Petrețchi: URR are încheiate acorduri de colaborare cu Administrațiile de stat regionale și raionale, Camere de Comerț, Institute, Universități, ONG-uri internaționale, fapt care ușurează colaborarea dintre cele două state

Deputatul român Miroslav Nicolae Petrețchi, președintele Uniunii Ucrainenilor din România – URR, a fost de acord să vorbească despre activitatea organizației pe care o conduce și problemele cu care se confruntă minoritatea ucrainenilor din România la peste un an de când Rusia a invadat teritorii din Ucraina. În continuare se poate citi a doua parte a interviului. Prima parte o puteți citi aici

3. Având în vedere nevoile crescânde ale ucrainenilor care suferă ororile agresiunii ruse de aproape un an, care sunt principalele direcții pe care organizația Dvs. le poate facilita și dezvolta, care să poată promova relațiile româno-ucrainene?

UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA urmează cu onestitate și consecvență scopurile pentru care s-a constituit, între care și acela de a fi o punte de legătură între cele două țări prietene și vecine, România și Ucraina.

Având o experiență de peste 3 decenii, în primă etapă, prin filialele sale, UUR a reușit să sprijine relaționarea dintre cele două state la nivel regional, Uniunea fiind un veritabil liant între administrațiile stat dintre țările noastre, marea majoritate a județelor în care conviețuiește compact comunitatea ucraineană, aflându-se la granița României cu Ucraina.

De altfel, Uniunea Ucrainenilor din România colaborează, de foarte mulți ani, cu autoritățile din Ucraina și organismele internaționale din care face parte, efectele acestei colaborări putând fi remarcate inclusiv cu ocazia sprijinul umanitar pe care UUR l-a acordat Ucrainei, peste 85% din sprijin fiind transmis prin administrațiile de stat din Ucraina.

Mai mult, Uniunea Ucrainenilor din România are încheiate acorduri de colaborare cu Administrațiile de stat regionale și raionale, Camere de Comerț, Institute, Universități, ONG-uri internaționale, fapt care ușurează colaborarea dintre cele două state.

Trebuie subliniat faptul că, situația actuală necesită abordarea mai multor direcții simultane, însă, pentru moment o să că rezum la câteva.

Un subiect important aflat pe agenda Uniunii, și care rămâne de actualitate, este legat de intensificarea colaborării în domeniul educației, cu accent pe recunoașterea reciprocă a perioadelor de studiu, inclusiv ale copiilor ucraineni refugiați pe teritoriul României, cât și pe facilitarea accesului la învățământul în limba maternă pentru membrii minorităților naționale, cea română din Ucraina, respectiv cea ucraineană din România, inclusiv integrarea elevilor ucraineni refugiați pe teritoriul țării noastre. În acest sens Uniunea organizează anual întâlniri cu specialiști în domeniu, atât din Ucraina, cât și din România, cu participarea ministerelor de resort din cele două țări.

Un alt subiect prioritar pentru Uniunea Ucrainenilor și pentru reprezentanții noștri în Parlament rămâne cel al diplomației parlamentare, inclusiv la nivel de comisii și grupuri de prietenie, acesta putând soluționa o mare parte a problemelor aflate pe agenda bilaterală, inclusiv pentru creșterea cooperării dintre cele două state.

Mai mult, acum un an, pe 28 februarie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului României, a adoptat Declaraţia comună prin care a condamnat agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, numărându-se printre primele legislative care au condamnat agresiunea împotriva Ucrainei. De asemenea, la 23 noiembrie Parlamentul României a adoptat Declarația prin care a recunoscut Holodomorul (foametea deliberată din 1932-1933) drept o crimă îngrozitoare împotriva poporului ucrainean și împotriva umanității.

Doar în ultimul an, la inițiativa Uniunii, au avut loc o serie de întrevederi interparlamentare și mai multe întrevedere regionale, având drept scop tocmai creșterea cooperării bilaterale.

Mai devreme menționam despre activitatea Uniunii, motiv pentru care trebuie menționat că, o bună parte din activitățile desfășurate de UUR au în prin plan tocmai promovarea relațiilor româno-ucrainene.

În baza colaborărilor fructuoase pe care le cultivăm cu administrațiile de stat din România și Ucraina, la inițiativa Uniunii Ucrainenilor din România au fost organizate proiecte pentru dezvoltarea regiunilor transfrontaliere, întâlniri și dezbateri de lucru cu reprezentanții autorităților din cele două state, cursuri de perfecționare pentru carele didactice și lucrători din administrația publică, tabere pentru elevii care studiază limba ucraineană în România și cei care studiază limba română în Ucraina.

Ba mai mult, Uniunea organizează platforme de discuții, precum Simpozionul Internațional „Relații Româno-Ucrainene. Istorie și contemporaneitate”.

La fel sunt organizate, împreună cu Departamentul de limbi și literaturi slave al Facultății de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, mai multe ediții ale evenimentului „Zilele culturii slave” și ale Simpozionului Internațional „Dialogul Slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea”, iar împreună cu Departamentului de Filologie Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, Uniunea a organizat mai multe ediții a Simpozionului Internațional „Slavistica Românească și dialogul culturilor”, iar în anul 2017 a pus bazele unei noi conferințe internaționale intitulate „Ucrainenii din România – Istorie, contemporaneitate și perspective”.

Nu în ultimul rând agresiunea militară rusă asupra Ucrainei a afectat grav economia, iar antreprenorii acesteia au nevoie de sprijin pentru menținerea pieței de afaceri, actualele condiții dificile pentru economia ucraineană, necesitând de sprijin suplimentar.

Astfel, pentru a veni în sprijinul acestora, reprezentanții Uniunii au organizat o serie de vizite și întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri pentru identificarea de noi piețe de desfacere, precum și identificarea posibilelor mecanisme de promovare, cu precădere în județele cu populație majoritar ucraineană din România, urmând ca pe 16 martie, mediul de afaceri din regiunile transfrontaliere din România și Ucraina, să se întâlnească pentru o dezbatere aprofundată în acest sens, încurajând investițiile reciproce, asigurând asistență în stabilirea de contacte economice și culturale între comunitățile din România și Ucraina.

Putem observa că, în ciuda contextului geopolitic extrem de dificil, România și Ucraine, două state prietene și vecine, pot găsi mai multe puncte comune, inclusiv modele de bune practici, care să le unească, în locul celor care le pot dezbina, iar minoritățile naționale, cea ucraineană din România și cea românească din Ucraina, au un rol fundamental în acest sens.

4. Având în vedere ultimele evoluții legate de susținerea țărilor din NATO și UE cu privire de efortul de reziliență al Ucrainei, cum vedeți viitorul rol al României și al comunității ucrainene din România cu privire la eforturile de reconstrucție și dezvoltare care vor urma după încetarea conflictului armat?

Încă de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, România împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord Atlantice, a fost alături de statul vecin, adoptând măsuri fără precedent menite să sprijine statul și poporul ucrainean, inclusiv prin acordarea de asistență economică și financiară, ajutor umanitar, protecție civilă, implementarea mecanismului de protecție temporară, asigurarea continuării educației și sprijinul pentru procesul de învățare a copiilor și studenților ucraineni, sprijin pentru investigarea și tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război, facilitarea tranzitului cerealelor, susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

NATO și Uniunea Europeană sunt mai unite și mai determinate ca niciodată să-și apere valorile și principiile, și să sprijine Ucraina și poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie.

Acțiunea solidară și multidimensională a României, ca stat vecin și prieten, a contribuit și contribuie atât pe plan umanitar și economic, cât și în ceea ce privește creșterea conectivității, facilitarea transportului de cereale sau avansarea parcursului european.

Mai mult, România s-a implicat în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, adoptând măsuri pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv la nivel logistic în porturile de la Marea Neagră și Dunăre.

Societatea românească, indiferent de etnie, religie sau zona de proveniență a manifestat o atitudine de solidaritate fără precedent față de Ucraina față de refugiații ucraineni sosiți în România, iar datorită sprijinului nostru comun, poporul ucrainean este liber, continuă să se apere și luptă pentru idealurile noastre comune, înțelegând să aleagă speranța în detrimentul fricii, democrația în locul tiraniei.

5. Care sunt principalele direcții de colaborare româno-ucraineană pe care le considerați urgente și necesare în a fi promovate la cel mai ridicat nivel? Cum vedeți parcursul euro-atlantic, și care pot fi temele majore de colaborare europene în această regiune?

Cu siguranță colaborarea româno-ucraineană va intra într-o cu totul altă paradigmă față de perioada dinaintea conflictului armat, una, care va crea noi oportunități de colaborare și care va impulsiona cele existente deja, România având cea mai mare frontieră comună cu Ucraina, dintre țările Uniunii Europene.

Războiul actual nu este unul clasic, ci hibrid, în care Federația Rusă recurge inclusiv la finanțarea unor mișcări separatiste, activități de destabilizare și subminare a securității unui stat sau a unor regiuni, campanii de propagandă, dezinformare și atacuri cibernetice, afectând securitatea și valorile democratice, trebuie să adoptăm în continuare măsuri unitare și decisive, atât în plan național, cât și extern, inclusiv la nivel multilateral, și să rămânem uniți în angajamentul nostru ferm față de valorile europene.

Cu siguranță după încetarea agresiunii Federației Ruse în Ucraina se va putea observa o și mai mare apropiere a Ucrainei de valorile europene.

Întreaga societate a conștientizat faptul că Ucraina apără principiile fundamentale ale democrației, iar România va avea un rol definitoriu în reconstrucția Ucrainei întărind astfel și mai mult relația dintre cele două state. De altfel, comunitățile ucraineană din România și românească din Ucraina vor funcționa, la fel ca și până acum, drept punți de legătură între cele două state deschizând calea unor noi cooperări transfrontaliere în diverse domenii.

Mai mult, o colaborare pe toate planurile, inclusiv în ceea ce privește susținerea parcursului european al Ucrainei, aprofundarea relațiilor politice, economice, precum și respectarea drepturilor și valorilor comune reprezintă cheia pentru un viitor comun în această regiune.