Ionuț Stroe: „Republica Moldova – prioritate a politicii României”

Ionuț Stroe

Membri importanți din Partidul Național Liberal au lansat în premieră o invitație către toate partidele politice din România să negocieze și să adopte o Strategie națională cu privire la Republica Moldova. Senatorul Viorel Badea și profesorul Radu Carp, au coordonat un document care creionează o serie de puncte de la care pot debuta discuțiile. Se urmărește asumarea unui consens național asemănător cu cel de la Snagov când toate partidele au fost de acord ca indiferent de cine guvernează, direcția strategică a țării să fie îndreptată spre structurile euro-atlantice.

Documentul ce poartă titlul Republica Moldova – prioritate a politicii României este constituit  din câteva capitole, iar fiecare dintre ele conțin măsuri concrete care urmează a fi aplicate pentru dezvoltarea domeniilor respective.

Pentru a înțelege mai bine ce presupune această inițiativă și cum văd relația cu Republica Moldova politicienii inițiatori, am discutat în prima parte cu senatorul Viorel Badea, vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, iar în partea a doua deputatul Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, șeful delegației României la APCE, a acceptat să vorbească pentru Transilvania Regional Business despre prezentul și viitorul relației cu Republica Moldova.  

TRB: Domnule deputat, în ultima perioadă am avut parte de mai multe premiere în relațiile României cu Republica Moldova. Prima este că România va acorda Moldovei un credit rambursabil și nu nerambursabil ca până acum, la fel este acordat cu anumite condiții și nu necondiționat cum ne-am obișnuit. Care este în opinia dvs motivul acestei schimbări de abordare în relațiile și gestionarea sprijinului financiar față de cel de-al doilea stat românesc?

Ionuț Stroe: România nu a pregetat nicio secundă să sprijine Moldova în planul său de reformă administrativă, politică şi socială atâta timp cât se păstrează orientarea pro-europeană. Au fost şi încă sunt nevoie de proiecte şi reforme de pus în practică în Republica Moldova şi, aşa cum o spunea şi Preşedintele Klaus Iohannis de curând,vrem să ne asigurăm că societatea moldovenească se îndreaptă către atingerea standardelor europene. Din păcate, până acum lipsa unor asemenea condiționări a generat rezultate neconvingătoare. Relaţia România-Moldova a intrat într-o altă eră, în cea în care acordăm ajutoare dar vrem să vedem că societatea moldovenească este responsabilă şi încadrată clar pe calea europeană.

Continuăm să sprijinim R. Moldova printr-un împrumut rambursabil iar un ajutor material nerambursabil va fi oferit doar  în situaţia în care se constata progrese. Înţelegem deja că unele condiţii sunt puse în practică. Săptămâna trecută Guvernul de la Bucureşti a aprobat acordarea unui ajutor umanitar în valoare de peste 16 milioane de lei până la îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sprijinului financiar rambursabil. De altfel, aproximativ 35% din totalul bugetului Ministerului român al Afacerilor  Externe este destinat Republicii Moldova, bani din care vor fi finanţate proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, agricultură, educaţie, creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile.

Trebuie să fim fermi angajați în procesul de sprijinire a Moldovei și împreună gândim mai multe proiecte economice comune, cum ar fi finalizarea gazoductului româno-moldovean până la Chișinău. Ne unesc istoria, limba şi cultura dar drumul pe care am intrat nu este doar pe un singur sens, R. Moldova trebuie să şi răspundă prin reforme şi stabilitate politică, socială şi economică.

 TRB: Conducătorii ţării, clasa politică de la București, au sprijinit constituirea noii majorități pro-europene din Parlamentul de la Chișinău, desemnarea Guvernului Filip, fapt ce a supărat o parte din cetățenii de acolo care protestau de luni bune împotriva corupției și actualilor guvernanți. De ce România a sprijinit imediat acest guvern atât de contestat la Chișinău?

IS: Republica Moldova avea nevoie de o construcţie solidă şi de un angajament ferm pentru reformle ample necesare. R. Moldova nu îşi permitea la momentul ianuarie 2016 să prelungească artificial o criză. Trebuia luată o decizie. Reformele stagnau, bugetul nu era votat, problemele sociale se acutizau. O majoritate parlamentară a validat după mai bine de trei luni de criză politică, transformată și în criză socială, un guvern. PNL a apreciat atunci că aceasta era singura șansă de a se menține viabil parcursul european. Ceea ce era esențial în acel moment era reorientarea țării către structurile, valorile și standardele occidentale.

TRB:    O alta premieră despre care putem vorbi este aceea că PNL, partidul din care și dumneavoastră faceți parte, este primul partid din România care a redactat, adoptat și asumat deschis, un document intitulat: Republica Moldova – prioritate a politicii României. De unde s-a născut ideea? Credeți că un asemenea demers poate avea în sfârșit succes?

 IS: Cred că este momentul să depăşim etapa podurilor de flori şi să construim împreună proiecte viabile care să fie în acord cu nevoile sociale şi economice ale ambelor ţări. PNL este singurul partid care şi-a creionat un proiect de anvergură pentru Moldova şi, asta chiar dacă toate celelalte forţe politice din România vorbesc despre susţinere şi frăţie între cele două popoare, în concret preocuparea este pur declarativă. De aceea am făcut apel către partidele politice româneşti să vină alături de PNL în acest demers. Avem nevoie de o nouă abordare a relaţiei dintre cele două ţări –  una pragmatică şi realistă. Proiectul PNL vizează trei direcţii de acţiune: sprijinirea R. Moldova pentru continuarea PARCURSULUI EUROPEAN, în condiţiile în care România este în acest moment recunoscută ca RESPONSABILĂ DE DOSAR în privința relației UE-Moldova, apoi reducerea vulnerabilităților economice prin diversificarea șanselor și resurselor energetice pentru a elimina dependențele față de Rusia, facilitarea dezvoltării comerțului în țările UE dar şi prin realizarea unor mai mari investiții românești şi nu în ultimul rând, cea de-a treia direcţie se referă la dezvoltarea spiritualității comune creionându-se o agendă națională comună în educație, mass-media, religie.

 TRB: Inițiativa dumneavoastră – a partidului mă refer – a făcut subiectul unor lungi materiale în presa rusă. Într-un editorial de pe Sputnik am văzut ca documentul e legat de un plan al SUA, de președinție. Cum comentați aceste reacții? Ați coordonat cu președintele Iohannis acest document?

IS: Iniţiativa noastră a PNL presupune un proiect propus spre susţinere tuturor forţelor politice din România. Dacă Preşedintele Klaus Iohannis se alătură demersului nostru cu atât mai bine pentru ambele ţări. De aici însă până la implicarea Preşedintelui SUA, e cale lungă. Dar oricum ne-am obişnuit cu insinuările ale presei ruseşti, evident din disperarea liderilor de la Kremlin care luptă pentru ruperea totală a relaţiilor noastre cu R. Moldova, scoaterea acestei ţări de pe harta  UE şi întoarcerea ei sub bocancul rusesc.

TRB: Poate documentul PNL să reprezinte începutul unui plan de reunificare cu Republica Moldova asumat de întreaga clasă politică?

IS: Acest document nu își propune a fi un plan de reunificare a celor două țări. Sper să fie clar pentru toată lumea că un asemenea deziderat fie el și legitim nu se poate împlini sub forma unei unificări teritoriale a celor două state. Moldova este  alături de România și România va fi mereu alături de Moldova până  în momentul când aceasta va adera la Uniunea Europeană, când va atinge standardele europene pentru care luptăm împreună.

TRB: Din experiența dvs și discuțiile pe care le purtați cu oficialii europeni, cum evaluați acum perspectivele aderării Moldovei la UE?

IS: Șansele Moldovei în acest moment sunt mici, sunt mai mult la nivel de aspirație dar dacă dacă reformele continuă în acord cu cerinţele UE, apar progrese vizibile şi de substanţă, se evită crizele politice, se luptă serios împotriva corupţiei şi se rezolvă problemele  sociale şi economice care trenează de atâta timp, drumul Moldovei către aderare are toate şansele să continue. Nimeni nu poate însă să ofere în acest moment garanții și o evaluare precisă în ani. Totul depinde de Republica Moldova. Ce trebuie să ştie însă cetăţenii moldoveni este că susţinerea românilor este reală şi concretă.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

five × three =