Rosian Vasiloi: Instaurarea legii marțiale în Ucraina arată că autoritățile de la Kiev s-au maturizat, în timp ce R.Moldova continuă să insiste pe statutul de neutralitate care n-a fost respectat niciun minut

Evenimentele din ultimele zile din strâmtoarea Kerci riscă să aducă conflictul dintre Ucraina și Rusia la o nouă escaladare. Despre acesta dar și despre legea marțială decretată de Kiev inclusiv în regiunile limitrofe Republicii Moldova și României care va afecta cele două state românești precum și despre reacțiile autorităților de la Chișinău, discutăm cu Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate din Chișinău.

Dle Vasiloi, având în vedere situația creată recent în Ucraina, odată cu o nouă escaladare a conflictului țării vecine cu Rusia după incidentul din Marea Azov, cum vedeți instituirea legii marțiale în regiunile limitrofe atât Republicii Moldova cât și României?

Situația din ultimele zile din Marea Azov, strâmtoarea Kerci și Marea Neagră afectează direct atât Republica Moldova cât și România. Însă, de fapt, riscuri de securitate și apărare pentru ambele state există încă din 2014, de la anexarea ilegală a Crimeii și agresiunea directă a Federației Ruse în regiunile Donetsk și Lugansk. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile ne arată care este sarcina pe termen lung a Federației Ruse. Aceasta urmărește destabilizarea situației și îngrădirea accesului în porturile ucrainene Mariupol din regiunea Donetsk și Berdiansk din Zaporojie pentru ca mai apoi să-și extindă influența în alte regiuni din sudul Ucrainei, începând din Zaporojie, apoi în Herson, Nicolaev și, în final, ajungerea în Odessa, către gurile Dunării și, nemijlocit, către frontiera de stat a Republicii Moldova. Cei ce cred că planul lui Putin numit ”Novorossia” este pus în sertar și a uitat de el, se înșeală iar evoluția din ultimele zile a situației din strâmtoarea Kerci ne arată clar acest lucru. A fost o agresiune directă a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am văzut și reacțiile internaționale. NATO, Statele Unite, Statele Baltice, România, Polonia au avut mesaje foarte tranșante de susținere a Ucrainei și de condamnare a acțiunilor Federației Ruse și am văzut mesaje foarte timide din partea autorităților Republicii Moldova. Acestea au fost și întârziate deoarece poziția Ministerului de Externe de la Chișinău a fost abia în dimineața zilei de luni expusă doar pe rețelele de socializare, fără a publica un comunicat foarte clar vizavi de poziția Ministerului de Externe. Am văzut și acele mesaje ale prim ministrului Pavel Filip și ale președintelui parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unor evenimente cu caracter public, preelectoral chiar. Prin declarații de acest gen nu demonstrezi ferm susținerea Ucrainei și condamnarea agresiunii Federației Ruse atât timp cât autoritățile din Republica Moldova susțin tacit separatismul din regiunea transnistreană, respectiv militarizarea acesteia. Acele politici care sunt procesului de reglementare a conflictului transnistrean de autoritățile de la Chișinău dovedesc cu lux de amănunte acest lucru.

De unde procurăm noi energia electrică!? Oare nu de la Kuciurgan (n.n. – centrală termoelectrică amplasată în regiunea separatistă și controlată de oligarhi ruși)? Dar această energie nu se produce oare din gazul pentru care regimul separatist nu achită nici un ban!? Și totul se include în datoria Republicii Moldova. Unde sunt acele politici de minimizare a impactului prezenței trupelor de ocupație ruse, cantonate în regiunea transnistreană și acele mecanisme care ar trebui să fie impuse pentru majorarea costurilor prezenței acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Eu consider că de datoria autorităților de la Chișinău ține să promoveze aceste mecanisme de creștere a prețului acestei prezențe militare și noi să ne aliniem la acele măsuri de sancționare a Federației Ruse, care sunt promovate de către partenerii internaționali, Uniunea Europeană, Statele Unite.

Cred, de altfel, că aceste sancțiuni, drept urmare a noii agresiuni a Federației Ruse vor lua amploare. Să vedem atunci care va fi reacția autorităților de la Chișinău.

Dat fiind faptul că Republica Moldova e pe cale să intre în campania electorală, iar partidul de guvernământ a arătat că va miza și pe simpatiile electoratului prorusesc, este posibilă o astfel de atitudine a autorităților moldovenești, demnă ca politică de stat, dar care le poate reduce scorul electoral pe segmentul de stânga al electoratului?

Eu nu cred o să facă acest lucru și nu doar din rațiuni preelectorale. Ele doresc să păstreze acest status-quo în sensul nereglementării conflictului transnistrean. Aici există mai multe interese de ordin economic, financiar din partea liderilor de la Chișinău și nu numai. Și da, să nu uităm că suntem după cum ați menționat în campania electorală pentru parlamentarele din 2019 iar actuala guvernare încearcă, prin diferiți intermediari, inclusiv și a președintelui Igor Dodon să-și dezvolte anumite parteneriate cu bătaie spre perioada postelectorală, care ar fi în favoarea politicii expansioniste a Federației Ruse.

Starea de război introdusă în Ucraina ar putea avea vreun impact asupra regiunii transnistrene și a Republicii Moldova în general?

Trebuie să facem o clarificare. Regimul stării de război, introdus și în regiunile Vinnița și Odessa, la moment nu poate avea nici un impact din punct de vedere economic asupra Republicii Moldova dar nici asupra agenților economici, care activează în regiunea din stânga Nistrului. Dar noi nu trebuie să eliminăm factorul influenței rusești prin intermediul măsurilor de propagandă. Eu mă aștept, cel puțin, ca regimul separatist de la Tiraspol, susținut de Rusia, să încerce să impună ideea sau narativul că Ucraina instituie o blocadă economică. Trebuie să fim foarte atenți și să informăm corect opinia publică deoarece atât Rada Supremă de la Kiev cât și Consiliul Național pentru Apărare și Securitate a Ucrainei, au comunicat concret că starea de război este introdusă din cauza agresiunii Federației Ruse. Și Ucraina a înțeles din 2014 încoace că regiunea transnistreană și prezența trupelor așa numite pacificatoare ale Federației Ruse în regiune prezintă un pericol major pentru ei. Cu părere de rău, acest lucru nu îl înțeleg elitele politice de  la Chișinău, care continuă să transmită mesaje foarte maleabile în raport cu acțiunile agresive ale Federației Ruse.

De fapt ei nici nu recunosc că noi avem trupe de ocupație pe teritoriul Republicii Moldova.

Federația Rusă pune decizia de instituire a stării de război în Ucraina în context preelectoral or și la ei, în martie urmează să se producă alegeri iar starea de război ar îndepărta aceste alegeri.

Eu nu aș face această legătură pe care încearcă să ne-o inducă diferite surse media rusești dar și unele din Republica Moldova deja.

Evenimentele din strâmtoarea Kerci reprezintă un act de agresiune directă. Da, nu putem să negăm că acțiunile legate de acest conflict, inclusiv ale autorităților actuale ale Ucrainei ar putea avea un impact asupra deciziei de vot a ucrainenilor. Va conta, desigur, cum ele vor gestiona această criză. Însă, prin decizia de ieri a radei de la Kiev, de a institui starea de război pentru 30 de zile și nu pentru 60 după cum se planifica anterior, nu schimbă data alegerilor care se vor produce așa cum s-a și planificat, pe 31 martie.

Deci, autoritățile ucrainene au făcut exact ce trebuie să facă orice guvernare responsabilă într-o situație similară de criză într-un stat suveran?

Evident. Aici noi putem să discutăm de ce acest regim al legii marțiale nu a fost introdus încă în 2014-2015, atunci când a început totul. Dar, până la urmă, acțiunile actuale demonstrează că autoritățile din Ucraina s-au maturizat, atât puterea legislativă cât și cea executivă și în stări de criză pot să-și consolideze eforturile care sunt îndreptate în primul rând pentru protejarea cetățeanului, a suveranității statului. Cu toate metehnele care există la moment în Ucraina, corupție sistemică și procesul de reforme pe anumite dimensiuni stagnat, aceste evenimente cred că vor consolida națiunea ucraineană. Noi, cei de aici, din Republica Moldova dar uneori și din România trebuie să fim foarte atenți ce fel de mesaje promovăm  sub presiunea acestei avalanșe de dezinformare și manipulare  ce vine din partea Federației Ruse. Dar trebuie să ne facem din timp temele din experiența aceasta dramatică a Ucrainei, deoarece riscurile sunt enorme.

Mă refer aici, desigur, mai mult la Republica Moldova or România și-a consolidat în ultimii ani potențialul de securitate și cel de apărare, face parte din sistemul de apărare euroatlantic. Se află, altfel spus într-o oarecare siguranță pe această dimensiune.

Noi în Moldova, însă, stăm mult mai prost la aceste capitole. Noi continuăm să ne bălăcim în această mlaștină de neclaritate, nu putem să reformăm sistemul de apărare și securitate, nu avem documente de politici, strategia militară, strategia de apărare națională iar proiectul bugetului pentru anul viitor prevede o reducere și mai mare a bugetului apărării și așa extrem de mic. Până la urmă, nu cred că politicul de azi din Republica Moldova are un plan real cum să dezvolte în contextul regional actual sistemul de apărare dar și sistemul afacerilor interne.

Dar cum explicați această ezitare la nivel geopolitic a Chișinăului în contextul intențiilor evident expansioniste ale Rusiei, cum se explică această neutralitate declarată însă nerespectată pe care se insistă în continuare?

Neutralitatea Republicii Moldova este în defavoarea ei. Nu poți vorbi despre neutralitate atâta timp cât un stat agresor are trupe de ocupație pe teritoriul tău. Și tu menții în continuare acest narativ că neutralitatea este stabilită în Constituție. Dar Constituția nu este veșnică, ea se schimbă. Nu voiam să mă refer la Președintele Asociației de șah din Moldova, Igor Dodon, care pentru mine nu este președinte de țară. El insistă pe acest principiu de neutralitate, ba mai mult, promovează insistent ideea unor negocieri, discuții și consultări cu partenerii externi pentru ca să fie asigurată și pe viitor această neutralitate. Cum poți s-o asiguri atât timp cât ai pe teritoriul țării trupe de ocupație, care nici n-au plecat de aici de 26 de ani.

Cu toate acestea, mesajul său prinde la o mare parte a electoratului. Cum credeți, de ce mesajele și acțiunile prorusești ale președintelui Dodon se bucură de o astfel de popularitate în rândurile unei bune părți din electorat, și aceasta deși este evident că Rusia și-a întărit foarte mult în ultimii ani imaginea de stat agresor?

Memoria istorică ne joacă feste. În al doilea rând, eșecul promovării reformelor democratice în ultimii nouă ani de zile, de când sunt la guvernare forțe declarate proeuropene și democratice, și-a spus cuvântul. Cetățenii sunt descurajați, sunt la limitele sărăciei și acele mesaje populiste promovate de Partidul prorusesc al Socialiștilor care, de fapt, lucrează în tandem cu actuala guvernare, declarată proeuropeană însă care doar compromite vectorul european, prind ușor la ei.

În plus, în țară rămân tot mai puțini cetățeni cu o gândire critică, care pot să separe adevărul de minciună. Tineretul cel mai instruit, intelectualii pleacă și rămân doar cetățenii de vârstă înaintată, care din cauza protecției sociale precare asigurate de stat, a unei pensii mizere pe care acesta o asigură, își amintesc cu nostalgie de timpurile Uniunii Sovietice, pe care o asociază cu Rusia actuală. În acest context, sarcina noastră a celor rămași aici este de a veni cu mesaje concludente pentru a informa corect cetățenii și a schimba această optică, creată atât de Partidul Democrat de guvernământ, care discreditează vectorul european cât și de partidul Socialiștilor, care speculează la maxim acest lucru.