Schimbare de paradigmă la Chișinău: de la un guvern orientat social, la un guvern probusiness

Guvernul Gavriliță va fi schimbat la Chișinău cu un guvern condus de actualul secretar al Consiliului de Securitate al Republicii Moldova, Dorin Recean. Dacă Guvernul demisionar s-a remarcat, în special, prin politici de ordin social, premierul desemnat a menționat, deja printre cele trei priorități ale guvernării sale, susținerea mediului de afaceri și a economiei.

Vineri, după o ședință la Președinție unde au participat membrii Cabinetului de Miniștri dar și deputații din majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), prima ministră a Republicii Moldova, Natalia Gavriliță și-a anunțat demisia după 18 luni de aflare în funcție.

Președinta Maia Sandu a luat imediat act de cerere, iar peste doar câteva ore, după o scurtă consultare cu două fracțiuni parlamentare, cea a PAS și cea a partidului Șor, (Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a boicotat invitația), a anunțat candidatura noului șef al cabinetului. Premierul desemnat este Dorin Recean, fost ministru al afacerilor interne în guvernele Filat și Leancă în perioada anilor 2012-2015 și secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova din 7 martie, 2022.

Guvernul Gavriliță, încredere enormă la învestire, pierdută pe parcurs

Șefa demisionară a guvernului a menționat în discursul de anunțare a demisiei că, deși cabinetul său a guvernat într-o criză continuă pe parcursul celor 18 luni, „progresele sale au fost înalt apreciate de Uniunea Europeană”. Pe de altă parte, ea a spus că guvernul său nu a avut suficientă susținere acasă, și din această cauză reformele nu ar fi avansat suficient de repede. Declarația doamnei Gavriliță arată cel puțin eronat, deoarece Guvernul său a avut din start susținerea președintei Maia Sandu, fiind învestit de o majoritate parlamentară confortabilă de 63 de deputați din 101 și bucurându-se de la bun început de susținerea largă a societății civile și a populației. În plus, din luna martie, în contextul războiului din Ucraina, executivul a activat în condițiile stării de urgență, care oferă prerogative suplimentare executivului și un spațiu extins de manevră, nefiind limitat de necesitatea aprobării unor acțiuni ale sale de către Parlament.

Susținerea populației, de la 51% la 23%

Susținerea imensă pe care a avut-o din start din partea populației era însă condiționată de înfăptuirea reformelor, pe care PAS le-a promis în campania electorală, în primul rând a reformei justiției. Acestea au întârziat, însă, în contextul crizelor multiple, care s-au prelungit pe parcursul întregii perioade de guvernare, dar și incapacității majorității miniștrilor de a face față. Singurele portofolii, care au făcut față crizelor, generate de inflația galopantă și, ulterior, de războiul din Ucraina, au fost cele ale Externelor și Protecției Sociale. Succesele pe plan extern se datorează în cea mai mare parte susținerii imense, pe care o are președinta Maia Sandu în Occident. Grație acestei susțineri, Republica Moldova a reușit să primească într-un an și jumătate o susținere financiară fără precedent, datorită căreia a făcut față crizelor cu care s-a confruntat pe plan intern. Tot datorită finanțărilor, guvernul a reușit să ofere pachete importante de asistență socială populației, afectată de creșterea imensă a prețurilor de anul trecut, cea mai mare de pe continentul european.

Cea mai mare realizare a guvernului Gavriliță a fost, cu siguranță, obținerea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Această reușită s-a datorat, însă, mai degrabă, conjuncturii internaționale, create după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

Aici, însă, realizările se opresc, guvernul Gavriliță neavând progrese însemnate în implementarea reformelor, promise în campania electorală, inclusiv a celei mai importante dintre ele – reforma justiției. În plus, Guvernul Gavriliță s-a remarcat și printr-o serie de activități obscure în sectorul energetic, dar și prin acțiuni, care au condus la favorizarea businessului din regiunea separatistă transnistreană și defavorizarea celui de pe malul drept al Nistrului, care plătește bani la bugetul de stat.

Coroborate cu o incapacitate crasă de a comunica, toate aceste deficiențe au condus la o scădere drastică a încrederii populației față de guvernarea PAS. Potrivit datelor ultimului sondaj de opinie, pentru PAS sunt dispuși în prezent să voteze 23% din populație, pe când pentru celelalte două forțe parlamentare, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor și Partidul Șor – peste 33%. Și asta în condițiile când cabinetul Gavriliță a intrat la guvernare cu un credit de încredere din partea a 51 la sută din populație, dacă ținem cont de rezultatele alegerilor din iulie, 2021.

Nu a convins Guvernul Gavriliță nici pe dimensiunea de securitate. E adevărat, a făcut toamna trecută față amenințărilor hibride, gestionate de serviciile secrete rusești în vederea răsturnării guvernului, amintite recent de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski în timpul vizitei sale în capitala UE. Această reușită s-a datorat, însă, mai degrabă relațiilor externe excelente pe care le are Republica Moldova. Datorită acestor relații, de la serviciile secrete ucrainene și occidentale a fost primită informația privind detaliile acestor amenințări hibride. Totodată, vârful de lance al operațiunilor de destabilizare din toamnă, protestele partidului Șor, au fost dezamorsate datorită blocării conturilor prin care acestea erau finanțate din exterior.

În plus, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina a crescut considerabil importanța ministerelor de forță însă nici ministrul de interne, dar nici cel al apărării nu au convins că ar fi apți să gestioneze eficient situația amenințărilor hibride dar și militare ale Federației Ruse.

Tentativă nereușită de demitere în noiembrie?

Toate aceste deficiențe ale guvernării erau resimțite încă din toamnă, la mijlocul lunii noiembrie fiind întreprinsă, potrivit mai multor surse o tentativă de debarcare a Guvernului Gavriliță pentru a scoate tensiunea din societate acumulată pe parcursul anului și a consolida încrederea populației în capacitatea guvernării de a face față.

Tentativa nu a reușit, însă, deoarece prima ministră, susținută de vice-premierul Andrei Spînu dar și de o parte din deputații PAS, s-ar fi opus cererii președintei Sandu de a-și depune mandatele. Iată că peste două luni acest lucru a fost posibil.

Natalia Gavriliță a demisionat după o vizită de câteva zile la Bruxelles, din care s-a întors joi, unde a prezentat progresele privind aderarea la Uniunea Europeană. Încă acum o lună raportul Comisiei Europene privind gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar al țărilor candidate, arăta că Republica Moldova înregistrează rezultate mai slabe decât Ucraina și Georgia în aplicarea legislației europene.

Aceasta plus anunțul lui Volodymyr Zelenschi privind un plan rusesc de destabilizare a Republicii Moldova au fost probabil argumentele decisive prin care Natalia Gavriliță a fost convinsă să-și depună mandatul.

Moștenirea economică a Guvernului Gavriliță

Guvernul Gavriliță lasă succesorilor săi o moștenire destul de complexă, noul cabinet urmând să soluționeze un spectru larg de probleme. În plan economic Guvernul Recean va trebui să asigure finanțarea unui deficit bugetar record, pus în legea Bugetului pentru anul în curs, dar rambursarea unei datorii externe tot mai mari. Anul trecut au fost împrumutate sume enorme din exterior pentru a fi asigurate plățile compensațiilor financiare populației în condițiile creșterii galopante a prețurilor. Pe de altă parte, mediul de afaceri a fost susținut mult prea puțin, totodată sporind presiunea asupra businessului din partea unor autorități ale statului, precum Fiscul, spre exemplu, care s-a manifestat destul de rigid cu mediul de afaceri, afectat și el de crizele multiple.

Drept urmare, mai multe companii, inclusiv mari, au decis să plece din Republica Moldova. Astfel, deși cheltuielile cresc exponențial, câmpul fiscal de unde urmează să fie acumulate mijloace pentru acoperirea acestora, este tot mai subțire.

Trei obiective prioritare ale noii guvernări

Dorin Recean, a anunțat, de altfel, imediat după desemnare principalele trei obiective ale viitorului cabinet, printre care și dezvoltarea economică.

„O nouă viață pentru economie! Asta înseamnă să oferim mai multe resurse accesibile, în mod special pentru investițiile în domeniul de afaceri, în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, asta este calea pentru ca să avem locuri de muncă, să avem salarii mai mari și să creăm bunăstare pentru fiecare dintre noi”, a menționat la acest capitol premierul desemnat.

Un alt obiectiv prioritar la care s-a referit Recean vizează ordinea și disciplina din instituții. Premierul desemnat a confirmat prin anunțarea acestui obiectiv că instituțiile statului sunt mult prea ineficiente.

„Instituțiile trebuie să deservească cetățenii și mediul de afaceri. Da, există rezistență, dar o vom depăși”, promite el.

Totodată, premierul desemnat a menționat printre priorități asigurarea păcii și stabilității.

„Trebuie să conștientizăm că, de la Al Doilea Război Mondial încoace, suntem în cel mai înalt risc de provocări. Prin urmare, avem nevoie să consolidăm sectorul de securitate în așa fel încât toată lumea să se simtă în siguranță” a declarat el.

Totuși dominanta proiectului de guvernare rămâne integrarea europeană. Dorin Recean a declarat că trebuie accelerat procesul de armonizare a legislației și implementate toate condiționalitățile, nu doar pentru bifă, dar pentru că asta e modalitatea de a asigura bunăstarea în țară.