Chișinău: Guvernul Recean a fost votat. Obiective noi cu miniștri vechi

Deși își propune să schimbe radical calitatea guvernării în Republica Moldova, cabinetul propus spre aprobare Parlamentului de la Chișinău de către premierul desemnat Dorin Recean este compus în cea mai mare parte din membrii vechiului cabinet.

Parlamentul de la Chișinău a votat joi Guvernul propus de Dorin Recean, primul-ministru desemnat de președinta Maia Sandu vinerea trecută.

Cine nu se regăsește în noul cabinet

Nu se regăsesc în noua formulă fostul vice-premier Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale (MIDR), Sergiu Litvinenco la Justiție și Dumitru Budeansci la Finanțe. De asemenea, în noua formulă a guvernului nu va intra Iurie Țurcan, fost vice-premier pentru digitalizare, iar de digitalizare se va ocupa mai departe Ministerul Economiei. Spînu a fost unul din pilonii Guvernului Gavriliță și s-a remarcat prin prelungirea acordului de achiziționare a gazelor de la Gazprom în toamna lui 2021, fiind criticat atât de opoziție cât și de societatea civilă. De asemenea, Andrei Spînu a fost criticat pentru gestionarea defectuoasă a sectorului energetic, fiindu-i atribuită parțial vina pentru creșterea puternică a tarifelor la gaze, energia electrică și cea termică. Pe de altă parte, în mandatul Spînu a început construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, care va conecta direct Chișinăul la rețelele electrice românești. Un alt merit atribuit lui Spînu se referă la începerea achiziționării de către Republica Moldova de gaze și resurse energetice de pe piețele internaționale. Astfel a fost diminuată dependența de resursele rusești, însă prețurile mari ale acestora a amplificat tensiunea din societate. De altfel Andrei Spînu a ridicat semne de întrebare chiar de la intrarea sa în funcție, după ce a luat în gestiune un megaminister, creat parcă special pentru el și care gestiona partea covârșitoare a asistenței externe, venită în Republica Moldova. Potrivit zvonurilor, datorită aflării în gestiunea sa a acestor fonduri, Spînu ar fi reușit să-și loializeze un număr semnificativ de deputați PAS, obținând o poziție puternică în partid.

Sergiu Litvinenco a condus cel mai important minister pentru guvernarea PAS din moment ce reforma justiției a reprezentat principala promisiune din campania electorală. Odată ce după un an și jumătate reformarea domeniul nu a avansat, era firesc ca acesta să fie retras.

La rândul său, Dumitru Budenschi, expert de formație, s-a remarcat printr-o abordare extrem de rigidă a domeniului, fapt ce a condus la nemulțumiri din partea mediului de afaceri. Un număr mare de companii s-au închis sau au emigrat din Republica Moldova din cauza presiunii atroce a Fiscului într-un an și așa extrem de complicat pentru business. Cu toate acestea, misiunea Ministerului Finanțelor a fost îndeplinită, toate plățile și compensațiile fiind asigurate fără întârzieri.

Cine sunt noii miniștri

Guvernul Recean vine și cu o reformă structurală. Megaministerul Infrsatructurii și dezvoltării regionale a fost divizat în două ministere. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care include și transporturile va fi gestionat de Lilia Dabija, până acum secretar de stat la MIDR. Nou creatul minister al energeticii va fi condus de expertul Victor Parlicov, ex-director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în perioada 2010-2014. În această funcție Parlicov s-a remarcat prin confruntarea cu societatea Moldovagaz, întreprindere fiică a Gazproimului rusesc. Parlicov a încercat să scoată la lumină cheltuielile reale ale furnizorului de gaze în Republica Moldova pentru a vedea cât de justificate sunt tarifele solicitate de acesta.

Altă figură nouă este Veronica Sirețeanu (Vragaleva), care va conduce Finanțele. Veronica Sirețeanu a fost vice-ministră în același minister în cabinetul Pavel Filip în perioada 2016-2019.

Ministerul Justiției va fi condus în continuare de Veronica Mihailov-Moraru, până acum secretar de stat la același minister.

Nouă miniștri și-au păstrat portofoliile

Mai mult, unii dintre ei chiar au fost avansați la funcția de vice-prim miniștri.

Este vorba despre Dumitru Alaiba de la Minsiterul Economiei și Vladimir Bolea de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Aceștia nu prea s-au remarcat până acum, promovarea lor fiind mai degrabă o demonstrație că noul guvern va acorda mai multă atenție economiei, susținerea companiilor, inclusiv a celor din sectorul agricol numărându-se printre obiectivele declarate ale lui Dorin Recean.

Pe de altă parte nu se integrează în această logică rămânerea în funcție a Ministrei de Interne, Ana Revenco și a Ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, care nu au „strălucit” în aceste funcții într-o perioadă, când sectorul de securitate a devenit unul extrem de important în contextul războiului din Ucraina. Anunțarea de către Recean a securității statului drept una din prioritățile sale ar fi trebuit să atragă după sine numirea unor oameni mai competenți în aceste funcții.

Alți doi membri rămași din cabinetul vechi sunt Alexei Bîzgu la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Iordanca Rodica Iordanov la Ministerul Mediului. Aceștia au intrat în funcții de prea puțin timp pentru a face vreo concluzie la abilitățile lor manageriale.

De asemenea rămâne în funcție ministra Sănătății Ala Nemerenco, deși există o îndoială tot mai mare în ce privește capacitatea ei de a gestiona acest domeniu.

La cultură rămâne cineastul Sergiu Prodan, care nu prea a dezamăgit dar nici nu s-a remarcat prin vreo realizare notorie, în afară de recunoașterea de către UNESCO a iei drept obiect al patrimoniului cultural internațional. Meritul aici aparține mai degrabă ministerului similar din România, iar proiectul a fost inițiat cu mult înaintea guvernării PAS.

Realități noi pentru Reintegrare și Externe

Un portofoliu foarte important, însă fără minister, este cel al Reintegrării, acesta fiind condus tradițional de un vice-premier pentru reintegrare. Diplomatul Oleg Serebrian rămâne în această funcție deși a fost criticat de opinia publică pentru o atitudine extrem de defetistă în raport cu autoritățile transnistrene, negocierile cu acestea reprezentând principala obligațiune a Biroului pentru Reintegrare. Serebrian a continuat aceeași politică de cedări mici în raport cu autoritățile transnistrene neconstituționale, deși realitățile regionale dictează o abordare mai tranșantă după invazia Federației Ruse în Ucraina.

Ce-i drept, în programul de guvernare, anunțat de Recean, abordarea față de diferendul transnistrean se va schimba radical. Potrivit programului, negocierile în viitorul apropiat vor fi duse în formatul 1+1, adică Chișinău și Tiraspol, fără mediatorii internaționali.

Totodată, recent Parlamentul a votat în ultima lectură un proiect de lege privind separatismul, care introduce pedepse și instrumente de contracarare a separatismului. Proiectul, extrem de criticat atât de liderii de la Tiraspol cât și de opoziția pro-rusească de la Chișinău, încă nu a fost promulgat de către președinta Maia Sandu. Promulgarea lui va însemna trecerea la o nouă etapă în raporturile Chișinăului cu Tiraspolul și atunci va fi clar dacă abilitățile diplomatice ale lui Serebrian sunt suficiente pentru a promova o nouă abordare.

Una peste alta, diplomatul principal al Republicii Moldova, ministrul de externe Nicu Popescu rămâne în funcție, de asemenea la nivelul de vice-premier. Față de el nu există prea multe întrebări în afară de faptul că a fost școlit la Moscova. Acest detaliu, însă, devine la nivel european o barieră determinantă în cariera unui diplomat, mai ales după ce Varșovia a concediat toți diplomații cu studii în Federația Rusă.