Republica Moldova va primi statutul de țară candidată pentru aderarea la UE

Moldova

Consiliul European a decis joi să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru Republica Moldova, potrivit unui document intern al Consiliului European consultat de Anticorupție.md la Bruxelles ce urmează să fie făcut public spre sfârșitul zilei.

Ucraina va primi și ea statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

„Consiliul European a decis acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se precizează în document. Acordarea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE se face fără condiționalități.

Consiliul reafirmă că „viitorul acestor țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – și al cetățenilor lor se află în Uniunea Europeană”.

„Comisia este invitată să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. Consiliul va decide cu privire la măsurile suplimentare odată ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”, se mai specifică în document.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European este pregătit „să acorde Georgiei statutul de țară candidată odată ce prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei au fost îndeplinite”.

Consiliul European mai precizează că progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană „va depinde de propriul merit în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, ținând cont de capacitatea UE de a absorbi noi membri”.

Statutul de candidat la aderare la UE prevede, în opinia lui Stanislav Secrieru, senior analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, o mai strânsă supraveghere asupra implementării reformelor, mai multe fonduri pentru consolidarea instituțiile democratice, pentru dezvoltare regională, resurse umane și dezvoltare rurală.  

„Evaluarea și raportarea pe Moldova se va face în mod diferit de acum încolo. Pentru state candidate monitorizarea și raportarea progreselor sau lipsei de progrese este mult mai detaliată și mai bine structurată”, a scris analistul pe pagina sa de Facebook.

Publicarea anuală a rapoartelor de progres, relevă el, pune și mai mare presiune pe guvern să livreze reforme și rezultate.

„Cu alte cuvinte, abordarea „name-and-shame” față de țări candidate este mult mai dură. Anterior, una din cerințe ale societății civile față de UE era anume utilizarea mecanismelor de monitorizare aplicate statelor candidate”, a subliniat analistul.

În opinia sa, un alt exemplu este că statele candidate au acces la fonduri de pre-aderare (IPA), fonduri nereturnabile (granturi care pot acoperi până la 50% din proiect), care permit țărilor candidate să se pregătească de aderare la UE.

„Asistența vine pentru cinci domenii: clădirea instituțiilor, cooperare transfrontalieră, dezvoltarea regională, resurse umane și dezvoltarea rurală”, a detaliat Secrieru.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

3 × two =