Republica Moldova: Reținerea procurorului general și prima criză majoră a noii guvernări

Scriam în unul din articolele precedente că în Republica Moldova puterea politică nu prezintă, practic, nimic, dacă nu este susținută de Procuratură. Pe parcursul scurtei istorii a republicii s-a creat un sistem ierarhic în care și procuratura, și justiția își au locul și rolul lor, care nu se încadrează neapărat în noțiunea de stat de drept. În sistemul cleptocratic moldovenesc, procuratura era mai tot timpul la cheremul puterii, anihilând adversarii politici ai acesteia în schimbul acceptării tacite a unui statut privilegiat, inclusiv a dreptului la îmbogățire ilicită. Altfel spus, ajutați-ne împotriva adversarilor noștri și noi vom închide ochii la abuzurile și corupția din sistem.

Această regulă nescrisă a funcționat la maxim pe timpul regimului lui Plahotniuc iar după ce acesta a fugit și în funcția de procuror general a fost ales Alexandru Stoianoglo, se părea că lucrurile se pot îndrepta. Însă, n-a fost să fie. Într-adevăr, în mandatul acestuia procuratura nu a mai fost utilizată pe post de bâtă politică împotriva adversarilor guvernării, însă ea nu prea a excelat nici la capitolul investigării marilor dosare de corupție. Așa și nu au evoluat lucrurile pe dosarele de rezonanță precum cel al furtului miliardului sau cel privind spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul sistemului judiciar moldovenesc. În schimb, în mandatul lui Stoianoglo au fost eliberați mai mulți deținuți, arestați anterior, ce-i drept, în context politic, pe aceste dosare. Mai mult, unul din ei, Veaceslav Platon, autorul și executorul principal al spălării miliardelor de dolari prin sistemul financiar moldovenesc a ajuns un fel de consilier de taină al procurorului Stoianoglo.

Lipsa de rezultate a procurorilor a fost dur criticată de Partidului Acțiune și Solidaritate, imediat ce acesta a ajuns la guvernare în iulie, curent. Pe de altă parte, contrar practicilor anterioare, când procuratura conlucra cu puterea, Alexandru Stoianoglo s-a poziționat de această dată într-un fel de opoziție față de noua guvernare, Și așa cum principalul obiectiv al actualei guvernări este eradicarea corupției, adică a sistemului cleptocratic, din care face parte și instituția procuraturii în forma ei actuală iar Stoianoglo nu a livrat până acum vreun rezultat cât de cât însemnat în marele dosare de corupție, conflictul puterii și a procurorului general nu a mai putut fi evitat.

Problema autorităților era că, în virtutea legii privind Procuratura, din 2016, aceasta obținuse o independență foarte largă iar procurorul este ales pentru șapte ani și practic, imposibil de a fi demis.

După câteva luni de confruntare, timp în care Stoianoglo a declarat în repetate rânduri că asupra sa se fac presiuni politice iar autoritățile l-au acuzat pe acesta de lipsă de progrese în dosarele de rezonanță, deznodământul s-a produs pe data de 5 octombrie, când, Stoianoglo a fost suspendat din funcție de Consiliul Superior al Procurorilor în baza unor capete de acuzare, formulate de Lilian Carp, președintele Comisiei Parlamentare pentru Securitatea Statului. În seara aceleiași zile, procurorul suspendat a fost reținut de mascații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în baza capetelor de acuzare înaintate de Carp.

Învinuit de pregătire a legislației pentru laundromat

Principala acuzație constă în faptul că în anul 2011, pe când era președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Stoianoglo ar fi facilitat adoptarea unor modificări la o lege, care au permis spălarea a miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești.

În procesul analizei cadrului legal modificat în anii 2010 – 2014, pentru a facilita spălarea banilor prin R. Moldova, a fost stabilită o sintagmă inedită formată din trei cuvinte. Sintagma, având efectiv suspensiv, a fost introdusă ca amendament în lectura a doua, în legea 190 din 2007, cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Sintagma a permis companiilor nerezidente ale căror conturi au fost blocate, prin deciziile Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor să deblocheze conturile și să transfere banii doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare”, a spus Lilian Carp la ședința CSP.

Potrivit deputatului Lilian Carp, modificările cu pricina la lege s-au făcut încă în anul 2011.

Semnătura lui Stoianoglo se regăsește și sub fișa amendamentelor care au fost acceptate și votate în lectura a doua. Prin introducerea sintagmei: „având efect suspensiv” a fost facilitată comiterea infracțiunii de spălare de bani, fapt ce denotă un abuz de serviciu sau infracțiunea de corupere pasivă”, a spus președintele Comisiei securitate națională.

Este de remarcat că evenimentele în jurul demiterii lui Stoianoglo s-au precipitat după ce acesta a organizat o conferință de presă marți seara, pe 4 octombrie, când, într-o conferință de presă, a acuzat partidul de guvernare, societatea civilă dar și unii ambasadori străini, în special pe fostul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Peter Mihalko, că ar fi complotat pentru demiterea sa.

Prin ce se explică IEȘIREA PROCUROROULUI?

După mai multe încercări nereușite de a-l convinge să-și dea demisia, guvernarea a pus la punct un plan privind demiterea lui Stoianoglo. Pentru asta a fost modificată legea privind procuratura, astfel încât procurorul general să poată fi evaluat de o comisie parlamentară. De asemenea, a fost modificat și Consiliul Superior al Procurorilor, fiind înlăturați cei despre care se știa că sunt loiali procurorului general. Evaluarea urma să determine cât de eficientă a fost activitatea procurorului și, așa cum, în cei doi ani rezultate palpabile nu prea au existat, cu siguranță rezultatul urma să fie în favoarea deciziei de demitere a lui Stoianoglo.

Cu ieșirea sa de marți seară procurorul general a atacat primul, forțând puterea să aplice planul B de demitere a lui.

El a fost reținut pentru 72 de ore iar ceilalți doi vice-procurori au fost suspendați din funcție. Miercuri, pe 6 octombrie, CSP l-a numit pe vice-procurorul municipiului Chișinău, Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar. Acesta mai ocupase această funcție câteva luni în 2019, după ce a fost demis procurorul general Harunjen, omul de încredere al lui Plahotniuc.

Ce urmează?

Procurorul anticorupție, Victor Furtună, cel care investighează dosarul lui Stoianoglo trebuie să găsească dovezi ale vinovăției acestuia și ar putea să-i prelungească termenul aflării în detenție cu încă 30 de zile. Potrivit lui Furtună, lui Stoianoglo i se incriminează abuzul în serviciu, coruperea pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și darea declarațiilor mincinoase.

În același timp, procurorul general interimar, Dumitru Robu urmează să determine cauzele lipsei de progrese pe dosarele mari de corupție și, eventual, vina lui Stoianoglo în tergiversarea acestora.

Între timp, opoziția și o parte a societății acuză puterea că ar fi introdus un regim de teroare ca pe timpul lui Plahotniuc. La momentul reținerii Stoianoglo chiar a menționat că „Revine statul capturat”. De la Londra, presupusul complice al procurorului, Veaceslav Platon și concubine acestuia, jurnalista Natalia Morari au venit cu acuzații la fel de dure iar Igor Dodon, aflat la Moscova a calificat reținerea lui Stoianoglo drept o greșeală fatală a puterii.

Unii experți în justiție invocă grave încălcări de procedură în timpul reținerii. La Comrat, în Găgăuzia, locul de baștină a lui Stoianoglo, au fost organizate proteste iar câțiva deputați ai Adunării Populare de la Comrat au amenințat puterea central de la Chișinău cu nesupunerea civică.

La Chișinău, socialiștii lui Dodon dar și alte forțe politice filoruse cum ar fi Congresul Civic al lui Marc Tcaciuc, fostului consilier al lui Vladimir Voronin, au anunțat proteste antiguvernamentale pentru duminică.

Astfel, la doar două luni de la intrarea la guvernare a partidului pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate la orizont se întrevede prima criză serioasă. Ea poate fi amplificată de încheierea unui nou acord dintre Gazprom și Moldovagaz de livrare a gazului, total dezavantajos pentru Republica Moldova ținând cont de conjunctura pe piața internațională a gazelor. Dar acesta este subiectul unui alt articol.

Ion Chișlea

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

one × one =