Încălzirea globală va modifica harta regiunilor viticole?

Cramele care dețin plantații de viță de vie amplasate în regiunile viticole consacrate ale lumii sunt considerate ca fiind unele dintre cele mai profitabile afaceri. Pe fondul schimbărilor climatice au apărut numeroase întrebări privind modul cum acestea vor afecta producția de struguri și calitatea vinurilor, nu doar din regiunile consacrate dar și din toate celelalte zone.

Împărțirea în regiuni viticole s-a realizat pe baza legăturii dintre regiune-climă-soi, luând în considerare  care sunt microclimatele specifice fiecărei regiuni, care sunt condițiile climatice din regiunile respective și care sunt soiurile care se adaptează cel mai bine acestor condiții de climă. Soiurile de struguri pentru vin au cerințe specifice privind durata perioadei de vegetație, temperaturile din fiecare etapă de dezvoltare anuală a viței de vie dar și un interval de temperatură optim în cadrul căruia pot produce vinuri de calitate superioară. 

Îngrijorarea cea mai mare pornește de la faptul că încălzirea globală ar putea remodela aceste regiuni, împingând cultivarea viței de vie către latitudini și înălțimi mai mari în căutarea temperaturilor mai scăzute. Astfel, pe măsură ce climatul regional se încălzește în afara acestor intervale optime, calitatea vinului ar putea scădea. Pentru ca o regiune să supraviețuiască, ar trebui să se adapteze, probabil prin schimbarea tehnologiilor de întreținere a plantațiilor de vie, pentru a menține calitatea strugurilor și a vinului și / sau schimbarea soiurilor cu altele mai potrivite noilor condiții climatice.

O redistribuire majoră a regiunilor viticole ar fi catastrofală pentru numeroase economii regionale. Dar chiar și schimbarea soiurilor ar putea fi extrem de perturbatoare, deoarece modifică caracterul distinctiv al vinurilor care definesc identitatea unei regiuni.

Intervalele optime de temperatură sunt delimitate de un prag inferior necesar pentru coacerea strugurilor și un prag superior care ar duce la boabe prea coapte. Maturitatea și calitatea optimă a strugurilor, respectiv a vinului este oarecum subiectivă și depinde de stilul de vin, de publicul și piața țintă. Cu toate acestea, în ciuda variabilității stilului și gustului, strugurii trebuie să includă niveluri suficiente de zahăr (care vor fi transformate în alcool prin fermentare) și alți compuși diverși care contribuie la profilul senzorial al vinului (de exemplu, culoare, arome, aromă, extractivitate, aciditate). 

Astfel schimbările climatice vor determina „câștigătorii” regionali în care creșterea temperaturii peste pragurile inferioare va permite o producție de struguri de calitate sporită și „pierzătorii”, în cazul în care temperatura crește peste pragurile superioare, va face ca producția de struguri de calitate să fie imposibilă sau nesustenabilă. 

Un exemplu de “câștigător” actual este UK, care își extinde rapid producția și reputația privind cultivarea soiurilor de struguri de vin și a vinurilor pe care le produce. Un alt exemplu “câștigător” este Transilvania, care în acest moment are în plantații soiuri de struguri roșii care reușesc și aici să își atingă potențialul de dezvoltare și să producă vinuri calitative, lucru care în urmă cu 20 de ani nu era posibil. 

Din anul 2019 se pare că se prefigurează ca și “pierzător” regiunea Champagne, care din cauza creșterii temperaturilor pierde din aciditatea necesară vinului materie primă și crește gradul alcoolic al acestuia, datorită acumulării tot mai mari a zaharurilor în struguri. Unii dintre producători faimoși ai zonei Champagne, au anunțat deja realizarea de vinuri liniștite.

Gregory A. Gambetta de la Université de Bordeaux din Franța împreună Sahap Kaan Kurtural de la University of California, USA, au realizat împreună un studiu de cercetare, care a arătat că în ultimii 60 de ani temperaturile medii anuale au crescut constant, ceea ce a dus la creșterea calității vinului, dar în același timp, studiul conținutului de zahăr și a culorii strugurilor indică faptul că industria ar putea fi confruntată cu probleme dacă tendințele de creștere a temperaturii continuă.

​​Cercetătorii au analizat datele privind maturarea, calitatea strugurilor și temperatura pe parcursul a șase decenii în ambele regiuni și apoi au confirmat concluziile cu un studiu de cinci ani în Napa și Bordeaux. 

Au arătat că în ambele regiuni au crescut substanțial temperaturile în ultimii 60+ ani și că până acum această încălzire a dus la creșteri ale calității medii a vinului.

Până în prezent creșterea temperaturilor și coacerea strugurilor nu au fost asociate cu o pierdere a calității vinului. În schimb, temperaturile mai ridicate au determinat chiar o creștere a calității vinului datorată parțial și evoluției preferințelor consumatorilor către arome mai coapte, cu arome vegetative modeste și profiluri de tanin bine integrat. 

Continuarea o puteți citi aici