Mizele, avantajele și slăbiciunile guvernului reformator de la Chișinău

human development

Mizând pe o stabilitate de cel puțin patru ani, o susținere internațională solidă și o solidarizare a populației cu măsurile ce urmează să le întreprindă, noua putere de la Chișinău își propune să schimbe radical realitățile din Republica Moldova.

Recent (vineri, 6 august), legislativul de la Chișinău, cu votul a 61 de deputați din majoritatea parlamentară a Partidului (pro-prezidențial) Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat noul guvern în frunte cu vice-președinta formațiunii, Natalia Gavriliță, fost ministru a finanțelor în guvernul Sandu din 2019.

La scurt timp, membrii guvernului au depus jurământul în fața președintelui țării iar după, vineri și mai apoi luni, noii miniștri au fost prezentați ministerelor, care nu au avut încă din luna decembrie 2020 miniștri plenipotențiari.

Tot luni, 11 august, Natalia Gavriliță a convocat executivul în prima ședință, care a fost destul de scurtă, având pe agendă doar o avalanșă de demiteri și câteva numiri în funcție.

În ședința care a durat puțin peste jumătate de oră au fost demiși 22 de secretari de stat și directorii a patru agenții de stat, șefa Casei Naționale de Asigurări în Medicină și ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, un fost deputat socialist, apropiat al liderului PSRM, Igor Dodon. Cauza demiterii acestuia a fost implicarea într-un scandal sexual.

În schimb au fost numiți doar nouă secretari de stat, Guvernul urmând încă să găsească candidaturile potrivite pentru funcțiile rămase vacante, o misiune deloc ușoară în condițiile unei penurii de cadre calificate pentru administrarea treburilor statului dar și a unor salarii prea puțin tentante pentru profesioniștii de peste hotare, pe care mizează în mare măsură noua majoritate parlamentară de la Chișinău.

Noii miniștri vor avea o misiune destul de dificilă chiar de la bun început. În debutul ședinței, premierul Natalia Gavriliță le-a cerut acestora să fie „pe jumătate miniștri, pe jumătate procurori” și să descopere schemele de delapidare din ministerele lor, contracte de achiziții care par dubioase și cine sunt cei care au beneficiat de pe urma schemelor de delapidare.

Totodată, Natalia Gavriliță s-a adresat și funcționarilor, menționând că cei onești și care lucrează, vor fi promovați.

Mesajul este simplu – cei care fură, dați afară, cei care lucrează, promovați”, a declarat Gavriliță.

Tot luni, Președintele Parlamentului Igor Grosu și ministrul de externe Nicu Popescu s-au întâlnit cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță iar Natalia Gavriliță a avut o discuție telefonică cu premierul României, Florin Cîțu cu care a agreat demararea pregătirii unei ședințe comune de guvern la Chișinău. De asemenea, a mai fost abordată reluarea și extinderea acordului interguvernamental pentru asistență tehnică nerambursabilă oferită de România Republicii Moldova. Părțile au agreat crearea unui grup de lucru la nivel tehnic pentru pregătirea acordului, se arată în comunicat.

Florin Cîțu și-a exprimat tot suportul pentru noul Guvern de la Chișinău prin dispunerea de a începe imediat lucrul pe întreaga agendă de cooperare bilaterală, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Guvernul Gavriliță chiar are o mare nevoie de ajutor din partea României date fiind promisiunile electorale și așteptările enorme ale populației de la noua guvernare. Începerea într-un termen cât mai scurt a implementării mai multor proiecte comune de infrastructură despre care s-a tot vorbit în ultimul timp, ar conferi o dinamică bună relațiilor bilaterale. Este vorba de proiecte concrete, realizarea cărora ar fi de natură să convingă cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului că lucrurile în sfârșit se mișcă în acest sens.

Pe partea de infrastructură vor fi puse, cel mai probabil, la punct detaliile privind repararea a cinci poduri peste Prut, la Lipcani, Sculeni, Leușeni-Albița, Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galați dar și construcția a încă două poduri, la Leova și Ungheni. Ultimul face parte din proiectul privind continuarea autostrăzii Târgu-Mureș – Iași până la Prut și, mai departe până la Chișinău. Pentru o autostradă până la Chișinău pledează de mai mult timp o alianță a societății civile din Republica Moldova, însă demersurile lor nu au fost luate, deocamdată, în serios de guvernanții moldoveni de până acum. Să vedem care va fi atitudinea noului executiv.

Cât privește proiectele de interconectare energetică, gazoductul Iași-Chișinău, construit deja pe partea moldovenească, încă nu poate fi exploatat la capacitate maximă din cauza că necesită și o conexiune la conducte de capacitate mai înaltă dar și o stație de comprimare pe partea românească. Însă, din câte anunța anterior conducerea Transgaz România, în toamna acestui an, toate aceste lucrări vor fi finalizate și, drept urmare, gazoductul ar putea fi folosit la capacitate maximă. Pe partea de interconectare energetică, deși au fost semnate toate acordurile de împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții, construcția liniilor de înaltă tensiune a fost tergiversată în mare parte din cauza guvernărilor precedente de la Chișinău. Pentru a finaliza aceste proiecte de infrastructură energetică este nevoie doar ca ambele guverne să se miște repede și să îndeplinească lucrările fără întârzieri, restul este deja asigurat.

Un alt proiect vital pentru Republica Moldova în lunile următoare ar fi renegocierea asistenței financiare românești pentru Republica Moldova, oferită încă în 2010 în sumă de 100 milioane de euro și din care au mai rămas să fie utilizate 60 de milioane. Guvernul moldovenesc precedent a ratat prelungirea acordului iar în aprilie el a expirat. Acum, vedem că partea românească este dispusă să-l reînnoiască iar din câte se înțelege din comunicatului guvernului de la Chișinău, el chiar ar putea fi extins.

Asistența financiară este de o importanță vitală pentru Guvernul Gavriliță, or guvernul precedent a ratat mai toate finanțările externe de circa opt miliarde de lei moldovenești sau circa 400 milioane de euro, care au fost introduse în buget drept surse de venit. Drept urmare, executivul s-a împrumutat la greu pe piața internă aducând datoria publică la un nivel record. Pe lângă faptul că guvernul Gavriliță nu are venituri suficiente pentru cheltuielile curente, din 1 octombrie acesta a promis să majoreze pensia minimă până la 2000 de lei (aproape 100 de euro) fapt ce presupune cheltuieli suplimentare de la 20 la 60 milioane de euro conform diferitelor estimări. Guvernul nu este însă într-o situație disperată în acest moment, or recent Fondul Monetar Internațional și-a declarat disponibilitatea de a oferi circa 600 miliarde de dolari statelor lumii pentru a face față provocărilor bugetare, generate de prelungirea pandemiei de COVID. Republicii Moldova i-ar reveni circa 231 milioane de dolari. În plus, este asistența României despre care vor vorbi cele două guverne în ședința comună, preconizată dar și o tranșă de alte 50 milioane de euro, oferite de Uniunea Europeană încă anul trecut în cadrul unei asistențe de 100 de milioane, jumătate fiind utilizată deja.

Astfel, guvernul Nataliei Gavriliță, deși preia frâiele statului moldovean într-o perioadă destul de dificilă, nu se va confrunta, cel puțin în acest an, cu constrângeri majore privind finanțarea cheltuielilor bugetare curente.

Există însă mai multe semne de întrebare privind programul pe termen lung al guvernului, unul pronunțat social care nu indică însă exact de unde vor fi luate surse pentru a ridica nivelul de trai al populației.

Guvernul își propune către finele mandatului, adică până în 2025, să asigure un salariu mediu brut pe economie de 15 mii de lei sau circa 750 de euro. Acum acesta este de peste opt mii sau circa patru sute de euro.

Cum vor fi asigurate aceste creșteri salariale?

În programul de guvernare se spune că veniturile vor crește din contul sporirii productivității muncii iar aceasta ar trebui să se majoreze grație unei relaxări complexe pentru mediul de afaceri, în special pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Recent, Biroul Național de Statistică a publicat o analiză a activității ÎMM-urilor moldovenești, care arată că, deși reprezintă 98,6% din toate companiile din Republica Moldova, în ele lucrează peste 60% din toți angajații întreprinderilor însă lor le revin doar 39% din veniturile din vânzări. Celelalte 61% revin celorlalte 1,4%, care reprezintă întreprinderile mari. Nu întâmplător, măsurile din programul de guvernare privind îmbunătățirea climatului de afaceri sunt adresate în primul rând ÎMM-urilor. Altfel spus, miza privind sporirea productivității muncii și, drept urmare, și a salariilor din sectorul real se pune în primul rând pe ÎMM-uri. După cum constată autorii programului de guvernare, salariile mici nu mai pot reprezenta un avantaj pentru atragerea marilor investiții cum a fost până acum grație Zonelor Economice Libere (ZEL).

La moment, ZEL-urile, care au fost un adevărat motor al creșterii economice în ultimii 10 ani, nu mai au de unde recolta forță de muncă ieftină, cel mai important avantaj cu care erau ademeniți aici investitorii străini. Subzone ale celei mai prolifice Zone Economice Libere, cea de la Bălți, au ajuns deja la extremitățile sudice ele Republicii Moldova, la Cahul și Ștefan Vodă. Astfel, bazinul de forță de muncă ieftină, practic, s-a epuizat.

Dar salariile mici cu care erau până acum ademeniți investitorii în ZEL-uri, nici nu pot contribui la sporirea salariului mediu pe economie așa cum își propune noul guvern.

Salariul mediu nu mai poate fi majorat nici din contul angajaților la buget, or, în ultimii trei ani s-au produs mai multe majorări ale lefurilor acestora, care însă nu s-au bazat, cum ar fi fost firesc, pe o creștere economică robustă. Și, deocamdată, până nu va fi înregistrată o astfel de creștere, care să genereze venituri mai mari la buget, nu prea este de unde să mai fie majorate lefurile bugetarilor. Iar să împrumuți bani în acest scop nu este tocmai inteligent. În concluzie, principalul sector, care ar trebui să contribuie la majorarea salariului mediu pe economie până la 15 mii de lei, este cel al Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Și majorarea poate să se producă doar din contul sporirii productivității muncii dar și din contul renunțării antreprenorilor moldoveni la practica salariilor în plic. Mai este desigur și miza pe eradicarea corupției, stoparea delapidărilor și marilor hoții, lozinca Partidului Acțiune și Solidaritate, cu care de fapt a câștigat alegerile. Însă nimeni deocamdată nu a cuantificat care ar putea fi sumele generate de aceste acțiuni ale guvernării, în cât timp ele vor da rod și care va fi opoziția și riposta rămășițelor sistemului vechi. De faptul că acesta s-a retras puțin în umbră pentru regrupare însă va obstrucționa la greu schimbările pe care și le propune PAS, nu se îndoiește nimeni.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four − one =