Pentru cine va vota R. Moldova la alegerile parlamentare de duminică?

parlamentare

Duminică, 11.07.2021, se vor desfășura în R. Moldova alegeri parlamentare anticipate cu două formațiuni politice în prim plan – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) – care își vor disputa majoritatea voturilor și mai multe partide, în plan secund, care se vor lupta pentru a trece de pragul electoral de 5% pentru a accede în viitorul legislativ.

Din zeci de sondaje apărute, doar câteva sunt credibile”

Ca de fiecare dată când se desfășoară alegeri electorale la Chișinău, că sunt scrutine locale, legislative sau prezidențiale, spațiul public este invadat de foarte multe sondaje, a declarat Valeriu Pașa – expert mass-media, politică, mediu informațional, politică internațională, procese electorale în cadrul Watchdog.md – în cadrul evenimentului on-line „Alegeri la Chișinău: Cui îi este frică de un parlament pro-reforme?”, organizat de Centrul Român de Politici Europene.

În perioada ianuarie-iunie, au fost făcute publice zeci de sondaje din care maxim 2-3 au fost finanțate din surse credibile. Restul fiind comandate de companii/organizații care nu erau transparente privind sursa de finanțare și care declarau că fie „au primit cadou acest sondaj de opinie”, fie „finanțează sondajele din surse proprii” sau „comandate de unele ziare sau publicații al căror tiraj este foarte mic, iar veniturile lunare nu permit achiziționarea unui astfel de sondaj”. Conform unui proiect al Watchdog.md de monitorizare a sondajelor, multe dintre acestea au fost modificate față de realitate, în spațiul public fiind prezentate date schimbate față de datele obținute în teren, dar și sondaje realizate de companii care nu dețin capacitatea realizării unor asemenea studii de cercetare.

Conform afirmațiilor lui Valeriu Pașa, „din analiza sondajelor de opinie credibile precum și din analiza unor sondaje închise (n.n. – realizate de unele partide politice moldovenești), rezultă că în ultimele luni s-a înregistrat o explozie a rating-ului electoral pentru PAS și personal pentru Maia Sandu, față de scrutinul prezidențial și o scădere a rating-ului socialiștilor și comuniștilor… Pe timpul alegerilor se vor înregistra mici schimbări față de aceste sondaje, creșteri sau scăderi, însă nu vor fi radicale, adică să poată schimba ceea ce relevă aceste studii: cele două formațiuni, PAS și BeCS vor accede sigur în Parlament, luptându-se pentru primul loc”.

Ce partide vor forma noul Parlament?

În opinia lui Valeriu Pașa, „cel puțin 3, probabil 4 formațiuni politice vor intra în viitorul legislativ: PAS, BeCS, Partidul Nostru și probabil Partidul Șor. Acesta din urmă va fi ajutat de către socialiști, prin cedarea unor voturi, în cazul în care nu va reuși să obțină peste 5% din voturi. Astfel, acesta va beneficia de o parte din voturile fraudate venite din zona transnistreană. Fraudate deoarece acestea, parțial vor fi obținute în cadrul instituțiilor de stat, unde funcționarii vor fi forțați să voteze conform indicațiilor șefilor lor și parțial vor veni de la electoratul plătit să voteze astfel”.

În cazul partidelor mici sau de nișă, potrivit specificului moldovenesc al realizării sondajelor de opinie, mulți dintre cei intervievați, deși sunt simpatizanți ai Partidului Șor, nu recunosc din varii motive că susțin această formațiune politică. În consecință, dacă în sondaje Partidul Șor este creditat cu 3,5% din voturi, în realitate acesta poate obține 7%. La fel este și cazul partidului condus de R. Usatîi, însă în cazul lui este mult mai greu de estimat câți simpatizanți are în realitate. S-a văzut, de exemplu, în alegerile prezidențiale, când până și sondajul realizat de Watchdog.md în ziua alegerilor a creditat Partidul Nostru cu 12% când de fapt el a obținut 17% din voturi în interiorul R. Moldova. Explicația oferită de Valeriu Pașa este că foarte mulți din susținători ai lui R. Usatîi au refuzat să participe la sondajul realizat la ieșirea de la urne.

În ceea ce privește dreapta moldovenească, aceasta nu va fi reprezentată de alte partide în viitorul parlament decât de PAS care este creditată, de sondajele de opinie credibile, cu obținerea unei majorități în viitorul legislativ. Șanse teoretice să treacă de pragul de 5% le are doar Platforma Politică „Dreptate și Adevăr” (PPDA), condusă de Andrei Năstase, însă în realitate probabilitatea este destul de mică. În cazul în care, partidele de dreapta din R. Moldova s-ar fi unit într-un bloc comun, atunci acestea ar fi putut aduce un plus de 5-6 mandate parlamentare care ar fi putut contribui la crearea unei majorități constituționale de dreapta.

Strategia adoptată de Kremlin pentru a diminua influența pro-europeană la Chișinău constă în împiedicarea PAS de a obține o majoritate constituțională, care să-i permită să implementeze reformele anticorupție. Astfel, au fost susținute financiar și/sau logistic, direct sau indirect, mai multe formațiuni politice așa-numite „partide spoiler” (exemplu: Partidul Politic Democrația Acasă – lider Vasile Costiuc, AUR Moldova, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – lideri Ion Chicu etc.) care vor lua din voturile electoratului moldovenesc pro-european.

Cine va forma viitorul guvern de la Chișinău?

Ceea ce se preconizează a fi o certitudine este faptul că PAS și Maia Sandu vor câștiga aceste alegeri, însă întrebarea este dacă acest partid va forma un guvern. În cazul în care va obține majoritate parlamentară, atunci situația este clară: guvernul va fi format de către PAS.

Deși se bucură de un suport extern foarte mare, chiar mai mare decât s-a bucurat PLDM în perioada Vlad Filat, PAS se va confrunta cu o serie de obstacole, create de parlamentarii de stânga, în procesul de implementare a reformelor democratice și a luptei anticorupție.

În cazul în care PAS nu obține majoritatea, atunci există trei scenarii în funcție de accederea în parlament a PPDA și de jocul PN:

  1. dacă PPDA trece de pragul de 5%, atunci Maia Sandu va forma o alianță cu Andrei Năstase pentru obținerea unei majorități și pentru crearea unui guvern;
  2. în cazul în care PPDA nu va reuși să obțină numărul necesar de voturi, atunci PAS, pentru a putea forma un guvern, se va vedea nevoită să facă o alianță cu PN;
  3. dacă PAS refuză să formeze o alianță cu R. Usatîi, atunci probabilitatea este destul de ridicată pentru apariția unui guvern de centru-stânga, fără PAS, format de PSRM, PCRM, Partidul Șor și PN, cu posibil premier Mariana Durleșteanu.

Viitorul politic al lui Igor Dodon

Așa cum a fost diseminat în spațiul public, alianța pre-electorală dintre socialiști și comuniști, BeCS, nu va mai funcționa după alegeri, partidele componente alegând să-și desfășoare activitatea independent în viitorul legislativ.

În perioada post-alegeri, se pare că Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) se va confrunta cu un val de plecări a membrilor, implicit și a parlamentarilor. O parte dintre ei se vor întoarce la Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, alții vor migra spre partidul condus de R. Usatîi (conștientizând că acesta se bucură de o susținere tot mai mare din partea Moscovei, în detrimentul lui Igor Dodon) sau alții parlamentari socialiști se vor declara independenți și vor acționa pragmatic din punct de vedere politic.

Valul de plecări cu care se va confrunta PSRM se datorează faptului că Igor Dodon nu a reușit să fie locomotiva politică care se preconiza a fi. În subsidiar se poate menționa că acesta a dezamăgit atât în relația cu Moscova cât și în relația cu colegii de partid și electoratul socialist pierzând alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu.

În acest context, viitorul politic al lui Igor Dodon nu este tocmai roz. Chiar dacă va fi parlamentar, va fi sprjinit de un număr tot mai mic de colegi de partid. Astfel, există o probabilitate medie spre ridicată ca acesta să fie subiectul unor dosare penale de corupție, în viitorul pe termen scurt și mediu, dosare ce vor fi deschise atât ca urmare a presiunii venite dinspre media pro-europeană cât și ca urmare a implementării reformelor anticorupție de către PAS. De fapt, arestarea și judecarea lui Igor Dodon pentru fapte de corupție ar putea fi unul dintre cele mai importante criterii de succes a reformei anticorupție din R. Moldova.

De ce AUR în R. Moldova?

Alianța pentru Unirea Românilor s-a implicat în campania electorală din R. Moldova cu un stil total diferit de cel utilizat la alegerile legislative din România. Deși va fi, probabil, susținut de infrastructura din diasporă a AUR România, AUR de la Chișinău nu va reuși să obțină un scor care să-i permită intrarea în viitorul legislativ. Această formațiune a încercat să reinventeze mișcarea unionistă dar a eșuat în a atrage electoratul unionist din mai multe motive:

  1. a utilizat politicieni (Vlad Munteanu, Dorin Chirtoacă etc.) care au activat anterior în fostul Partid Liberal condus de Mihai Ghimpu, singurul partid exponent al luptei unioniste din R. Moldova, dar care a făcut compromisuri cu Vlad Plahotniuc, lucru ce nu poate fi uitat de moldovenii pro-europeni și pro-unire;
  2. a încercat să polarizeze întregul segment unionist, dar nu pe principiul win-win ci pe principiul absorbției formațiunilor politice;
  3. a utilizat propaganda și manipularea electorală după modalitatea utilizată de formațiunile pro-rusești, fapt ce induce în conștiința colectivă faptul că ar fi un agent pro-Kremlin care acționează în favoarea socialiștilor rupând din voturile PAS;
  4. a utilizat un mesaj electoral care s-a potrivit ca o mănușă propagandei pro-rusești din R. Moldova;
  5. este condusă de Vlad Bilețchi, un politician controversat, care la alegerile legislative anterioare a acționat în circumscripția sa ajutându-i pe candidații socialiști nu în interesul acestora ci în interesul lui Plahotniuc pentru a împiedica accederea pro-europenilor în parlament;
  6. a adoptat un discurs agresiv față de un anumit contracandidat ceea ce a dus la mobilizarea electoratului moldovenesc împotriva lor decât pentru ei.

Care este rolul diasporei în alegerile legislative

În toată perioada pre-electorală, de fapt în perioada de dinainte de alegerile prezidențiale și până în prezent, spațiul public electoral din R. Moldova a fost invadat de mesaje populiste fără niciun fundament economic, de mesaje denigratoare și calomnioase la adresa altor candidați fapt ce a dus la adâncirea confuziei și antagonizarea electoratului moldovenesc atât cel intern cât și cel din diasporă. Astfel, BeCS s-a folosit de un discurs anti-UE, anti unire și de genul „nu ne vindem țara străinilor”, în timp ce PAS a continuat același discurs de la alegerile prezidențiale, un discurs dedicat luptei anti-corupție.

În general, partidele pro-europene au avut un discurs politic mai elevat decât cele pro-ruse sau de stânga, adresându-se cu un mesaj pro-reformă și anticorupție. Acest lucru a generat un rating mare partidului condus de Maia Sandu, atât pe plan intern cât și în diasporă.

Electoratul moldovenesc din diasporă este dispersat între Vest și Est și va vota cu acele partide care dețin resursele necesare pentru a-și promova discursul politic și anume cu PAS și BeCS. Celelalte partide vor fi votate în mică măsură de moldovenii din diasporă, excepție făcând (n.n. – așa cum am scris mai sus) AUR de la Chișinău care va beneficia de infrastructura din străinătate a AUR românesc.

Lupta va continua și după alegerile parlamentare

Adevărata lupta se va da după apariția rezultatelor alegerilor parlamentare. PAS, care va obține cele mai multe voturi va duce o luptă etapizată (multe dintre etape se vor derula simultan) pentru:

  1. a obține în primul rând o majoritate parlamentare „nepenală” (formată din parlamentari care nu se simt amenințați de justiție, de lupta anticorupție);
  2. formarea unui guvern care să fie susținut în procesul legislativ și normativ;
  3. înlăturarea / ocolirea tuturor obstacolelor ce vor fi ridicate de către deputații „penali” cu scopul de a împiedica reformele PAS și a discredita acest partid, implicit pe Maia Sandu, în ochii electoratului moldovean pro-european și în fața UE;
  4. implementarea reformelor democratice și anticorupție ale PAS prin:
    1. explicarea publică a modului practic de implementare a acțiunilor anticorupție (acest lucru a lipsit cu desăvârșire în discursul electoral, accentul fiind pus doar pe mesajul simplu anti-corupție din campania prezidențială și pe declarații calomnioase la adresa contracandidaților);
    2. eliminarea elementelor susceptibile de corupție (sau de manipulare din partea opoziției de stânga) din instituțiile de stat importante pentru desfășurarea reformei anticorupție.

De cealaltă parte a baricadei, partidele de stânga vor avea posibilitatea de a forma un guvern în cazul în care PAS nu va reuși să dețină / controleze o majoritatea care să-i susțină reformele. În această cheie, guvernul de centru-stânga format va acționa în primul rând pentru discreditarea publică națională și internațională a Maiei Sandu și implicit a PAS precum și pentru menținerea status-quo-ului centrelor de influență locale și pro-rusești din R. Moldova.

Marius Totoianu

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

8 + 20 =