Miza alegerilor parlamentare din Republica Moldova

prezidențiale

Aproape 3,3 milioane de alegători sunt așteptați la urne duminică, 11 iulie în Republica Moldova pentru a-și exprima votul în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Cel puțin așa spune Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, care a anunțat recent că, la momentul de finalizare a procedurii de actualizare a listelor electorale, în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3.282.837 cetățeni cu drept de vot. Această cifră ridică semne de întrebare, or, potrivit Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2020 numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova constituia 2,64 milioane de persoane, în scădere cu 45,7 mii față de anul precedent.

Potrivit CEC-ului, 2,79 milioane de alegători sunt atribuiți unităților administrativ-teritoriale, 237.700 – nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării iar alți 258.691 sunt cetățeni cu drept de vot cu domiciliu înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

De cealaltă parte, 22 de formațiuni politice și blocuri electorale plus un candidat independent concurează pentru a obține votul cetățenilor.

O bună parte din aceste formațiuni nu au, însă, programe electorale bine conturate. Potrivit unui studiu al Centrului Analitic Expert-Grup, doar cinci concurenți au elaborate programe electorale cu un grad mai înalt de detaliere, alte 12 entități politice au venit cu programe electorale succinte, fără detalieri, de regulă de 1-2 pagini, iar în cazul a cinci partide nu a fost identificat niciun document cu angajamentele electorale.

De fapt, potrivit majorității sondajelor de opinii, doar patru-cinci formațiuni au șanse reale de a accede în Parlament după alegeri. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care o susține pe președinta Maia Sandu, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), Partidul politic Șor al oligarhului fugar Ilan Șor, principalul inculpat în dosarul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014, Blocul electoral Renato Usatîi, condus de primarul orașului Bălți, Renato Usatîi și, în unele cazuri, Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), fost aliat al PAS în alegerile parlamentare precedente, în frunte cu liderul Andrei Năstase.

Este remarcabil faptul că toate sondajele de opinii, fără nicio excepții prezic victoria în alegeri a partidului aliat președintei Maia Sandu, PAS. Concurenții parcă s-au împăcat cu acest gând iar intriga principală în alegeri este dacă PAS va obține o majoritate de mandate în Parlament și va putea forma de unul singur Guvernul. Ar fi o premieră pentru Republica Moldova, când un partid de dreapta obține de unul singur majoritatea în Parlament și poate forma singur Guvernul.

Ultimul Barometru al Opiniei Publice, sondaj realizat de compania iDATA la comanda Institutului de Politici Publice și făcut public luni, 5 iulie arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-ar clasa pe prima poziție în cadrul alegerilor anticipate, cu un scor de 33,7%. Urmează BeCS cu 25,2% și Șor – cu 6%.

Blocul lui Renato Usatîi, care are nevoie de 7% pentru a intra în Parlament, este creditat cu 4,6% din voturi iar Platforma DA ar acumula doar 2,7%.

Dacă aceste date reflectă opțiunea de vot reală a alegătorilor, atunci PAS obține o majoritate firavă în Parlament doar cu voturile din interiorul țării. La acestea s-ar putea adăuga voturile din Diaspora, care i-ar asigura o majoritate confortabilă. Un sondaj efectuat recent pentru Diaspora, arată că circa 70% din aceasta ar vota pentru PAS. Și dacă la vot vor participa un număr suficient de mare de alegători din Diaporă, PAS ar mai putea obține 10-12 mandate suplimentare.

De cealaltă parte, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor (BeCS) nu se așteaptă la vreun adaos cât de cât însemnat de la votul din Diaspora însă mizează pe votul organizat al cetățenilor moldoveni, cu reședința în zona transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. În alegerile parlamentare din 2019 au fost aduși organizat circa 40 de mii de alegători transnistreni. Rezultatul nu a putut fi repetat și la alegerile prezidențiale din 2020 deoarece populația de pe malul drept, inclusiv veteranii războiului de pe Nistru din 1992 s-au opus vehement votării organizate a transnistrenilor.

Comisia Electorală Centrală, prin intermediul lui Maxim Lebedinschi, secretarul instituției și omul socialiștilor, a făcut tot posibilul pentru a diminua posibilitatea de vot în Diaspora și a sporit condițiile pentru cetățenii transnistreni. Astfel, deși Ministerul de Externe, responsabil pentru votul în străinătate a recomandat cel puțin 191 de secții de votare, CEC a autorizat inițial doar 136. După ce Curtea de Apel a obligat-o să se conformeze cerințelor Ministerului de Externe și să deschidă cel puțin 191 de secții, Comisia a mai acceptat deschiderea doar a 14 secții și astfel Diaspora va beneficia de doar 150 de secții de votare.

De cealaltă parte CEC a decis deschiderea a 44 de secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului însă Curtea de Apel a redus numărul acestora la 12, provocând proteste ale socialiștilor.

Toată această tevatură cu secțiile de votare reprezintă tentativele socialiștilor de a înclina balanța astfel ca Partidul Acțiune și Solidaritate să nu ia majoritatea. De cealaltă parte, doar o majoritate parlamentară i-ar permite acestuia și președintei Maia Sandu să inițieze și să realizeze o serie de reforme importante, promise de aceasta încă în campania electorală din toamnă pentru fotoliul de președinte. Așa cum Republica Moldova este o republică parlamentară, președintele nu are suficiente împuterniciri pentru a face reformele de care are nevoie statul moldovenesc. În primul rând este vorba despre reforma justiției dar și a altor instituții cheie în stat, care au fost până acum controlate de clanurile oligarhice și nu au permis instalarea unei economii veritabile de piață, care să condiționeze o dezvoltare economică durabilă.

Reformele, propuse de Maia Sandu și PAS chiar presupun niște schimbări revoluționare, care, în ultimă instanță ar trebui să înlăture de la guvernare clanurile oligarhice, care au dominat sub diferite forme viața politică și economică a Republicii Moldova timp de treizeci de ani. Evident, că acest clanuri, care au acumulat averi în acest răstimp, și-au creat partide, au propriile trusturi mediatice și controlează prin intermediul propagandei o bună parte din electorat, în special cel ușor de manipulat, nu vor ceda atât de ușor. De aceea în campania electorală au fost înscrise cel puțin zece „partide spoiler” pe segmentul de dreapta, scopul acestora fiind reducerea scorul electoral al PAS.

De cealaltă parte, PAS a abordat aceeași strategie electorală ca și Maia Sandu în alegerile prezidențiale, axându-se pe problemele interne de genul corupției și sărăciei și evitând lozincile geopolitice, deși și-a asumat fără echivoc cursul spre apropierea de Uniunea Europeană. Această strategie, cel puțin până acum, s-a dovedit a fi eficientă or, deși atât de pe stânga (BeCS) cât și de pe dreapta (clona moldovenească a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)) încearcă să clatine barca prin mai multe provocări și declarații belicoase. Spre exemplu, recent ex-președintele Dodon chiar a amenințat că dacă dreapta învinge în alegeri, ar putea urma un nou război pe Nistru.

Este mai degrabă vorba doar de o declarație pre-electorală însă nu este exclus ca, în cazul unei majorități fragile în viitorul Parlament, forțele pro-rusești și clanurile oligarhice să încerce să destabilizeze situația pentru a crea o stare de incertitudine și haos. De altfel, Igor Dodon chiar a declarat recent că după alegeri urmează o perioadă de haos iar în august ar putea fi declanșate alte alegeri anticipate.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

4 × 2 =