Octavian ȚÎCU: „În politică nu trebuie numai inteligență, mai e nevoie de caracter și curaj”

Octavian Tîcu este președintele Partidului Unității Naționale, istoric, fost boxer profesionist din Republica Moldova, doctor în științe istorice, ministru al Tineretului și Sportului în 2013, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a.

Ca istoric și politician, cum estimați pragul electoral de 5% pentru Republica Moldova? Exagerat?

Consider că cea mai democrată formă de selectare a reprezentanților poporului în forul legislativ ar fi eliminarea pragului electoral pentru scrutinele parlamentare. Așa ar trebui să arate un sistem democratic autentic. Și așa ar fi cel mai echitabil și corect față de cetățeni. Asemenea modele există. De exemplu, Curtea Constituțională germană a decis că pentru alegerile europarlamentare, din 2014, nu mai este nevoie de pragul minim de voturi de 3% din sufragii, eliminându-l definitiv. Georgia, membră a Parteneriatului Estic din care face parte și Republica Moldova, a redus la 1% pragul de trecere în Parlament. Înțeleg că acest deziderat ar da mult de lucru politologilor noștri, dar ar fi o provocare pentru democrația noastră. Or, anume partidele mici „fac sarea și piperul” democrației. Pragul de 5% stipulat în legislația electorală a Republicii Moldova nu doar că este exagerat, dar reprezintă un obstacol serios în ce privește funcționarea sistemului, formarea coalițiilor de guvernare.

Optați pentru republica prezidențială, mixtă, parlamentară? De ce? Respectiv, alegerea președintelui prin vot direct sau în forul legislativ?

Niciuna dintre ele nu reprezintă viitorul, mai cu seamă că sunt schimbate atât de des. Republica Moldova trebuie să revină în cadrul statului român, cu un Parlament bicameral, care să fie expresia unui stat european. Restul – în cazul Republicii Moldova – sunt modele falimentare și generează doar handicapuri.

Vă înțeleg. Dar unirea nu se produce mâine. În contextul actual, totuși, oferiți o viziune.

Noi avem o reformă constituțională nefinalizată, care generează disfuncționalități. A fost un moft al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc. Odată, însă, ce am revenit la alegerea președintelui Republicii Moldova, prin vot direct, universal, prerogativele șefului statului ar fi trebuit extinse. Or, în formula actuală, Președintele Republicii Moldova este, practic, lipsit de putere, de drepturi. Prin alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni, ar trebui să i se acorde mai multe împuterniciri. Cel puțin, la fel cum stipulează Constituția României, având un sistem de guvernare semi-prezidențial. Dacă, însă, suntem consecvenți în opțiunea parlamentarismului, pe care, de altfel, îl consider mai potrivit, atunci șeful statului trebuie să fie ales de către majoritatea parlamentară, care este expresia voinței populare. Acest președinte va avea prerogative decorative.

Două formațiuni unioniste în campanie? Este egoism, ambiție, aroganță sau influențe ale unor servicii? Lansarea AUR în Republica Moldova – o surpriză?

Nici egoism, nici aroganță. După rezultatul înregistrat de AUR în parlamentarele din România, lansarea formațiunii, în mai, în contextul parlamentarelor din Republica Moldova nu a fost pentru mine o surpriză. Oferta AUR a fost una arogantă și chiar nesimțită, aș spune, pentru PUN, un partid care are în background-ul său politic două scrutine cu rezultate mobilizatoare. Suntem prezenți în forul legislativ, aveam, în comparație cu celelalte partide unioniste, cea mai numeroasă organizație în teritoriu.

Partidele care au acceptat să meargă sub flamura AUR reprezintă, de fapt, un bloc camuflat. Acestea, ca să nu formeze un bloc, au renunțat la simbolistica propriilor partide. Altfel spus, colhozul AUR a preluat averile gospodarilor. Noi am pledat pentru opțiunea de vot integru. Am selectat și promovăm personalități emblematice pentru spațiul românesc. Nu puteam să mergem „cu hurta”, cu alaiul, alături de oamenii care l-au servit pe Plahotniuc, cu dosare. Noi ce să facem lângă ei? Dorin Chirtoacă are pe rol la ora actuală încă trei dosare, de exemplu, și nu se știe care va fi finalitatea. Apoi, este vorba și de viziuni diferite. AUR-ul promovează o retorică anti-NATO, anti-UE, anti-vaccin, este o zonă obscură, care nu ne reprezintă. Noi nu suntem un partid sectant. Suntem un partid modern. Mai mult, AUR-ul nu-și asumă guvernarea, lucru pe care ni-l propunem și în felul acesta să punem în funcțiune mecanismele unirii.

În ce condiții sau cu care partide ați fi acceptat formarea uni bloc electoral?

Vreau să reamintesc că noi, cei din PUN, am contribuit la victoria Maiei Sandu în prezidențiale. Am fost primul partid, care, imediat după alegeri, am solicitat în mod expres reconstituirea Blocului electoral ACUM în format nou: PAS+PPDA+PUN, cu algoritmul conform reprezentării în Parlament 3+1+1. Alții nu și-au dorit, însă. Această paradigmă electorală și politică ar fi securizat cele aproximativ 60% din sufragii ale opțiunii pro-europene din prezidențiale. Oricum, ne considerăm potențiali parteneri post-electorali într-o guvernare pro-europeană, dacă ne vor susține alegătorii.

Temperamentul și limbajul unui sportiv, inclusiv, v-a adus popularitate sau handicap?

Ha! Vreau să vă zic că în politică nu este suficient să fii doar inteligent, mai este nevoie de caracter și curaj. Și aceste calități sau abilități le-am obținut ca sportiv. Este, dacă vreți, o altă față a politicianului Octavian ȚÎCU. Unor intelectuali le par incisiv, dar alții mă acceptă. Imaginea de luptător, însă, fără compromis mi-am format-o la tribuna parlamentară și în discursurile publice științifice, inclusiv.

Cum ați estima climatul politic din Republica Moldova după victoria Maiei Sandu. Estimarea „vot de protest” mai este actuală sau șeful statului și-a consolidat autoritatea în acest interval de timp?

Situația doamnei Sandu este foarte critică, dincolo de aparențe. Dacă partidele de dreapta, mai puțin cotate în sondajele sociologice, nu trec pragul electoral, atunci „PAS-ul ei” s-ar putea să fie silit să treacă în opoziție sau și mai dezavuant – să revină la o formulă hibridă și rușinoasă de guvernare cu socialiștii, încercată în iunie 2019. Un președinte care nu are majoritate parlamentară care să-l susțină, nu-și poate face propriul joc politic.

Maia Sandu propune un proiect de facilități fiscale pentru diaspora. Seamănă cumva a populism?

Da, este un populism cu tentă electorală. Există un singur climat pentru susținerea celor plecați la munci în străinătate – unirea. Cea mai mare umilință pentru cei din diasporă o constituie stagnarea la posturile vamale între România și Republica Moldova. Transport de pasageri, de colete – aici se produce jecmăneala, se fură și dorința de a mai reveni acasă. În condițiile în care salariul minim în România constituie 500 de Euro, la ce bun ar trebui să plece în Spania sau Italia pentru un câștig de 1000 de euro, din care să achite gazdă și să facă economii pentru cei de acasă?

Un sondaj, realizat la scara întregii țări, în aprilie trecut, arată o creștere semnificativă, până la 44%, a numărului cetățenilor Republicii Moldova care își doresc unirea cu România. Cum poate fi explicat acest trend? Unirea cu inima sau cu interesul pragmatic?

Cred cu ambele – și afectiv, și rațional. Este o realitate pe care am constatat-o nu doar din sondaje, dar și în timpul întâlnirilor cu cetățenii în cele peste 400 de localități vizitate. Vreau să remarc că a dispărut agresivitatea față de unioniști. În acest sens, aș invoca trei raționamente. În primul rând, politicienii au compromis Republica Moldova – fie prin corupție, fie prin incapacitate de a guverna. În al doilea rând, succesul României, unde PIB-ul ajunge la 500 mlrd. Euro, salariul minim – 500 de euro, salariul mediu îl depășește de patru ori pe cel din Republica Moldova, indemnizațiile pentru copii – peste 60 euro, decență pe care o oferă cetățenia română. Și nu în ultimul rând, efortul nostru, celor din PUN, prin promovarea campaniei naționale de informare „Ce înseamnă unirea cu România”.

Ținând cont de trendul din societate, care ar fi șansele reale de votare a Unirii – în Parlament sau prin referendum național?

Reamintesc că, la 27 martie 2018, Camera Deputaților și Senatul în ședința comună au adoptat Declarația potrivit căreia România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora. Desigur, actul unirii s-ar putea face prin votul acordat în forul legislativ. Așa cum s-a produs evenimentul istoric de la 27 martie 1918, când Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Art. 11 – stat neutru? Ce modificări ar trebui sa sufere? Ucrainei Biden i-a răspuns: nu poate deveni membră NATO înainte de a stârpi corupția? Moldova este departe de acest deziderat.

Articolul 11 din Constituția Republicii Moldova, care stipulează neutralitatea statului, nu servește decât unui singur stat – Federației Ruse. PUN optează tranșant pentru aderare la NATO. Și prin aceasta ne poziționăm ca unicul partid euro-atlantic. Totodată, conștientizăm că aderarea la NATO se poate face prin Unire cu România.

Desigur, corupția reprezintă o vulnerabilitate a oricărui stat. În România DNA-ul a reușit să facă față exigențelor anti-corupție. Nu poate o țară coruptă să devină membră NATO. Orice verigă slabă, adică un stat în care înflorește corupția, afectează întregul Bloc. Și Ucraina, și Republica Moldova, deocamdată, nu au identificat soluția sau persoanele capabile să lupte cu acest flagel periculos – corupția. De asta e nevoie să oferim o guvernare transparentă, profesională, pro-românească, pro-europeană.

Mulțumesc!

Interviu realizat de Eduard Balan

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × 1 =