Orădenii, invitaţi să viziteze expoziția „Oradea sub tipar – Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României”

Viceprimarul Arina Moș a participat vineri, 16 aprilie, la vernisajul expozițieiOradea sub tipar – Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României”, care a avut loc la Palatul Princiar – Sala cu grifoni de la Muzeul Orașului Oradea.

În perioada aprilie-iulie 2021, Palatul Princiar este gazda unei ample expoziții de carte, ce spune povestea orașului Oradea și a județului Bihor, din perspectivă bibliografică, evenimentul fiind organizat de Biblioteca Națională a României în colaborare cu Muzeul Orașului Oradea.

Salut inițiativa Muzeului Orașului Oradea pentru acest parteneriat inedit cu Biblioteca Națională a României. Îi invit, pe acestă cale, pe orădeni să viziteze expoziția în număr cât mai mare, mai ales în aceste vremuri, când cărțile trebuie să fie un suport pentru noi și să continue să aibă un rol important în viața noastră. Cărțile trebuie să dăinuie, ele sunt mărturia pe care o lăsăm copiilor noștri despre noi, despre orașul nostru, despre faptele noastre, în ele vor descoperi imaginea vremurilor trecute, dar și a celor pe care le trăim acum”, a precizat viceprimarul Arina Moș.

Deschiderea expoziției a avut loc în prezența viceprimarului Arina Moș, a doamnei Carmen Mihaiu – manager al Bibliotecii Naționale a României, a directorului Muzeului Orașului Oradea, Angela Lupșea și a episcopului greco-catolic Virgil Bercea.

Iată că, printr-un parteneriat pilot, putem să promovăm acum colecția noastră formată din peste 240 de volume care spun povestea orașului Oradea. E important să putem transmite tinerilor trecutul nostru, să le punem la dispoziție patrimoniul de care dispunem”, a precizat Carmen Mihaiu.

Angela Lupșea a mulțumit doamnei Carmen Mihaiu – manager al Bibliotecii Naționale a României pentru toată colaborarea și deschiderea manifestată față de implementarea acestui proiect pilot.

Oradea este de altfel primul oraș din România care prezintă pe domenii/cărți/publicații și alte tipărituri, ceea ce a ieșit de sub tipar în ultimii ani legat de orașul Oradea, aparițiile editoriale prezentate fiind puse la dispoziție de Biblioteca Națională a României.

Directorului Muzeului Orașului Oradea, Angela Lupșea, a mai precizat faptul că schimbul cultural din cadrul acestui proiect va continua în data de 19 mai, la București, când Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural va fi prezent la Biblioteca Națională a României cu o expoziție despre Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea.

Cu o istorie de peste 900 de ani, Oradea este unul dintre cele mai vechi și încărcate de istorie orașe ale României, numeroși cercetători dedicând timp și efort studiului său, pentru a oferi publicului interesat diverse perspective din care poate fi privit orașul. Expoziția reunește peste 200 de lucrări, apărute între anii 1900 și 2018, care contribuie la restituirea și reconstituirea istoriei acestui oraș.

Cărți ce ilustrează personalități, stiluri arhitecturale, clădiri istorice, instituții ecleziastice

Fie că subiectul abordat este legat de personalitățile ce au marcat istoria Oradiei și au contribuit la evoluția sa (Teodor Popa, Iosif Vulcan: vieaţa şi activitatea lui, 1941; Ion Zainea, Aurel Lazăr: 1872-1930, 1999; Marius Eppel, Vasile Mangra (1850-1918): contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui, 2000; Marius Eppel, Vasile Mangra: activitatea politică 1875-1918, 2004; Constantin I. Stan, Generalul Traian Moşoiu – ostaşul şi omul politic (1868-1932), 2009 ş.a.), fie că vedete sunt stilurile arhitecturale ce împodobesc orașul (Rodica Hârcă, Oradea: decoraţii Art Nouveau, 2007; Rodica Hârcă, Oradea: arhitectură şi decoraţie neoromânească, 2011; Mircea Paşca, Arhitectul Anton Szallerbeck: stil naţional românesc, 2011; Mircea Paşca, Oradea 1900: un ghid de arhitectură, 2012; Rodica Hârcă, Oradea: Forme ornamentale şi simboluri în arhitectura Art Nouveau, 2014 etc.), fie că în lumina reflectoarelor se găsesc clădirile emblematice și arhitecții care le-au dat viață (Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2009; Rodica Hârcă, Palatul Vulturul Negru, 2009; Mircea Paşca, Arhitectul Franz Löbl şi Palatul Ullmann, 2012; Mircea Paşca, Arhitecţi budapestani în Oradea anilor 1900: Marcell Komar, Dezső Jakab, Zoltán Bálint, Lajos Jámbor, Valér Mende, Vince Zoltán, 2013; Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2017 etc.), veți descoperi sau redescoperi un oraș în toată diversitatea și complexitatea lui.

Nici latura spirituală a orașului nu a fost neglijată de specialiști, numeroase cărți vorbesc despre instituțiile ecleziastice orădene (Iudita Căluşer, Episcopia greco-catolică de Oradea: contribuţii monografice, 2000; Marius Eppel, La frontiera ortodoxiei româneşti: Vicariatul de la Oradea: (1848-1918), 2012; Raimondo Rudolf Salanschi, Din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Oradea: geneză, integrare şi devenire, 2014; Silviu-Iulian Sana, Secvenţe de istorie ecleziastică: studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma de Oradea-Mare, 2009; Constantin Butişcă, Bisericile ortodoxe din Oradea şi slujitorii lor, 2013; Florian Dudaş, Constantin Butişcă, Cosmin Pintea, Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului: Biserica din Velenţa (Veneţia) Orăzii, 2004 etc.).

Nu în ultimul rând, Oradea turistică este prezentată în diverse forme și culori, în albume și ghiduri, pentru a îmbia privitorul la o vizită iminentă.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

17 − 3 =