În relaţiile româno-maghiare se deschide un nou capitol

Odată cu relansarea comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în relaţiile dintre Ungaria şi România se deschide un nou capitol, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, după semnarea mai multor acorduri bilaterale cu omologul său român, miercuri, la Castelul Almásy din Gyula.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute – va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate.

Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Politicianul ungar şi omologul său român, Bogdan Aurescu, au semnat şi un document cu privire la modificarea acordurilor din 2004 şi 2014, încheiate la Bucureşti. Despre acesta, Szijjártó a declarat că va aduce îmbunătăţiri la rapiditatea trecerii frontierei şi va face ca locuitorii unor aşezări vecine, aflate pe de-o parte şi cealaltă a frontierei, să nu trebuiască să facă un ocol mare pentru a trece peste graniţă. Între Elek şi Grăniceri, respectiv Dombegyház şi Iratoşu vor fi deschise noi puncte de trecere a frontierei, cu program permanent, a spus. Este de aşteptat ca din toamnă, între Ungaria şi România să există 14 puncte de trecere a frontierei permanente, faţă de 12, câte sunt acum, urmând ca maghiarii să construiască infrastructura necesară în partea maghiară. Tratatul Schengen ne obligă să facem acest lucru, a specificat ministrul ungar de externe.

Péter Szijjártó a relatat că au fost discutate şi probleme de securitate energetică. Cei doi miniştri de externe au fost de acord că obiectivele climatice sunt importante pentru ambele state, însă pentru realizarea acestora este nevoie, ca sursă de energie de tranziţie, de energie nucleară şi gaze naturale. “Nu vom permite Bruxellesului să pună în plan secundar aceste două forme de producţie de energie”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

Ministrul ungar de externe a subliniat că din 2024 va exista o a treia conexiune pe autostradă între cele două ţări, pe ruta Mátészalka-Csenger-Satu Mare, şi că tot până în 2024 va fi modernizată şi linia de cale ferată dintre Békéscsaba şi frontiera Ungariei, astfel încât traficul feroviar de pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa se va desfăşura pe două linii, pe toată lungimea.

Péter Szijjártó a spus: cu cât vor exista mai multe planuri pe care se va desfăşura cooperarea dintre cele două ţări, cu atât mai mari vor fi şansele de a rezolva eventualele conflicte; provocările din anul precedent şi pandemia au evidenţiat importanţa cooperării internaţionale şi a relaţiilor de bună vecinătate.

Szijjártó a amintit că în ultimii zece ani, sprijinul pe care Ungaria îl acordă comunităţilor de români din ţară a crescut de cinci ori. Biserica Ortodoxă Română din Ungaria primeşte, acum, de şapte ori mai mult sprijin decât în 2010. Se oferă sprijin pentru activităţile educaţionale ale autoguvernărilor minorităţilor etnice, anul acesta, în şcolile care primesc acest sprijin învaţă 1176 de elevi, a enumerat Szijjártó.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat, la rândul său, opinia potrivit căreia faptul că, secretarul de stat Iulia Matei şi însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár au semnat procesul-verbal al şedinţei comitetului mixt din 2011 reprezintă speranţa reluării şi dezvoltării relaţiilor dintre cele două state.

Aurescu a relatat, de asemenea, că la momentul respectiv a ocupat funcţia de copreşedinte al comitetului, astfel că se bucură că munca poate continua. Are încredere şi în structură, întrucât la dialog participă experţi ai celor două ţări, a declarat, adăugând că printre membrii delegaţiei se află, printre altele, şi deputatul UDMR Péter Faragó.

Potrivit ministrului român, întrunirea de astăzi şi repornirea comitetului mixt sunt un semn al parteneriatului strategic dintre cele două ţări. În opinia sa, relaţiile economice ar putea deveni mai strânse dacă în baza acordului de acum, în toamnă s-ar putea pune bazele camerei de comerţ mixte româno-maghiare.

În 2020, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de 9 miliarde de euro, a menţionat ministrul român. Aurescu a mai adăugat că în ceea ce priveşte investiţiile mai sunt multe de făcut: în ultima vreme, Ungaria a investit mai mult pe teritoriul României, decât a făcut-o România pe teritoriul maghiar.

Bogdan Aurescu a amintit că Guvernul Ungariei acordă sprijin financiar pentru un învăţământ de calitate în limba română; garantează drepturile lingvistice ale minorităţii române; ajută la funcţionarea publicaţiilor în limba română şi a diverselor entităţi de cultură şi oferă spaţiul necesar pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

În cadrul întrunirii s-a discutat şi despre programul ungar de dezvoltare economică din Transilvania. Potrivit lui Bogdan Aurescu, cheia este nediscriminarea, respectarea normelor europene privind concurenţa şi implicarea autorităţilor române în auditare.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

thirteen + 8 =