Pivatizată la un preț derizoriu, operatorul aerian național din Republica Moldova, „Air Moldova”, a reușit să plătească din profit 83% din datorii

aerian

La mai bine de un an de la privatizarea companiei, un raport al Curții de Conturi din R. Moldova arăta că noul management „Air Moldova” a asigurat, în decursul unui an, achitarea a 83% din datoriile de 1 mld. 122 mil. MDL înregistrate la momentul semnării contractului. Aceasta s-a realizat din resursele activității financiare, fără contribuția nemijlocită a cumpărătorului. Apare astfel întrebarea firească: de ce a fost necesară privatizarea operatorul aerian național moldovenesc „Air Moldova” la un preț derizoriu dacă compania era și este capabilă să întoarcă datoriile doar din profitul obținut.

Totuși, problemele financiare ale companiei nu au fost soluționate în întregime. Pe data de 10 februarie 2021, o aeronavă „Air Moldova” a fost blocată pe aeroportul din Dublin. Compania „Air Moldova” susține că motivul este „datoria acumulată în urma încheierii unui contract dubios de către conducerea anterioară a companiei aeriene”, declinându-și astfel răspunderea.

Cum s-a ajuns aici?

Rezultatele anchetei parlamentare, condusă de vice-președintele Partidului Demnitate și Adevăr Igor Munteanu, au fost făcute publice la 9 martie 2021. Ancheta a identificat, în urma unei investigații ample, cum a fost privatizat în mod fraudulos în toamna lui 2018 operatorul aerian național moldovenesc „Air Moldova”.

În august 2018, „Air Moldova”, care era și cel mai mare operator de pe piața moldovenească a transportului aerian de pasageri, cu o cotă de 44%, a fost scoasă la mezat de către Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău la prețul de doar 48 milioane de lei moldovenești sau circa 2,5 milioane de euro.

Pierderi financiare artificiale pentru a reduce prețul companiei

Explicația prețului, în aparență exagerat de mic, oferită de către directorul de atunci al APP, Vladimir Baldovici, a constat în faptul că aceasta acumulase în ultimii ani datorii imense de circa 1,2 miliarde lei moldovenești, aproape 60 milioane de euro, din cauza lipsei mijloacelor pentru investiții și incapacitatea de a face față competiției tot mai crâncene de pe piața de profil, amplificată și mai mult după intrarea pe piață a companiilor low-cost.

Potrivit lui Baldovici, „Air Moldova”, întreprindere unde statul deține 100% din acțiuni, a fost inclusă în lista proprietăților statului pasibile privatizării încă în 2008 și trebuia să fie scoasă la mezat în 2015. Însă, din cauze de ordin politic, lucrul acesta nu s-a întâmplat până în prezent.

Ca să facă față schimbărilor de pe piața internațională, „Air Moldova” trebuia să atragă investitori cu ani în urmă. Cu părere de rău acest lucru nu a fost făcut. Cauza principală o regăsim pe segmentul politic și în instabilitatea instituțională din jurul acestei întreprinderi”, a conchis directorul APP.

De remarcat că, la acel moment, pe fundalul unei creșteri în 2017 a cifrei de afaceri până la 145 milioane de euro (2,9 miliarde de lei moldovenești), compania suporta pierderi de 9,5 milioane euro. În prima jumătate a anului 2018 pierderile au mai crescut cu alte 7,6 milioane euro.

Comisia parlamentară a constatat că în perioada 2013-2017 la Întreprinderea de stat „Air Moldova” a avut loc o creștere artificială a cheltuielilor în raport cu veniturile, în rezultatul cărora a fost compromisă în totalitate viabilitatea întreprinderii. Astfel persoane responsabile din cadrul entității, având o atitudine neglijentă, au gestionat ineficient activitatea întreprinderii, înregistrând pierderi de 1, 283 mlrd lei.

Licitație trucată

Drept urmare, compania a fost expusă la mezat la un preț derizoriu. Complexul patrimonial unic ÎS „Air Moldova” a fost evaluat înainte de privatizare la 48,23 milioane lei. Potrivit unui raport ulterior al Curții de Conturi prețul real al complexului a fost estimat la peste 300 milioane lei, de șase ori mai mare decât valoarea cerută de APP. De fapt, comisia parlamentară concluzionează că așa zisul concurs a fost aranjat pentru o singură companie – SRL Civil Aviation Group, înregistrată doar cu 12 zile înainte de depunerea ofertei.

Comisia de concurs a admis neregulamentar oferta SRL Civil Aviation Group, deși ultima nu a prezentat copiile situațiilor financiare pe perioada de gestiune anterioare autentificate de organul statistic teritorial, în lipsa unor indicatori de activitate economico-financiară cuantificabili, dar și a faptului că această compania aeriană nu a avut experiența de activitate de antreprenoriat.

În baza faptului concursului trucat, Procuratura a deschis cu un an în urmă o cauză penală însă până în prezent nimeni din fosta conducerea APP nu a fost pus sub acuzare.

De fapt, datele prezentate de comisie arată că privatizarea a fost inițiată exact pentru ca această companie să ajungă în proprietatea unui investitor stabilit din timp.

Privatizare cu bani împrumutați

Mai mult, măcar nici banii pentru privatizare nu aparțineau investitorului. Comisia de anchetă a constatat că la 28 septembrie 2018 compania de asigurări Moldasig a efectuat două transferuri în suma totală de 59,22 milioane lei către SRL „Style Design Imobil” chipurile pentru procurarea a 55 % din acțiunile altei companii „Style Design Company” SA. Ambele companii au fost fondate la 12 – 13.09.2018 de către doi cetățeni ruși – Roman Mishchenkov și Igor Duliga, despre care vice-președintele parlamentului moldovean Alexandru Slusari crede că sunt persoane interpuse oligarhului Vladimir Plahotniuc, cel care conducea, de facto, la acea oră Republica Moldova.

În aceeași zi, pe 28 septembrie, „Style Design Imobil” SRL a transferat ca împrumut suma menționată de 59,2 milioane de lei persoanei fizice Olga evdochimpova, care nu figurează ca fondator al vreunei persoane juridice şi nici nu avea venituri salariale pe parcursul ultimilor ani. La rândul său, aceasta a retras în numerar de la banca Moldova-Agroindbank 2,3 milioane de euro şi 13,25 milioane de lei (în total 58,7 milioane de lei). De remarcat că tranzacțiile respective au avut loc după încheierea zilei operaționale – contrar cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

La 1 octombrie 2018 sumele bănești, în volum similar, au fost integrate în circuitul financiar de către co-fondatorul „Civil Aviation Group” SRL – Andrei Ianovici (a.n. 25.07.1979), persoană din anturajul lui Ilan ȘOR, care a completat contul său deținut la MAIB – cu sumele de 2,26 milioane de euro şi respectiv 300 mii de euro (în total 50,2 milioane de lei). Ulterior Andrei Ianovici a acordat ca împrumut de la fondator suma de 50,05 milioane de lei către „Civil Aviation Group” . În aceeași zi, compania a transferat 49,8 milioane de lei către Trezoreria de Stat – ca plată pentru privatizarea „Air Moldova”.

La data de 26 iulie 2019, la o lună după ce Plahotniuc a fost debarcat de la putere și a fugit din Republica Moldova, Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală pe această tranzacție cu elemente de spălare de bani. Șase persoane sunt puse sub învinuire, iar Andrei Ianovici este fugar și a fost anunțat în căutare.

Blue Air – paravan pentru o privatizare frauduloasă

De remarcat că unul din fondatorii Civil Aviation Group era la acel moment și operatorul aerian low-cost românesc Blue Air.

Suntem mândri că „Air Moldova” a intrat în marea familie Blue Air şi ne bucurăm să fim aici în anul Centenarului“, declara la acel moment Marius Puiu, directorul general al Blue Air.

Prezența Blue Air în acest consorțiu a fost, de fapt, una de fațadă, pentru a da o oarecare valoare companiei Civil Aviation Group, fondată cu doar 12 zile până la privatizare.

La mai puțin un an de la privatizare, Blue Air se retrage din acționariatul companiei, cedând pachetul letonului Dzintars Pomers, care exercită şi funcţia de administrator al companiei Civil Aviation Group.

Retragerea a avut loc în perioada 18 septembrie – 7 octombrie 2019, exact când Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie au anunțat că au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul „Air Moldova”, dar și pe cel al Civil Aviation Group.

În aceeași perioadă ARBI a aplicat sechestru în valoare de circa 670 de milioane de lei şi pe bunuri și active care aparţin companiei „Air Moldova”, inclusiv automobile, imobile, dar şi două aeronave.

Se propune revenirea la situaţia anterioară privatizării

Viitorul companiei rămâne incert. Deși proprietarii sunt gata să lupte până la capăt pentru această proprietate, tot mai multe detalii scoase la iveală de către Comisia parlamentară de anchetă pun sub semnul întrebării legalitatea privatizării din 2018, fapt ce ar putea declanșa rezilierea contractului de privatizare. Unica soluţie pertinentă de moment în cazul „Air Moldova”, recomandată de experţi, ar fi revenirea la situaţia anterioară privatizării. În acest sens, experții susţin că este necesar de a distinge două opţiuni – anularea contractului de vânzare-cumpărare sau rezilierea lui.

Totodată, ei recomandă ca în cazul rezilierii sau anulării contractului, cea mai pertinentă opţiune ar fi privatizarea veritabilă a companiei aeriene către un cumpărător de bună credinţă cu capacitatea de a dezvolta afacerea.

În acest context, legislatia permite instituirea unei administrări speciale în cazul unor circumstanţe excepţionale, privatizarea prin proiect individual şi atragerea unui consultant financiar.

La „Air Moldova” administraţia specială ar putea fi instituită pe termen de doi ani, cu condiţia desemnării unui administrator internaţional, preferabil o companie specializată în tranzacţii de privatizare cu experienţă în aviaţia comercială.

Obiectivul administratorului special ar fi stabilizarea financiară a companiei, organizarea auditului şi evaluarii după standardele internaţionale.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

ten − five =