Criza pandemică: urgența globală care trebuie rezolvată fără a pune presiune pe planetă

Criza continuă legată de COVID-19 a agravat vulnerabilitățile existente și pune o presiune enormă pe economia Moldovei, puțin competitivă și dependentă de factorii externi. Mai mult ca atât, țara a trecut recent prin secetă, inundații și alte dezastre naturale serioase care au afectat ireversibil economia și societatea, în general. Cumulate, aceste fenomene amenință progresul spre o societate mai prosperă și mai incluzivă.

Adițional, tendința ambițioasă a Republicii Moldova de a asigura neutralitatea climatică este temperată de un model nesustenabil de creștere economică bazat pe consumul alimentat de remitențe. Modificarea în continuare a comportamentelor de consum, atragerea investițiilor pentru recuperarea din criză de o manieră durabilă, ecologică, implicarea sectorului privat, precum și alte acțiuni sunt necesare pentru a accelera progresul dezvoltării umane.

Acestea sunt concluziile Raportului PNUD de dezvoltare umană, lansat pe 18 februarie 2021. Dialogul online a adunat peste 100 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare, sectorului privat și societății civile.

Cea de-a 30-a ediție aniversară a raportului este intitulată „Următoarea frontieră: Dezvoltarea umană și Antropocenul”. Autorii documentului susțin că odată ce oamenii și planeta intră într-o nouă epocă geologică, a venit timpul ca toate țările să-și adapteze planurile la progresul de dezvoltare umană și să țină cont de presiunile periculoase pe care le pun oamenii pe planetă și să reducă aceste dezechilibre.

Republica Moldova a înregistrat un progres important în domeniul dezvoltării umane durabile, se arată în prima Evaluare națională voluntară din 2020 privind realizarea Agendei 2030, această tendință fiind atestată și prin Indicele Dezvoltării Umane (IDU). Între 1990 și 2019, valoarea IDU al R. Moldova a crescut cu 8,7%, de la 0,690 la 0,750. IDU al R. Moldova de 0,750 în 2019 este sub media de 0,753 pentru țările din grupul de dezvoltare umană înaltă și sub media de 0,791 pentru țările din Europa și Asia Centrală.

Prin ajustarea IDU, care măsoară sănătatea, educația și standardele de viață ale unei națiuni pentru a include încă două elemente: emisiile de dioxid de carbon ale unei țări și amprenta sa materială, indicele arată modul în care peisajul dezvoltării globale s-ar schimba dacă atât bunăstarea oamenilor, cât și cea a planetei ar deveni prioritare în calea progresului umanității. Odată cu IDU rezultat, ajustat la presiuni planetare – sau IDUP – apare o nouă imagine globală, care prezintă o evaluare mai puțin optimistă, dar mai realistă a progresului uman. De exemplu, peste 50 de țări nu se mai înscriu în grupul statelor cu nivel de dezvoltare umană foarte înaltă, ceea ce le reflectă dependența de combustibilii fosili și de amprenta/influența exercitată asupra naturii.

Conform raportului, Moldova este una din cele țările din lume care demonstrează că o presiune mai mică asupra planetei e posibilă.

Deși nicio țară din lume nu a atins încă o dezvoltare umană foarte înaltă fără a pune o presiune imensă pe planetă, avem de ales să devenim prima generație care nu repetă această greșeală. Unii se mișcă în această direcție, dar provocarea este ca toate națiunile să o facă cât mai repede și să învețe una de la alta”, a remarcat Pedro Conceição, Directorul Oficiului PNUD pentru Raportul de Dezvoltare Umană.

Suedia, una dintre gazdele lansării globale a Raportului de Dezvoltare Umană pentru 2020, salută Indicele de Dezvoltare Umană ajustat, care include acum date privind emisiile de dioxid de carbon ale unei țări și amprenta sa materială. Susținem apelul raportului de a reproiecta căile spre progres. Suedia recunoaște importanța de a lucra în parteneriat pentru a aborda dezvoltarea umană din perspectiva planetei. Apreciem parteneriatul favorabil și important pentru dezvoltare pe care îl avem în Moldova. Împreună lucrăm pentru avansarea Moldovei spre Agenda 2030 și planul său de acțiuni pentru Oameni, Planetă, Prosperitate, Pace și Parteneriat”, a menționat Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Moldova avansează în ambiția sa climatică, fiind cea de-a patra țară din lume care și-a prezentat Contribuția Națională Determinată actualizată la Acordul de la Paris, cu scopul de a obține o neutralitate climatică până în anul 2030. Deși există o reducere a intensității energetice a țării, Moldova este încă foarte dependentă de importurile de combustibil fosil și electricitate ca surse principale de energie. Sunt necesare investiții adiționale în eficiența energetică și energia regenerabilă, în special cea solară.

Indicele de dezvoltare umană al Moldovei a crescut constant și suntem acum o țară din grupul de țări cu nivel înalt de dezvoltare umană. Cu toate acestea, circumstanțele dictează eforturi mai accelerate pentru aproape toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, dar și o ambiție mai mare de a susține realizările și de a spori rezistența la noile riscuri emergente”, a spus Gheorghe Leucă, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Participanții la eveniment au discutat câteva recomandări de politici pentru o recuperare durabilă din criza pe care o traversăm:

  • Introducerea pachetelor de suport fiscal în domeniul ecologiei pentru a contribui la decuplarea creșterii economice post-pandemice de impactul de mediu și climatic și pentru a reduce inegalitățile sociale existente.
  • „Ecologizarea” bugetului național prin introducerea instrumentelor de bugetare ecologică pentru a redirecționa investițiile, consumul și impunerea fiscală spre practici durabile și de a le îndepărta de cele dăunătoare mediului.
  • Accelerarea producerii de tehnologii și materiale ecologice, inclusiv eco-inovațiilor în toate sectoarele economice.
  • Susținerea inovației prin implicarea sectorului privat, captarea tendințelor emergente pe piețele-cheie.
  • Susținerea consumului responsabil și extinderea experimentelor comportamentale pentru a maximiza contribuția indivizilor și a companiilor la Agenda 2030.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × two =