Mizele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

prezidențiale

Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se conturează un tablou relativ clar al intenției de vot al cetățenilor.

Mai toate sondajele recente îl dau câștigător în scrutinul de duminică pe actualul președinte, filorusul Igor Dodon, căruia i-ar mai trebui însă, vreo 10 – 15% de voturi pentru a câștiga din primul tur. Sondajele o plasează pe locul doi la distanță de câteva puncte pe ex-premierul Maia Sandu, după care urmează la o distanță mai mare primarul municipiul Bălți, Renato Usatîi, reprezentanta partidului Șor, Violeta Ivanov, liderul Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase și unionistul Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale. Încheie clasamentul un alt unionist, ex-primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă și ex-președintele Partidului Liberal Democrat, Tudor Deliu.

Deși este evidentă accederea în turul doi a primilor doi concurenți, fiecare din ceilalți șase candidați își promovează propria cauză cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună.

Miza pentru ceilalți șase candidați în afară de Maia Sandu și Igor Dodon nu este fotoliul de președinte propriu-zis ci scorul pe care îl vor obține ei în primul tur și cum se vor poziționa politic în eventualitatea destul de înaltă a unui scrutin parlamentar anticipat, care ar putea veni în câteva luni după cel prezidențial.

Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din R. Moldova

Miza președintelui Dodon care, sfătuit de echipa sa de consilieri ruși, participă în această campanie drept candidat independent, este să câștige alegerile și să consolideze poziția partidului său în Parlament. Eventual, dacă circumstanțele vor fi benefice, Dodon ar putea insista pe alegeri parlamentare anticipate. Însă evoluțiile social-economice din următoarele luni nu se arată prea benefice pentru socialiștii lui Dodon dacă se vor organiza anticipate. Mai degrabă, în caz de victorie, acesta o va folosi pentru a consolida poziția în coaliția de guvernare cu democrații lui Filip sau va crea o altă coaliție, cu partidul Șor, spre exemplu, existând unele semnale de împăcare dintre cele două partide. Există, de asemenea, semnale de împăcare dintre Dodon și Plahotniuc și, în următorii trei ani am putea avea o coaliție largă dintre oamenii celor doi însă, în condițiile lui Dodon de această dată. Puterea de convingere a actualului președinte cu potențialii parteneri de coaliție va depinde de scorul electoral al acestuia.

Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS)

Miza Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate este câștigarea alegerilor, după care ar trebui să urmeze inevitabil alegeri parlamentare anticipate. Victoria acesteia ar reprezenta un argument greu în sensul că Parlamentul actual nu mai reprezintă voința poporului și trebuie schimbat. Deocamdată este greu de spus în ce măsură victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale ar putea influența scorul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate în eventualele anticipate pentru parlamentare. Însă este mai mult ca probabil că o victorie a ei va duce la consolidarea poziției PAS în primul rând din contul alegătorilor foștilor colegi din blocul electoral ACUM, cei ai Platformei Demnitate și Adevăr.

Andrei Năstase și Platforma Demnitate și Adevăr (PDA)

De altfel, PDA și candidatul său Andrei Năstase, au una din cele mai virulente campanii împotriva Maiei Sandu. Năstase chiar a chemat-o de câteva ori pe aceasta să renunțe la participarea în alegeri în favoarea sa invocând că el ar avea șanse mai mari să câștige turul doi împotriva lui Dodon. Și asta în condițiile, în care majoritatea sondajelor arată că el ar obține în turul întâi mai puțin de 5%, clasându-se abia pe locul cinci. Așa cum cele două partide, PAS și PDA, se orientează pe același segment de electorat, o victorie în alegeri a Maiei Sandu ar putea conduce la dispariția platformei, prin absorbția ei de către PAS. Poate prin aceasta se și explică atacurile exacerbate ale PDA la adresa Maiei Sandu.

Renato Usatîi și Partidul Nostru (PN)

O surpriză în aceste alegeri ar putea oferi primarul municipiului Bălți Renato Usatîi, care este foarte popular în orașul său dar și în întreaga parte de nord a Republicii Moldova. Majoritatea sondajelor îl plasează pe Usatîi pe locul trei cu circa 10% din voturi. Deși se orientează mai mult spre electoratul rusofil, acesta nu are un mesaj geopolitic ferm, axându-se în această campanie în special pe critica președintelui Igor Dodon. Și aici miza constă în consolidarea poziției electorale ale partidului său, (Partidul Nostru) în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. De scorul lui Usatîi în scrutin depinde câte mandate de deputat PN va obține în viitorul legislativ și cum va evolua mai departe soarta acestui partid. O înfrângere a lui Dodon ar spori șansele lui Usatîi să îl înlocuiască pe acesta în grațiile Kremlinului.

Violeta Ivanov și Partidul Șor

Cel de-al patrulea loc în sondaje îl ocupă Violeta Ivanov, candidata partidului Șor, care cu câteva săptămâni înainte de campania electorală a plecat de la Partidul Democrat. La democrați ea ajunsese, plecând de la Partidul Comuniștilor după alegerile din 2014. Paradoxal, acest comportament politic ușuratic al candidatei nu influențează prea mult scorul ei electoral. În campania electorală aceasta a fost susținută de liderul partidului, Ilan Șor, fugit în Israel fiind primul suspect în dosarul furtului miliardului de euro din 2014. Iată că Șor și-a chemat pe cale virtuală de câteva ori susținătorii să-i acorde vot de încredere Violetei Ivanov. Și, după rezultatele sondajelor, va obține între 5 și 10%. Participarea reprezentantei partidului Șor în alegeri urmărește de asemenea un scop tactic: de a-și menține sau chiar consolida poziția în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate.

Octavian Țîcu și Partidul Unității Naționale

Abia pe locurile șase și șapte sondajele îi plasează pe cei doi candidați unioniști: Octavian Țîcu de la Partidul Unității Naționale (PUN) și Dorin Chirtoacă de la blocul electoral Unirea.

Octavian Țîcu ar acumula până la 3%. Participarea sa în scrutin este mai degrabă începutul unui proces îndelungat de afirmare a unei forțe politice unioniste după capotarea Partidului Liberal, ultima forță unionistă prezentă în legislativul de la Chișinău cu fracțiune proprie. Date fiind prestațiile anterioare dezastruoase ale partidelor declarate unioniste, Țîcu are misiunea extrem de dificilă de a restabili încrederea electoratului unionist într-o forță politică ce promovează unirea Republicii Moldova cu România. Dat fiind faptul că circa 1/3 dintre moldoveni se declară favorabili unirii, potențial de creștere pentru partidul lui Țîcu există. Însă el trebuie să și convingă că este un altfel de politician unionist: necompromis și incoruptibil.

Dorin Chirtoacă și Blocul Unirea

Același scop, de a-și adjudeca rolul de lider al curentului unionist și-l propune și Dorin Chirtoacă, președintele Partidului Liberal (PL) și reprezentantul Blocului Unirea, care unește pe lângă PL încă vreo câteva partide minore. Șansele lui în această confruntare sunt însă destul de mici. Cel mai probabil, participarea în acest scrutin este cântecul de lebădă a lui Chirtoacă pe scena politică basarabeană.

Tudor Deliu și Partidul Liberal Democrat

Ultimul în toate sondajele este cotat Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova. Deliu a fost președintele partidului, însă a fost înlocuit de către fondatorul acestuia, ex-premierul Vlad Filat, eliberat în decembrie, 2019 din închisoare. Participarea lui Deliu, cunoscut drept un politician destul de corect, este calificată diferit. Ar putea fi vorba despre aceeași consolidare a partidului și menținerea lui pe linia de plutire însă există voci care insinuează că ar fi vorba despre nota de plată pe care Filat i-o achită lui Dodon pentru eliberarea din închisoare.

Există o demotivare puternică a electoratului, mai ales a celui de dreapta

Indiferent de motivele declarate sau nedeclarate și mizele participării în alegeri a candidaților fără șanse de a accede în turul doi, este cert că participarea acestora diminuează din potențialul electoral al celor doi pretendenți principali la fotoliul de președinte: Igor Dodon și Maia Sandu.

Pentru turul doi de scrutin, ce ar trebui să se desfășoare pe 15 noiembrie, pronosticurile nu sunt chiar atât de sigure în favoarea lui Dodon.

Potrivit unuia din cele mai importante sondaje sociologice, desfășurate în Republica Moldova, numit Barometrul Opiniei Publice, în eventualul tur doi diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu ar fi de jumătate de procent, care se încadrează în marja de eroare a sondajului.

În turul doi cei doi pretendenți principali la funcția de președinte, vor trebui să mizeze pe votul alegătorilor celorlalți candidați. Și aici situația este destul de încurcată.

Dacă privim liniar, Maia Sandu ar putea miza pe votul electoratului celorlalți patru candidați de dreapta: Năstase, Țîcu, Chirtoacă și Deliu. La rândul său, Igor Dodon ar trebui să mizeze pe votul celorlalți doi candidați de stânga – Șor și Usatîi. Însă nu e sigur că electoratul celor doi îl va vota pe Dodon mai ales că Usatîi duce o campanie foarte critică la adresa actualului președinte.

Și alegătorii de dreapta, candidații cărora nu vor accede în turul doi, nu își vor da neapărat votul Maiei Sandu. Mai degrabă, unii din ei ar putea să nu participe la turul doi, fiind demotivați de campania amplă de discreditare a președintei PAS, promovată de partidele lor favorite.

De altfel, din cauza acestor campanii de discreditare, o parte din electoratul de dreapta, posibil să nu meargă nici la primul tur. Războiul fratricid dintre partidele unioniste și pro-europene din această campanie derutează alegătorii de dreapta iar o parte din ei nu vor considera de cuviință să iasă la vot. Rămâne de văzut cât de mare va fi acest segment.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eighteen − fourteen =