Parlamentul de la Chișinău a plecat în vacanță însă opoziția promite la revenire o toamnă fierbinte

limba română

Parlamentul de la Chișinău a plecat în vacanță după o tentativă nereușită a opoziției de a demite guvernul Chicu, care continua să implementeze cu meticulozitate agenda electorală a președintelui Dodon în vederea alegerii acestuia pentru un al doilea mandat.

De fapt, prin prismă electorală trebuie privită și inițierea, aderarea și participarea partidelor de opoziție la moțiunea de cenzură ce nu a trecut la votul în plen din 20 iulie.

Inițiată de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) și semnată în ultimul moment de foștii parteneri ai acesteia, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), moțiunea a fost votată și de așa numitele „partide oligarhice” Partidul Șor și Partidul Pro- Moldova, conduse de Ilan Șor, refugiat în Israel după căderea regimului Plahotniuc în vara anului trecut, respectiv de finul de cununie al aceluiași Plahotniuc, Adrian Candu. Amintim că Vladimir Plahotniuc, care se află în spatele formațiunii conduse de Candu, este și el refugiat, în Statele Unite. Moțiunea a fost semnată și votată și de Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale ce promovează unirea cu România, fiind singurul deputat al acestui partid în legislativul moldovean.

Moțiunea de cenzură a fost înaintată la 16 iulie, autorii invocând în textul acesteia încălcarea de către Guvern „a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, principiilor statului de drept, valorilor consfințite în Constituția Republicii Moldova și instrumentelor internaționale”. În opinia autorilor, „în condițiile stării de urgență, Executivul și-a depășit vădit competențele constituționale subminând Parlamentul, urmărind de fapt ca prin starea de urgență declarată să fie înlăturat controlul parlamentar asupra activității Guvernului”. Totodată, textul moțiunii se referă la „gestionarea proastă a crizei social-economice, atitudinea Guvernului față de mass-media, abordările vis-a-vis de politica externă și tentativele de ingerință în sistemul judecătoresc din partea puterii”.

Atitudinea fracțiunilor parlamentare de opoziție nu a fost una univocă, fapt ce decurge din situația actuală a lor, scorul pe care îl au în sondaje și obiectivele de moment. Inițiatorii moțiunii, deputații PDA, cei care și-au manifestat disponibilitatea de a prelua guvernarea în cazul în care guvernul Chicu ar fi căzut, au fost foarte insistenți deoarece ratingul partidului este în cădere liberă, sondajele din ultimele luni arătând că Platforma nu trece pragul electoral. Astfel, aceasta este împinsă de circumstanțe spre acțiuni ferme și îndrăznețe pentru a-și recăpăta simpatiile electoratului. La rândul lor, partidele oligarhice, Șor și Pro-Moldova au declarat că susțin fără echivoc și fără pretenții orice moțiune și orice guvern, care va veni în locul celui actual. Aici interesele sunt de alt nivel și se referă mai degrabă la faptul că Dodon și compania sunt într-un proces intens de preluare a schemelor și afacerilor controlate acum un an de către Plahotniuc și ai săi. În urma căderii guvernului, Plahotniuc speră să oprească aceste procese iar ulterior, în funcție de circumstanțe, să acționeze pentru a le recupera.

Și deputatul Octavian Țîcu, președintele și singurul reprezentant în Parlament al Partidului Unității Naționale (PUN), a semnat și susținut moțiunea. Acum PUN este în proces de creare a structurilor locale și consolidare iar electoratul acestuia poate fi mobilizat de acțiuni ferme anti-Dodon, acesta fiind privit de toată lumea și în special de electoratul de dreapta, drept un promotor fidel al intereselor Rusiei în regiune.

La rândul său, Partidul Acțiune și Solidaritate a ezitat până în ultimul moment să semneze moțiunea și să-și asume demiterea guvernului. Raționamentele aici sunt simple: toate sondajele arată că PAS este la moment partidul de pe centru dreapta cu cel mai bun scor, cu mult peste ceilalți competitori și este în ascensiune. La fel și președinta sa, ex-premierul Maia Sandu este creditată cu cele mai mari șanse de a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale din toamnă, unde ar avea șanse reale să-l bată pe Dodon.

Doar că există încă un element pe care nimeni nu-l poate neglija. Dodon ar putea recurge la utilizarea aparatului administrativ și la fraude masive pentru a câștiga al doilea mandat de președinte, iar guvernul Chicu a demonstrat deja că este instrumentul optim în acest sens. Drept urmare, aflarea la butoane a actualului executiv la momentul campaniei electorale, reduce semnificativ șansele ca Maia Sandu să ajungă în toamnă în fotoliul de președinte.

Totuși, până la urmă moțiunea nu a trecut, fiind susținută de doar 46 de deputați din 101. Ea nu a fost susținută de deputații din alianța de guvernare dintre socialiști și democrați. Președintele democraților Pavel Filip pe care inițiatorii moțiunii au mizat până în ultimul moment, a motivat decizia partidului său prin faptul că demiterea Guvernului l-ar readuce în prim planul politicii moldovenești pe oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc, care continuă să controleze cele două partide numite oligarhice. Acesta a spus că „democrații nu vor demite guvernul lui dracu (n.a. – Dodon) pentru a-l readuce pe taică-su (n.a. – Plahotniuc)”.

Astfel, Guvernul Chicu are cel puțin o lună de liniște în care va continua să implementeze agenda electorală a lui Dodon, promovând politici populiste pentru a crea aparența că situația e sub control însă care nu are nicio viziune clară în ce privește perioada de după alegeri. Politica Guvernului este simplă: să împrumute bani pentru a nu avea restanțe la pensii și salarii, sau chiar să ofere unele bonusuri în prag de alegeri și să deruleze unele proiecte de infrastructură. Iar în preajma alegerilor prezidențiale să vină în fața alegătorilor spunând că în pofida situației de criză din întreaga lume, guvernul s-a descurcat cu brio.

Guvernul nu prea are planuri clare în ce privește perioada de după alegeri atunci când va trebui să înceapă a plăti nota, să ramburseze împrumuturile luate acum și consumate pentru salarii, pensii și proiecte preelectorale.

Realitatea este că pentru economia moldovenească, Guvernul nu a elaborat până acum niciun plan de acțiuni de depășire a crizei și de adaptare la noile realități. Nimeni nu a evaluat în ansamblu starea actuală a lucrurilor în economia reală iar multe semnale arată că majoritatea afacerilor, care nu au beneficiat deloc de suportul statului, abia mai rezistă și sunt în prag de faliment.

Deocamdată, însă, cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, guvernul Chicu, numit și staful electoral al lui Dodon, stă încă bine pe poziții. Au fost aprobate sau sunt în proces de negociere o serie de împrumuturi din Occident dar și din Rusia, astfel Guvernul putând să-și îndeplinească obiectivul de a ajunge până la alegeri fără restanțe.

De cealaltă parte, partidele de opoziție au declarat că aceasta n-a fost ultima moțiune de cenzură. Cu siguranță vor fi altele mai ales ținându-se cont de gestionarea dezastruoasă de către executivul actual al epidemiei de COVID-19.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eighteen − sixteen =