Care este imaginea Ungariei în ochii ţărilor vecine?

Ungaria

Imaginea Ungariei în ochii ţărilor vecine se îmbunătăţeşte, opiniile cele mai favorabile privind Ungaria se întâlnesc în Slovacia – reiese din barometrul 2020 privind Ungaria, publicat de Institutul Közép-Európai Nézőpont, ale cărui rezultate au fost remise marţi agenţiei ungare de presă MTI.

În recapitulativul rezultatelor scrie: experienţa ultimilor ani spune că “rănile de acum o sută de ani, ale căror menţinere serveşte în primul rând interesele marilor puteri, pot fi vindecate – chiar dacă aceasta durează – prin colaborarea şi respectul reciproc în Europa Centrală”, de aceea este o veste bună faptul că imaginea Ungariei în Bazinul Carpatic se îmbunătăţeşte încontinuu, între anii 2019 şi 2020 aprecierea ţării s-a ameliorat în ţările vecine.

Potrivit datelor din 2020, cea mai mare proporţie a opiniilor pozitive despre Ungaria se observă în Slovacia (78%), după care urmează Croaţia (68%) şi Serbia (60%). În ţările vecine, opinia pozitivă despre Ungaria depăşeşte 50%, cu excepţia României, unde 47% din persoanele intervievate au părere bună despre Ungaria.

Institutul precizează că, faţă de anul precedent, cele mai mari progrese s-au înregistrat în Croaţia (12%), Slovacia (11%) şi Austria (10%). Valorile au scăzut doar în România şi în Serbia.

Institutul Közép-Európai Nézőpont a subliniat: creşterea încrederii în ţările vecine se oglindeşte şi în opinia publică din Ungaria.

În ultimii ani s-a ameliorat şi aprecierea Austriei în Ungaria: 82% din respondenţi au o părere mai mult bună despre această ţară, ceea ce înseamnă o creştere de 9% faţă de 2019. Pe locul al doilea – de patru ani, fără întrerupere – se află Croaţia, care a adunat 74% de păreri favorabile. Despre Slovenia şi Slovacia, 64%, respectiv 62% din cetăţenii ungari au o opinie pozitivă, se precizează în studiu.

În continuare se arată că opinia favorabilă scade sub jumătate doar în privinţa a două ţări: Serbia (40%) şi România (36%). În cazul Serbiei, acest procentaj marchează o îmbunătăţire cu 8% în decursul unui an, iar în cazul României cu 3%, se observă în document.

Institutul de sondare a opiniei constată că “crearea de atmosferă negativă faţă de unguri, care se manifestă des în politica Bucureştiului, nu prea contribuie la o creştere mai mare a simpatiei din partea maghiarilor”.

Potrivit datelor barometrului 2020 pentru Ungaria se poate afirma totodată că popoarele din Bazinul Carpatic au o încredere tot mai mare unele faţă de celelalte – apreciază comunicatul.

Acesta mai relatează şi despre intervenţia expertului în problemele cu Slovacia, Géza Tokár, în cadrul unui panel organizat cu ocazia prezentării acestui studiu. El a remarcat, cu privire la fundalul tendinţei de ameliorare continuă din Slovacia, că anumite cazuri generatoare de conflict – cum a fost, de exemplu, cazul Hedvig Malina – au dispărut de pe ordinea de zi, fiind înlocuite de teme în care poziţiile oficiale ale celor două ţări sunt apropiate.

Expertul a amintit printre aceste teme gestionarea migraţiei, respectiv reprezentarea valorilor creştine şi conservatoare în discursul despre viitorul Europei. În opinia sa, Slovacia, în opoziţie cu România, este ferm angajată în favoarea cooperării în Europa Centrală, diplomaţia statului “fiind caracterizată de un grad înalt de pragmatism”.

Pe marginea evenimentelor din România din ultima perioadă, expertul în probleme româneşti Gergely Illyés a observat că preşedintele Klaus Iohannis “a fost condamnat pentru declaraţiile sale antimaghiare şi de către cercuri competente din România sau din Occident, mai ales din zona germanofonă, care de altfel îl susţin”.

Potrivit poziţiei expertului, atitudinea preşedintelui român a fost stimulată mai ales de motive ce ţin de politica internă. El a adăugat: diplomaţia românească are la bază principiul că aliatul principal sunt Statele Unite, în linie cu poziţia statelor mari din Uniunea Europeană, în primul rând a Germaniei. România face eforturi pentru a-şi consolida relaţiile bilaterale în primul rând cu Polonia, încercând să slăbească poziţia acesteia în cadrul
grupării celor patru de la Visegrád şi implicit, să reducă influenţa Ungariei în această zonă a Europei. Gergely Illyés consideră că eventualele iniţiative din România care ar susţine consolidarea zonei central-europene, în momentul de faţă nu beneficiază de sprijinul mass-mediei. Răspândirea opiniilor favorabile vizavi de Europa Centrală ar necesita o schimbare radicală, sistemică, pentru care şansele sunt foarte mici pe termen scurt, prognozează analistul.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

three + ten =