Vremuri tulburi la Chișinău. Guvernul stă să pice, Plahotniuc reintră în joc

Moldova

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău din 7 mai de a califica drept neconstituțional acordul prin care guvernul socialist-democrat urmărea să obțină un împrumut de 200 milioane de euro de la Federația Rusă, a dat un suflu nou scenei politice de la Chișinău, cufundată într-o stare de lâncezeală în ultimele luni pe fundalul consolidări puterii președintelui moldovean Igor Dodon, care țintește obținerea celui de-al doilea termen prezidențial la alegerile din toamnă.

Imediat după decizia Curții Constituționale (CC), Igor Dodon a ieșit cu o declarație prin care îi învinuia pe toți judecătorii de la CC de toate necazurile ce se vor abate în viitor asupra Republicii Moldova din cauza crizei economice, provocată de pandemia de COVID-19. Judecătorii au fost acuzați de președinte că din cauza lor nu vor fi plătite pensii, salarii, nu vor ajunge bani în medicină, în susținerea businessului și a agriculturii, afectate de secetă în acest an. Și asta, deși cu doar câteva zile în urmă se lăuda că cea mai mare parte a banilor împrumutați de la ruși vor fi investiți în proiecte de infrastructură.

În pragul unei profunde crize economice

Președintele ca și Guvernul care i se subordonează a obișnuit deja opinia publică cu această manieră de a transfera responsabilitatea pentru nereușitele sale către opoziție, societatea civilă sau presa neafiliată lui. Iată că a venit rândul Curții Constituționale, care a ieșit destul de neașteptat de sub influența președintelui și i-a stricat planurile.

Dincolo de aceste artificii ale lui Dodon, Republica Moldova se așteaptă într-adevăr la o profundă criză economică. După ce economia a fost oprită în cadrul setului de măsuri de combatere a extinderii epidemiei de COVID-19, în mod firesc au scăzut defalcările la buget. Chiar dacă se va reveni la activitatea obișnuită, efectele pandemiei vor fi dramatice pentru firava economie moldovenească. Unul din principalele motoare ale economiei profund consumeriste a republicii, transferurile de bani de la moldovenii aflați peste hotare au început deja să scadă puternic. Se așteaptă și o scădere a producerii și în întreprinderile de automotive din Zonele Economice Libere, care în ultimii ani au oferit cele mai multe locuri noi de muncă. Pus la aceasta, anul agricol care se arată secetos, ar putea provoca o și mai mare scădere economică. Economia moldovenească este de regulă afectată serios de anii în care producția agricolă este foarte scăzută.

Anticipând o astfel de evoluție a lucrurilor, încă la mijlocul lunii aprilie 2019, executivul a cerut iar legislativul a adoptat sporirea deficitului bugetar de la 9 la 16 miliarde de MDL (circa75%), însă în scurt timp, ar putea fi solicitată o nouă rectificare. Cel puțin așa a declarat primul ministru moldovean Ion Chicu. Deși acesta mai promite o renegociere cu partea rusească a creditului de 200 milioane USD, este foarte puțin probabil ca Rusia, care se confruntă și ea cu o criză profundă (ajungând a treia cea mai afectată țară de COVID-19), să mai fie dispusă s-o facă.

Deși are posibilitatea să obțină aproape 200 milioane EURO de la Uniunea Europeană, o parte din ele în calitate de grant, guvernul nu prea se grăbește să îndeplinească condiționalitățile asumate prin Acordului de Asociere pentru a obține acești bani. Recent, premierul Chicu a anunțat că se analizează la modul serios o emisiune de eurobonduri în valoare de 500 milioane de EURO. Însă, chiar dacă se demarează acum procedurile iar operațiunea va avea succes, banii ar putea ajunge la dispoziția Guvernului abia la începutul anului viitor. Odată primiți, aceștia ar putea fi investiți în proiecte de infrastructură – așa cum declara Igor Dodon că intenționa să facă cu banii veniți din Rusia. Însă, potrivit analistului economic Dumitru Vicol, analist la o bancă din Londra, banii din eurobonduri nu pot și nu are sens să fie utilizați pentru suport bugetar, spre exemplu.

Alianța de guvernare pierde deputați

Pe lângă prăpastia economică ce se cască în fața guvernului, care deocamdată nu reușește să reacționeze adecvat, după lovitura primită de Dodon la Curtea Constituțională, începe să se contureze și o criză politică.

Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat a pierdut la începutul lunii mai încă patru deputați după ce anterior pierduse alții opt. Astfel, alianța de guvernare dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, a ajuns să fie sprijinită de doar 54 de deputați – 37 socialiști și 17 democrați. Și, potrivit lui Andrian Candu, care a făcut parte din primul grup de șase deputați desprinși de la Partidul Democrat, creând grupul Pro-Moldova, exodul democraților va continua.

Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă acesta a menționat că în Partidul Democrat există mulți nemulțumiți de alianța cu Partidul Socialiștilor, o alianță politică profund antinațională și pro-rusească, astfel fiind trădate idealurile pro-europene ale formațiunii democrate.

Matematica parlamentară este simplă, dacă alianța de guvernare pierde încă patru deputați și ajunge să numere 50 de deputați din 101, atunci majoritatea parlamentară se transformă în minoritate iar guvernul devine unul minoritar fiind lesne de demis.

Care sunt șansele unei alianțe de centru-dreapta

Același Candu, devenit în ultimul timp o figură foarte energică pe scena politică de la Chișinău, a propus partidelor de opoziție crearea unui bloc parlamentar antiguvernamental.

Candu susține că actualul Guvern a deraiat de la cursul european și de la angajamentele asumate de R. Moldova în cadrul Acordului de Asociere, acestea fiind reinterpretate de socialiști prin formula „fantasmagorică” de „politică externă echilibrată”.

El mai afirmă că Guvernul Chicu a trecut toate liniile roșii, nu știe și nu poate asigura funcționarea țării și trebuie să plece imediat. „Susținem învestirea unui Guvern responsabil, capabil să gestioneze criza din sănătate și să elimine sărăcia, să susțină cetățenii și mediul de afaceri, să readucă Moldova pe parcursul european”, a mai declarat liderul Pro-Moldova.

Primii care au dat curs apelului lansat de Pro-Moldova, au fost liderii Partidului „Șor”, care au emis la scurt timp un comunicat unde se menționează „că actuala coaliție, în frunte cu Igor Dodon, nu mai are nici dreptul moral, nici legal de a continua să guverneze Republica Moldova”.

Considerăm că în situația actuală disputele politice între forțele opoziției, supărările și frustrările politice trebuie lăsate deoparte, scopul primordial al tuturor partidelor fiind salvarea Republicii Moldova de un regim dictatorial, corupt și incompetent. De aceea, Partidul Politic „ȘOR” devine parte componentă a blocul anti-guvernamental. Îndemnăm toate forțele opoziției democratice să se alăture noii structuri”, se mai spune în comunicatul partidului „Șor”.

Alierea celor două grupuri parlamentare este una firească, or ambele sunt patronate de fostul lider al Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc, pribeag în Statele Unite însă care continuă să tragă sforile în politica de la Chișinău.

Aceste două formațiuni, însă, acumulează împreună 18 deputați, 10 de la grupul Candu și 8 de la fracțiunea Șor (plus liderul Ilan Șor fugar în Israel). Însă, pentru a da jos Guvernul este nevoie de cel puțin 51 de voturi în Parlament.

Și singurii, care sunt dispuși să dea jos la moment guvernul Chicu sunt cei 26 de deputați ai fostului bloc pro-ocidental și anti-oligarhic ACUM: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 15 deputați și Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) cu 11 deputați. Mai este și unionistul neafiliat, Octavian Țâcu, președintele Partidului Unității Naționale, care s-a arătat dispus, lansând chiar un apel pentru unirea forțelor de opoziție în vederea debarcării guvernului Chicu și tragerea la răspundere a președintelui Dodon, pe care l-a învinuit de trădare.

Matematic, pentru a da jos guvernul Chicu mai sunt necesare încă 5-6 voturi iar Adrian Candu dă de înțeles că nu e o problemă să le găsească în rândurile coaliției de guvernare. După reacția nervoasă a președintelui Dodon din ultimele săptămâni, putem conchide că scenariul este destul de posibil. Dodon chiar a făcut o declarație zilele trecute prin care spunea că grupul Candu cumpără deputați cu până la 300 de mii de euro bucata. Procesul s-a extins și în teritoriu, de la PDM la Pro-Moldova trecând mai mulți consilieri locali și primari în ultimele zile.

Sub presiunea acestor evoluții, Dodon, care acum două-trei săptămâni credea că stăpânește cu mână de fier Republica Moldova, a făcut un apel către PDA și PAS să nu facă o coaliție cu oamenii lui Plahotniuc pentru că acesta în final îi va distruge și pe ei cum i-a distrus pe toți aliații cu care a făcut coaliții de-a lungul anilor.

Apelul a fost luat în râs de cele două partide deoarece este proaspătă încă în memoria colectivă debarcarea de acum jumătate de an a guvernului Maia Sandu de către o coaliție dintre socialiști și democrați și instalarea unui guvern format în mare parte din consilierii lui Dodon.

Cum vor proceda cele două partide?

Deputații PAS s-au arătat dispuși să se unească cu oamenii lui Plahotniuc pentru a-l da jos pe Dodon și guvernul său. Într-o emisiune TV, Mihai Popșoi, vice-președintele fracțiunii parlamentare a partidului condus de Maia Sandu, a spus că formațiunea sa este gata să facă alianță și cu dracul, numai să scape de Dodon.

În opinia celor de la PAS o coaliție cu grupurile Candu și Șor ar putea vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu pentru ca apoi să numească un guvern și un premier neafiliat, care să soluționeze problemele economice urgente, să scoată mai multe instituții și autorități de sub controlul lui Dodon, să intenteze un dosar penal pe numele acestuia pentru trădare de Patrie și să organizeze alegeri anticipate libere.

PDA este însă mai rezervată în declarații. Aceștia sunt gata să dea jos guvernul Chicu însă au dat de înțeles că nu vor accepta să guverneze împreună cu grupurile lui Plahotniuc. PDA se declară, însă, dispusă să propună un prim-ministru și un guvern proeuropean și anti-oligarhic, care să promoveze reformele în justiție.

Poziția PDA arată mai degrabă a refuz la alianță cu grupurile Candu și Șor or aceștia nu vor accepta să susțină un guvern, care nu le reprezintă interesele și reprezintă o fracțiune de doar 11 deputați.

În context, Adrian Candu spune că grupul său este dispus să dea jos guvernul Chicu doar dacă există o certitudine că va fi numit un guvern de coaliție în loc.

Mai există teoretic opțiunea unei alianțe cu Partidul Democrat, aflat acum la guvernare. Cel puțin câțiva deputați democrați, inclusiv președintele Pavel Filip sau vice-președinta Parlamentului Monica Babuc s-au desolidarizat în ultimul timp de unele declarații și acțiuni ale lui Dodon și ale guvernului Chicu. Deși cele două grupuri parlamentare Pro-Moldova și PDM se atacă reciproc, nu poate fi scoasă din calcul o astfel de evoluție a evenimentelor pe măsură ce situația economică se înrăutățește iar poziția guvernului și a președintelui Dodon e tot mai șubredă.

Totuși, până la urmă fără cele două foste componente ale blocului ACUM, foști dușmani de moarte ai lui Plahotniuc, o alianță anti-Dodon este imposibilă.

Acestea trebuie să aleagă: sau renunță pentru moment la dezideratul luptei anti-oligarhice și se unesc cu oamenii lui Plahotniuc pentru a instaura o guvernare pro-europeană, sau nu intră în joc lăsând să se perpetueze guvernarea unui președinte învinuit de trădare de patrie.

Analistul Alexei Tulbure, încearcă să convingă cele două formațiuni că până la urmă Dodon și Candu ar putea să se înțeleagă astfel încât să nu fie atinse interesele economice ale lui Plahotniuc. Altfel spus, Tulbure dă de înțeles că cele două grupări politico-oligarhice, născute din același sistem corupt, construit în Republica Moldova în ultimii 30 de ani, vor găsi o cale de împăcare.

Totuși, acesta uită de un lucru. Vladimir Plahotniuc se află la moment în Statele Unite, care nu se grăbesc să-l extrădeze autorităților moldovene deși există mai multe solicitări în acest sens.

Oare americanii îl țin pe Plahotniuc doar pentru ca acesta să-și facă jocurile oligarhice în timp ce Dodon transformă Republica Moldova într-un cap de pod rusesc în coastele Ucrainei și ale României!?

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two × five =