Alianța moldo-ungară, pro sau contra integrării europene a Republicii Moldova

Pe fundalul unui nou îngheț al relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în special cu România, care este de departe cel mai mare partener economic al statului dintre Nistru și Prut, guvernarea de la Chișinău scoate ostentativ în evidență bunele relații cu Ungaria, care se erijează în avocatul european al Republicii Moldova.

Nu este pentru prima dată când un guvern antiromânesc de la Chișinău se aliază declarativ cu Ungaria pentru a demonstra, probabil, Bucureștiului că are și alt avocat în cadrul Uniunii Europene. Acum 13 ani aceeași tactică o adoptase guvernul comunist și președintele de pe atunci, Vladimir Voronin, care au făcut tot posibilul pentru ca centrul comun de vize al Uniunii Europene la Chișinău să fie deschis atunci la Ambasada Ungariei și nu la cea a României, deși ultima își afirmase plenar disponibilitatea în acest sens.

Iată că povestea se repetă, deși în cu totul alte condiții sub bagheta lui Igor Dodon, un alt președinte românofob, care însă, pe deasupra este, în comparație cu Voronin, și un slujitor docil al Kremlinului. Prin urmare, acest joc ostentativ al lui Dodon și a acoliților săi, este dictat nu doar de românofobia sa ci și de interesele geopolitice ale Moscovei.

Ungurii promit susținere necondiționată integrării europene a Moldovei

Să le luăm însă pe rând. Unul dintre evenimentele memorabile ale săptămânii trecute a fost aterizarea ministrului de externe ungar, Péter Szijjártó, la Chișinău. Declarațiile șefului diplomației maghiare despre susținerea necondiționată a Republicii Moldova pe calea integrării europene și cele ale oficialilor moldoveni, sunt pline de subînțelesuri și merită a fi analizate pentru a înțelege ce urmăresc, de fapt, cele două părți.

Ministrul maghiar s-a întâlnit cu președintele Igor Dodon, preşedintele perlamentului, Zinaida Greceanîi, primul ministru, Ion Chicu, cu omologul său moldovean, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Aureliu Ciocoi și cu alt românofob consacrat, ministrul învățământului Corneliu Popovici.

Mesajele principale au fost transmise în cadrul întrevederii cu Ciocoi, fiind repetate și în cadrul celorlalte întrevederi.

„Când vorbim despre Parteneriatul Estic, cuvântul parteneriat îl înțelegem în sensul strict al cuvântului. De aceea, de la noi niciodată nu o să auziți ceva care o să sune a învățătură de minte sau care să fie un fel de intervenție în treburile interne. Niciodată nu o să pronunțăm o părere despre problemele de politică internă, fiindcă acestea nu sunt de competența noastră. Însă avem marea plăcere să ajutăm.”, a punctat Szijjártó.

Totodată, acesta salută devotamentul lui Dodon și al guvernului său față de interesele geopolitice ale Moscovei. Drept că acest devotament a fost calificat de către șeful diplomației maghiare drept o politică externă echilibrată, principiu împărtășit și de țara sa. În acest sens, acesta a remarcat avantajele Moldovei oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și de calitatea sa de observator al Uniunii Euro-Asiatice. Potrivit diplomatului, această poziție oferă valoare specială Moldovei în ochii UE.

„R. Moldova are un rol important în crearea dialogului pragmatic între Est și Vest, dat fiind că țara are statut de observator în cadrul Uniunii Euroasiatice”, a menționat oficialul maghiar ținându-i isonul lui Dodon în ideea sa aberantă privind Europa de la Lisabona la Vladivostok.

Consiliere diplomatică, burse de studii și vizite oficiale reciproce

La nivel de acțiuni, Szijjártó a anunțat că Budapesta va trimite în timpul apropiat doi diplomați experimentați în R. Moldova pentru a ajuta Chișinăul în privința integrării europene, încheind un memorandum în acest sens. Un alt memorandum, încheiat cu ministrul învățământului Popovici presupune oferirea de către Ungaria a 40 de burse anuale de studii universitare pentru moldoveni.

După ceremonia de semnare a memorandumurilor, Aureliu Ciocoi a lăsat să se înțeleagă că premierul maghiar, Viktor Orban, va face o vizită la Chișinău în viitorul apropiat (cel mai probabil în martie) și că Igor Dodon va pleca la Budapesta.

De asemenea, în luna mai, se preconizează organizarea la Chișinău a ședinței Comitetului Interguvernamental R. Moldova – Ungaria și a unui forum al oamenilor de afaceri.

În contextul relațiilor comercial-economice s-a discutat despre oportunitățile de finanțare pentru companii din ambele state, oferite prin intermediul Eximbank Ungaria și care pot fi utilizate pentru tranzacții de import-export, pentru crearea de societăți mixte și pentru participarea comună la licitaţii organizate pe piețele țărilor terțe.

Subtilitatea mesajelor și interesul pragmatic

Evident, mesajul privind neimplicarea Ungariei în treburile interne ale Republicii Moldova și așa numitul ajutor dezinteresat este, de fapt, o desolidarizare de politica Uniunii Europene care condiționează asistența financiară pentru Republica Moldova prin implementarea de reforme democratice sau care să asigure funcționarea statului de drept și a economiei de piață. Poziția UE în acest sens este foarte clară fiind argumentată de fiecare dată de către oficialii europeni. Uniunea nu mai poate să pompeze sute de milioane de euro anual în Republica Moldova, neavând certitudinea că acești bani nu vor fi furați în condițiile unei corupții generalizate și a unei justiții, subordonate în continuare intereselor de clan și de partid. În aceeași cheie, și România, cel mai mare partener bilateral al R. Moldova, este solidară cu politica europeană fiind conștientă că tergiversarea reformelor, preconizate de altfel și în acordul de Asociere cu UE, nu poate aduce nicidecum Chișinăul mai aproape de dezideratul declarat al integrării europene.

Iată că Ungaria lui Orban crede că Republica Moldova nu trebuie să asculte de cei mai importanți parteneri ai săi, care acordă sistematic acestui stat falimentar sute de milioane de lei, cerându-i însă să asigure o bună guvernare.

Deocamdată, relații economice destul de modeste între cele două țări

Deocamdată, Ungaria nu este un partener economic prea însemnat al Republicii Moldova.

În ce privește exporturile, Ungaria a primit în primele unsprezece luni din 2019 mărfuri moldovenești în valoare de circa 10 milioane de dolari, ocupând locul 15 la acest capitol printre țările UE și locul 26 printre toate țările. La capitolul ”Importuri” situația e puțin mai bună. Republica Moldova a importat în aceeași perioadă mărfuri maghiare în valoare de 101 milioane de dolari, a 7-a poziție printre țările UE și a 12-a la nivel mondial.

Spre comparație, România, care este dată la o parte de Dodon și acoliții săi din postura de avocat al integrării europene a Republicii Moldova, a cumpărat mărfuri moldovenești în valoare de 711,15 milioane de dolari și a livrat în Republica Moldova mărfuri în valoare de aproape 770 milioane de dolari.

În ce privește investițiile, în prezent în Republica Moldova există aproximativ 60 de întreprinderi cu capital maghiar. Cea mai mare investiție ungară între Prut și Nistru este cea a grupului financiar OTP, care a cumpărat de la Societe Generale instituția financiară Mobiasbancă.

Nu e cel mai bun profesor de ”integrare europeană”

Menționăm că la începutul lunii februarie 2020, Adunarea Politică a Partidului Popular European (PPE), formațiunea cea mai numeroasă din Parlamentul European, a decis să prelungească suspendarea calității de membru a partidului „Fidesz”, condus de premierul ungar Viktor Orban.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că decizia a fost luată, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile revenirii „Fidesz” în PPE, puse în mai 2019.

„Respectarea valorilor europene, precum statul de drept, independența justiției și libertatea de exprimare, nu poate fi negociată în rândul membrilor PPE”, a scris Mureșan pe Facebook.

”Idolul și animatorul mișcărilor antieuropene și-a trimis ministrul de Externe pentru a-l „salva” din izolarea europeană pe Dodon”

În context, ex-președintele Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă scria că Viktor Orban, „prieten intim al liderului revanșist de la Kremlin, promotor al „democrației iliberale”, idolul și animatorul mișcărilor antieuropene de factură populistă și de extremă dreaptă din UE, sfidând din nou solidaritatea statelor UE, și-a trimis, la Chișinău, ministrul său de Externe pentru a-l „salva” din izolarea europeană pe Dodon, pionul lui Putin în R. Moldova”.

Chirilă spune, totodată, că ministrul de externe al lui Orban, cel care a făcut din Ungaria un stat-paria în UE, anunță că vrea să ajute R. Moldova să progreseze pe calea integrării europene și să redevină o „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, care, apropo, a fost discreditată și compromisă inclusiv de Dodon și ortacii săi.

„Poate Viktor Orban să ajute R. Moldova?”, se întreabă Chirilă. „Bineînțeles că nu”, răspunde el odată ce valorile și principiile lui Orban sunt contrare valorilor și principiilor UE, spre care tindem, și ale Parteneriatului Estic, unde ne aflăm în prezent. „Pentru că valorile și principiile sale sunt foarte aproape de valorile autoritarului Putin și foarte departe de cele ale cancelarei germane Angela Merkel; pentru că, în viziunea lui Orban, solidaritatea europeană înseamnă nu compasiune și toleranță, ci construirea de ziduri impenetrabile la frontierele europene”, adaugă expertul, care amintește că în Ungaria politicile promovate de Viktor Orban au avut ca efect centralizarea mass-media, limitarea libertății de expresie, restricționarea drepturilor societății civilie, diminuarea independenţei justiției, subminând, astfel, libertățile individuale și statul de drept.

Chirilă concluzionează, totodată, că Orban poate fi un interlocutor bun cu Putin, cu euroscepticii radicali de dreapta Matteo Salvini și Marine Le Pen și nicidecum cu Emmanuel Macron și Angela Merkel.

„Declarațiile ministrului se înscriu în politica de apropiere a Ungariei față de Rusia”

La rândul său, ex vice-ministrul de externe de la Chișinău, Iulian Groza spune că declarațiile ministrului ungar se înscriu în abordarea Budapestei care promovează o apropiere de Rusia.

„Astăzi, Ungaria în cadrul Uniunii Europene se confruntă cu unele probleme legate de funcționarea statului de drept, libertății de asociere, lucru care, de fapt, a și determinat Partidul Popular European, de exemplu, să suspende statutul de membru al partidului condus de Orban în cadrul PPE”, amintește Iulian Groza.

În context, ex-viceministrul accentuează că Ungaria în cadrul Uniunii Europene are o poziționare diferită în raport cu politicile Uniunii Europene cu privire la diferite chestiuni importante de pe agenda internă a Uniunii Europene și cu privire la relațiile Uniunii Europene cu alte țări, inclusiv cu Federația Rusă.

Declarațiile ministrului într-un fel se înscriu în abordarea generală a Guvernului de la Budapesta care promovează o apropiere cu Federația Rusă. Și ei nu ascund acest lucru, ci dimpotrivă, la începutul lunii februarie 2020, premierul ungar, Viktor Orban a fost în Italia la un congres organizat de Matteo Salvini, reprezentantul extremei drepte în Italia –un alt exemplu de politician care pledează pentru o relație mai avansată, mai apropiată de Federația Rusă.

Ion Chislea