Primul Ministru Ion Chicu: despre deficitul bugetar, gaze, reforma justiției și viitorul Republicii Moldova

Cu o săptămână în urmă premierul Ion Chicu a reacționat pe rețelele de socializare la un articol despre deficitul bugetar, publicat pe Economica și ne-a invitat la o discuție la subiect. Din această discuție a rezultat un interviu, în care au fost atinse mult mai multe probleme decât deficitul bugetar propriu zis.

  • Dle Prim Ministru, Guvernul dumneavoastră se declară drept unul tehnocrat. Însă, de regulă, guvernele tehnocrate se axează pe proiecte de dezvoltare, pentru a impulsiona economia și mai puțin se axează pe proiecte de ordin social pe care nu poate să și le permită în situații dificile. Dumneavoastră însă propuneți mai multe proiecte sociale, care sporesc povara pe economia moldovenească și așa extrem de slabă. Spre exemplu, proiectul care presupune alocarea pensiei soțului decedat pe parcursul a cinci ani către celălalt soț. Și asta în condițiile, în care în prezent din Bugetul de Stat se alocă către Bugetul Asigurărilor sociale aproape 9 miliarde de lei. Poate să-și permită Republica Moldova astfel de cheltuieli, o astfel de presiune pe Bugetul Asigurărilor Sociale fără a face unele reforme în domeniu?

Pentru început, cum delimitați un buget de dezvoltare de unul electoral?  

  • Bugetul de dezvoltare este orientat spre investiții, cel electoral sau populist – spre sporirea alocațiilor sociale sau oferirea unor facilități fiscale. Spre exemplu, alocațiile sociale vizează o pătură destul de numeroasă a electoratului. Altă pătură, nu știu cât de numeroasă însă destul de gălăgioasă sunt beneficiarii de patente. Deși se vorbește de zeci de ani că aceștia trebuie atrași în câmpul fiscal, iată că nimeni, inclusiv guvernul Dumneavoastră, care se poziționează drept unul tehnocrat, nu-și asumă costurile sociale ale unei astfel de reforme. Și dacă vorbim despre echitate, deși ministrul Pușcuța vorbește despre impozitarea furnizorilor internaționali de servicii IT, ceea ce ar fi un lucru echitabil în raport cu cei locali, ar fi echitabil să-i aduceți și pe acești patentari în câmpul fiscal.

Să le luăm pe rând atunci. În ce privește inițiativele cu caracter social, ziceți că acolo este chipurile electoratul unui partid și așa mai departe. Dar, dincolo de cifre, de electorat, noi trebuie să înțelegem că există șapte sute de mii de oameni, 80% dintre care primesc pensie mai mică decât minimul de existență. Să facem abstracție de electorală. Avem o treime din populația țării care primește pensii mai mici de 1700 de lei. Noi trăim în oraș, știm care e factura la încălzire. Haideți să înțelegem de unde omul supraviețuiește atâția ani când trebuie să achite și servicii, și încălzire, și medicamente, de alimente nici nu vorbesc. Nu este nimic electoral aici. Când vorbim cu FMI, la dânșii există parametri privind cheltuielile sociale. Noi le îndeplinim. Acum, despre sustenabilitatea fondului social. Da, raportul dintre angajați și beneficiarii de pensii se diminuează an de an. Tendința aceasta este veche și noi stăm și ne uităm ce să facem cu asta. Voi face trimitere la reforma de acum un an, când s-a diminuat cota la contribuțiile sociale. S-a vehiculat că se vor diminua transferurile la bugetul social.  Însă dacă nu făceam măsura aceasta, oricum în 2022 jumătate din bugetul asigurărilor sociale urma să fie completat din bugetul de stat. Iată din 22 miliarde urmau să vină 12-13 miliarde din Bugetul de Stat. Dar când am scăzut cota contribuției, au crescut veniturile proprii ale acestui fond. Deși cota a scăzut cu 17% ( 5 puncte procentuale), veniturile fondului au crescut cu 600 milioane de lei. Dacă duci politici fiscale sănătoase, sustenabilitatea acestui fond crește.

  • Vorbiți despre scoaterea din tenebru a economiei și de extinderea câmpului fiscal însă, la un moment dat, resursa asta de creștere se va termina. Însă tendința demografică merge totuși spre scădere iar dumneavoastră, ca guvern tehnocrat, care trebuie să se gândească pe termen lung, ar trebui să găsiți soluții și pentru problema aceasta. Există alte rezerve pentru acumulările la bugetul asigurărilor sociale, care însă nu sunt populare și iarăși, nimeni nu vrea să le atingă. Ați revenit la indexarea de două ori pe an a pensiei, o măsură pe care o considerați umană însă nu v-ați atins de pensiile speciale extrem de mari, care se indexează cu aceleași procente ca și pensiile mizere despre care vorbeați. Mai sunt categoriile de pensionați la o vârstă destul de tânără și care primesc pensii pe o perioadă destul de îndelungată, polițiștii, militarii etc. Și a treia soluție pentru problemă ar fi reforma pensiilor, trecerea la pensiile private, pilonul doi și pilonul trei. Pe ultima nimeni nu și-o asumă, nu știu din ce cauză. Nu există capacitate administrativă pentru a efectua o astfel de reformă?

Voi face o mică paranteză despre sustenabilitatea fondului. Măsurile acestea, care conduc la diminuarea poverii fiscale, contribuie la sporirea climatului investițional. Investitorii când văd asta, investesc mai mult. Deci capacitatea economiei de a genera venituri, o să crească. Acum, în ce privește pensiile speciale. Sunt pensiile acestea speciale, ale procurorilor, judecătorilor și acestea trebuie revăzute. Noi avem așa o părere eronată că, dacă 90% primesc pensii mici, trebuie și celelalte 10% să fie aduși la același nivel. Noi din contra, trebuie să ne gândim cum le majorăm pe cele 90%. Trebuie să fie o echitate, dar încă o dată: cu 1700 de lei nu poți lăsa ființa umană să supraviețuiască. Statul e iresponsabil dacă lasă să se întâmple asta. Și dacă afirmăm că un polițist are 5-6 mii de lei și vrem să-l aducem înapoi la 1700, zic că nu e corect.

  • Am avut în vedere vârsta de pensionare. Să nu fie la 40 de ani, spre exemplu.   

Cunoașteți foarte bine că această situație nu este doar în Republica Moldova. Peste tot, și nu doar în regiune dar în mai multe țări. Trebuie să ne uităm separat, pe mai multe categorii. Avem o categorie, care își expune viața la risc. La 50 de ani, biologic, omul ăsta nu mai poate să depună același efort. Trebuie să facem o analiză serioasă   și vom discuta despre aceste lucruri. Nu trebuie toate categoriile abordate la fel. Încă o dată, pensiile mari-mari trebuie revăzute iar celelalte nu trebuie diminuate dar aduse la un nivel decent. Prin investiții, prin creștere economică. Ați vorbit despre patente, ați zis că suntem selectivi în ce privește impozitarea. Nu vreau să fiu rău dar amintiți-vă, când a fost extins termenul pentru patentele în comerț. A fost în luna iulie, când  Guvernul precedent a venit în Parlament și a susținut extinderea cu trei ani a patentelor pentru comerț.

  • Dumneavoastră, însă puteți să vă permiteți o astfel de reformă or   ca Guvern tehnocrat nu ar trebui să vă temeți de costul politic al reformei.

Ce trebuie să facem aici? Deoarece avem evaziuni de miliarde de lei. Vă spun în cunoștință de cauză. Și nu persoanele care vând la piață sunt beneficiari. Sunt acei din umbră, care îi folosesc pe patentari. Și nu sunt mulți, sunt 10-12 rechini acolo, care importă masiv, la prețuri derizorii. Venitul acesta de 300% pe care îl au, îl acoperă prin sistemul ăsta de patente. Cu oamenii simpli nu avem nimic. Ei îngheață, stau sub soare pentru a-și face o bucată de pâine. Acum este extins termenul cu trei ani.

Continuarea articolului o puteți citi pe Economica.md

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two + 16 =