Cum a reprezentat președintele moldovean Dodon interesele Rusiei la ONU

dodon

S-a întâmplat exact așa cum au anticipat marea majoritate a observatorilor vieții politice de la Chișinău: Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și-a consumat discursul său de la tribuna Organizației Națiunilor Unite lustruind imaginea Federației Ruse.

Discursul lui Dodon din 26 septembrie a fost construit, după cum era de așteptat, în jurul ideii de neutralitate a statului însă, deși s-a referit la muniții și trupe militare străine, el n-a îndrăznit să spună că acestea sunt rusești. Referindu-se la statutul de neutralitate, aceasta iarăși n-a menționat cine îl încalcă de aproape trei decenii.

Chemări sterile la recunoașterea neutralității

Orice tentativă de a pune la îndoială acest statut este un act neprietenos la adresa poporului Republicii Moldova, or, asemenea abordări aprofundează și mai dramatic disensiunile interne din țară.

Mai mult decât atât, acestea compromit orice șansă de a avansa pe calea rezolvării diferendului transnistrean și, implicit, de a spori gradul de securitate în toată regiunea. Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova”, a menționat Dodon. Amintind că de la tribuna ONU au fost transmise de mai multe ori apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, președintele moldovean a asigurat parcă o continuitate a poziției predecesorilor săi.

Și laude țării ce deține ilegal trupe pe teritoriul Moldovei

Însă în loc să ceară în mod tranșant și el acest lucru, Dodon a trecut să laude F. Rusă, considerată de moldoveni ca fiind practic un stat agresor.

Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine (n.a – de fapt rusești) stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova”, a spus Dodon.

Pe de altă parte președintele moldovean a exprimat gratitudine tuturor participanților la reglementarea transnistreană, cunoscut ca „formatul de negocieri 5+2”, inclusiv Rusiei, care nu vrea în ruptul capului să-și retragă trupele.

Reafirm încrederea noastră că acest format este cel mai recomandat pentru a se conveni asupra soluției acceptabile pentru toți în problema primordială a Moldovei”, spune Dodon care adaugă că anume în această formulă urmează a fi dezbătut și agreat statutul special al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.

Semn de egalitate între Rusia, SUA și UE

Astfel, președintele moldovean pune semn de egalitate între țara ce încalcă suveranitatea Republicii Moldova, amplasând trupe, care, de fapt susțin regimul separatist de la Tiraspol și țările și organizațiile occidentale.

Dodon a vorbit și despre consensul intern, datorat alianței dintre forțele politice de dreapta și cele de stânga, acesta fiind întărit și prin poziția comună a principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova și a marilor puteri mondiale, inclusiv Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană”. Astfel, el ridică Rusia la rangul de mare putere mondială de același nivel cu SUA și UE.

Și continuă în aceeași cheie. Cred cu toată convingerea că un asemenea efort și suport din partea Federației Ruse și a Occidentului ar putea schimba radical profilul țării mele”, spune el.

Insistă pe statutul de stat multietnic și vrea Europa unită până la Vladivostoc

Dodon a adăugat că o treime din populația R. Moldova se autodefinesc ca fiind vorbitori de limba rusă, deși statisticile vorbesc că 82,5% din populație sunt români/moldoveni.

Statisticile, însă, nu-l opresc pe președintele moldovean să declare că principala sarcină a majorității parlamentare existente la Chișinău, susținute de optzeci la sută din populația țării, precum și de partenerii strategici din Vest și din Est, este crearea unui stat multietnic.

Dodon își exprimă și viziunile geopolitice de nivel global, declarând că este adeptul conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok și că în acest proces Moldovei îi revine un rol deosebit. 

Firește, discursul lui Dodon a stârnit reacții extrem de critice la Chișinău, inclusiv din partea partenerilor săi de coaliție parlamentară.

Repetă formule din discursul lui Putin”

Președintele grupului parlamentar al Platformei DA, Alexandru Slusari, a menționat, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că nu i se pare corect faptul că Dodon a vorbit despre limba rusă. Noi parcă am convenit că nu atingem subiectele care dezbină societatea, care sunt problematice și sunt subiecte mult mai importante, cum ar fi reforma justiției”, a spus acesta.

Totodată, el crede că președintele ar fi trebuit să fie mai pronunțat, fără echivocuri, să fi spus despre evacuarea trupelor rusești din regiunea transnistreană. Dacă era vorba despre politica externă și situația privind conflictul transnistrean, repet: evacuarea necondiționată a trupelor țării este prima condiție pentru dezvoltarea de mai departe, mai ales în contextul în care discutăm despre neutralitate, a precizat Slusari.

În același timp, vicepreședintele parlamentului moldovean, Mihai Popșoi, a precizat că președintele a prezentat poziția sa și nu a majorității parlamentare sau a Guvernului Republicii Moldova.

Nu s-au regăsit câteva sugestii pe care noi le-am oferit. La tribuna ONU se putea spune mult mai tranșant legat de necesitatea evacuării trupelor ruse din R. Moldova”, a adăugat vicepreședintele PAS în cadrul aceleiași emisiuni.

Parlamentarul moldovean Victor Ciobanu, califică discursul șefului statului ca fiind unul „tradițional”. „Este exact ceea ce ne-am obișnuit deja să auzim de la președintele Dodon, el repetă formule ale lui Putin”, a menționat acesta.

A fost scris nu la Chișinău și nu în limba română”

La rândul său deputatul democrat, ex-premierul Pavel Filip l-a criticat pe Dodon pentru faptul că nu a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova și pentru că nu a spus nimic despre rezoluția de anul trecut.

Am asistat la un act rușinos care a demonstrat un singur lucru: Guvernul de la Chișinău a pierdut definitiv controlul asupra politicii externe, iar acest discurs penibil a fost scris nu la Chișinău și nu în limba română, a notat ex-premierul pe pagina sa de Facebook.

Dodon i-a făcut pe plac lui Putin

Analistul politic Vladimir Socor spune în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă că la ONU, Igor Dodon a vrut să-i facă pe plac Rusiei.

Dl Dodon face un mare pas înapoi în comparație cu rezoluția votată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite anul trecut despre retragerea trupelor rusești”, spune acesta.

Socor mai menționează că politicienii care ar face un asemenea lucru în Ucraina sau în Georgia ar plăti un mare preț politic intern în alegerile din țările respective.

În schimb, Zelenski a arătat un glonț care a ucis un artist

În această cheie, jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Deutsche Welle a remarcat că Dodon s-a chinuit să flateze Rusia în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a arătat publicului un glonț, care a ucis un artist. În contrast cu discursul lui Igor Dodon, tot de la tribuna ONU, președintele Ucrainei a cerut liderilor lumii ajutor pentru a opri războiul dintre Ucraina și Rusia. Recuperarea tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei este obiectivul meu primordial, dar nu cu prețul vieții ucrainenilor, a spus liderul de la Kiev.

Zelenski a spus lucrurilor pe nume: Rusia lui Putin i-a atacat țara, a răpit peninsula Crimeea, și-a trimis mercenarii în estul Ucrainei, în Donbass, unde pârjolesc case și împușcă oameni. O prestație memorabilă a președintelui ucrainean la ONU, ținând seama și de faptul că până mai ieri mulți îl considerau un „actor” inconsistent, care a speculat greutățile tranziției și a vorbit demagogic despre pace și lupta împotriva corupției. Însă președintele ucrainean nu și-a dezamăgit poporul, nu a abdicat de la obiectivul aducerii țării sale în familia occidentală și nu a intrat într-un dialog umilitor cu Kremlinul, scrie publicistul Vitalie Ciobanu, care, totodată, îl acuză pe Dodon că n-a suflat un cuvânt despre responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului de la Nistru, în 1992, despre refuzul acesteia de a-și retrage armata din Transnistria, nici despre încurajarea separatismului găgăuz. Ba chiar a luat cumva peste picior pledoariile altor politicieni din Moldova care au cerut de la tribuna ONU, înaintea lui, retragerea trupelor rusești. Dodon s-a referit în schimb la casarea munițiilor – un truc de tip „maskirovka” al Kremlinului – pentru a zugrăvi Moscovei un portret mai uman.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

fourteen + nineteen =