Climatul investițional moldovenesc din perspectiva investitorilor din România

moldova

România este de departe cel mai mare partener economic al Republici Moldova și cel mai mare investitor străin în capitalul social în companiile moldovenești iar recent, cei mai mari investitori din România în R. Moldova s-au unit într-o Asociație. Despre climatul investițional moldovenesc, despre problemele traficului vamal moldo-român, necesitatea și cât este de reală o autostradă până la Nistru, am discutat cu Președintele Executiv al Asociației Investitorilor din România în R. Moldova, Dan Nuțiu.

-Dle Dan Nuțiu, să vorbim pentru început despre istoricul AIR. Cum a apărut ea, cum s-a simțit necesitatea creării ei, care au fost scopurile propuse și cum a evoluat activitatea în timp?

Asociația Investitorilor din România a apărut la 24 ianuarie, 2018 și a venit ca o necesitate firească de consolidare. Am conștientizat, investitorii din România în Republica Moldova, că  nu avem un corespondent de dialog cu Guvernul României și cu autoritățile din România. Aceasta a fost principala cauză precum și din dorința de întrajutorare reciprocă a membrilor. Eram destul de dispersați, mulți dintre noi suntem aici de foarte mulți ani însă ne-am cunoscut abia anul trecut când am început să ne adunăm pentru a vedea dacă putem porni un proiect viabil. Am pornit cu 12 membri fondatori în faza inițială pentru ca în momentul de față să fim treizeci și doi cu o cifră de afaceri cumulativă de peste 14,5 miliarde de euro și 100 de mii de angajați în România și investiții de peste 600 de milioane de euro în Republica Moldova. Vedem un interes din ce în ce mai crescând a antreprenorilor din România legat de a veni și a investi în Republica Moldova. Suntem zilnic interpelați și întrebați despre mediul investițional de aici, despre noul guvern și preocupările acestuia de a asigura predictibilitate mediului de afaceri, despre justiția din Republica Moldova, despre tot ceea ce ar putea impacta, atât pozitiv cât și negativ mediul de afaceri.

Pe lângă întrajutorarea reciprocă, una dintre principalele noastre ținte o reprezintă armonizarea  mediului investițional din România cu cel din Republica Moldova. Sunt lucruri care încă funcționează într-un mod eronat, ne dorim să contribuim la modificarea lor și din acest punct de vedere chiar suntem bucuroși că am găsit deschidere. Atât la Guvernul României cât și la Guvernul Republicii Moldova există această deschidere pentru a schimba lucrurile.

-Armonizarea ține de Acordul de Asociere dintre R. Moldova și UE? 

În cadrul acordului de asociere sunt lucruri care pot fi armonizate și intern, între statele membre, pentru că UE totuși nu e SUA, suntem 28 de țări în acest moment și fiecare stat are și legislația proprie internă. Încă sunt diferențe, se dorește armonizarea și pe interior însă atât timp cât vorbim despre un spațiu Shengen, evident că lucrurile sunt diferite și în interior. Noi, Asociația, milităm pentru implementarea aici a modelului din România privind plata la încasare a TVA de către companiile mici, măsură care ar reuși să protejeze aceste firme. Și în România această prevedere a fost introdusă cu mare întârziere fapt ce a dus la dispariția multor antreprenori mici și mijlocii. Avem deja redactat un proiect în acest sens. Țin să subliniez că nu este cazul companiilor membre ale Asociației, acestea sunt companii mari care nu ar beneficia de această măsură doar că avem companii partenere mici care se confruntă cu această problemă și an de an vedem cum numărul acestora se reduce inclusiv din această cauză. Migrația este o altă mare problemă atât a Republicii Moldova cât și a României și Asociația militează pentru crearea condițiilor decente de muncă aici în Republica Moldova. Nu este o misiune simplă, trebuie asigurat un climat social și economic care să determine oamenii să rămână acasă.

-Care este profilul companiilor din asociație?

Acoperim aproape tot palierul investițional din Republica Moldova, de la producție, comerț, finanțe și bănci, energie, servicii juridice, protecția mediului, medical etc. Prin asta suntem credibili pentru orice potențial investitor, din orice domeniu atunci când oferim consiliere privind oportunitățile de a investi în Republica Moldova.

-Ce obiective vă propuneți?

Pentru acest an ne propunem să continuăm consolidarea asociației, avem obiectivul să ajungem la 35 de membri, în curând acesta va fi îndeplinit și probabil îl vom reseta și ne vom propune creșterea numărului de membri până la patruzeci. De asemenea, în acest an demarăm zona de proiecte, care să aducă beneficii reale atât membrilor asociației cât și Republicii Moldova. Avem un proiect care în cel mult două luni trebuie să și înceapă. Împreună cu cei de la Congresul Autorităților Locale din Moldova  (CALM) inițiem un proiect de mapare a localităților din R. Moldova. În prima fază vor fi selectate 100 de localități unde fiecare APL își va defini foarte bine zona de ofertare către potențialii investitori. Pentru aceasta va fi creată o platformă informațională. În momentul când cineva își dorește să investească în domeniul textile, spre exemplu, să poată găsi informațiile relevante pentru astfel de investiții: structura populației din zonă după tipul de studii, categoriile de vârstă (să nu fie o populație pre îmbătrânită pentru ca investitorul să se poată baza în  următorii 20 de ani pe ea ). Totodată, va fi prezentă informația privind prezența în zonele respective a școlilor profesionale de profil sau dacă există deschidere a autorităților locale pentru crearea a astfel de școli. Sistemul dual atât în Europa cât și în Republica Moldova capătă o amploare tot mai mare, el permite antreprenorilor să-și formeze specialiștii de care are nevoie și nemijlocit, în procesul de producere, modelându-le deprinderile și abilitățile de care are nevoie compania. Tot acolo APL-urile urmează să-și prezinte și ofertele de atragere a investitorilor, facilitățile pe care le oferă fiecare zonă în parte. Și în final, în funcție de toate aceste informații investitorul să poată alege cel mai potrivit loc pentru investiția preconizată.

-Un proiect destul de ambițios această mapare dar presupun că veți găsi goluri foarte mari în piața muncii pentru că migrația a afectat destul de mult localitățile rurale.

Aici și este marea problemă. Se dorește atragerea de investiții străine și știm după modelul României că, pe lângă consolidarea antreprenoriatului local, resursa umană reprezintă una din cele două surse de dezvoltare ale oricărei societăți. Din păcate acum ne dorim să atragem investitori fără a ști exact ce le putem oferi. Ei vin și încearcă. Și se ajunge la un moment dat că nu este aleasă soluția optimă. Să dau un exemplu din industria textilelor: în zona din jurul orașului Bălți există un necesar de  câteva mii de oameni pentru industria textilelor însă numărul persoanelor calificate și care ar putea primi calificarea necesară pentru a activa în această industrie, este mult mai mic. Investitorii continuă să fie duși, însă, în acea zonă deoarece ea are istoric și acest lucru are impact foarte bun asupra investitorilor. Este un aspect pozitiv această atractivitate a zonei Bălți, dar este la fel de important să echilibrăm geografic astfel de investiții, mai ales că în alte zone, fără istoric, ar putea exista mai multă forță de muncă disponibilă.

Altfel vom ajunge de a crea diferențieri similare cu ce s-a întâmplat în România unde din diverse considerente inițial toată lumea a investit în Transilvania, București și Constanța. Că e mai aproape de frontieră, logistic nu se pierdeau ore sau chiar zile pe drumurile proaste din România.

Starea drumurilor s-a mai remediat în România dar nu avem  o deplasare de viteză datorită lipsei infrastructurii unui sistem eficient de autostrăzi, fapt ce îngreunează mult deplasarea și poate juca un rol determinant în decizia de a face sau nu investiția.

Eu, fiind din Oradea,  până ajung în Chișinău fac cel puțin 12 ore de condus continuu. Realizați că pentru un investitor de la mine din oraș ar fi descurajator să vină în Republica Moldova. E un aspect unde împreună cu alți parteneri din Republica Moldova milităm ca acea autostradă a Unirii Târgu-Mureș – Iași  să fie extinsă până la Chișinău și, dacă se poate, chiar până la Odessa. Știm că există mai multe astfel de inițiative, este important ca ele să se coaguleze și să se insiste consolidat pe această idee. Și atunci ea va fi realizabilă. Trebuie să vedem cum se așează noul Parlament European, după ce vor fi numiți comisarii, cine va fi la Comisia de Fonduri Europene, să ne întâlnim cu acel comisar european, să promovăm necesitatea unei Autostrăzi, care să lege România de la hotarul de vest până la Nistru cel puțin.

Da, lucrurile se mișcă destul de greu chiar și în România cu autostrăzile însă doar prin acțiunea concentrată a noastră, inclusiv a mediului de afaceri și a societății civile, avem șanse sa le grăbim.

Trebuie să reușim să convingem lumea că această autostradă nu este un moft ci o necesitate. Și am să vă dau și un exemplu: dacă în 2008, atunci când am venit eu aici, volumul comerțului dintre România și R. Moldova era de 700 de milioane de dolari, acum acesta a ajuns la 2,2 miliarde iar potențialul e și mai mare însă nu poate fi valorificat din cauza infrastructurii rutiere inadecvate.

Și avem aceleași trei puncte importante de trecere a frontierei. Această autostradă ar contribui inclusiv la fluidizarea traficului în vamă și la sporirea atractivității Republicii Moldova pentru investitori din afară.

 -Apropo, despre traficul în vamă, există o statistică ce arată foarte urât în ce privește timpul de traversare a punctelor de frontieră dintre țările UE și vecinii lor. Păi iată, în pofida tuturor afinităților dintre Republica Moldova și România, vama Leușeni-Albița este de departe cel mai greu tranzitat post vamal al Uniunii Europene.

Aici trebuie să precizez că circa 24% din totalul de mărfuri exportate din Republica Moldova trec prin această vamă, este un volum enorm. Însă asta nu scuză starea actuală de fapt și, într-adevăr, sunt lucruri de corectat. Noi, Asociația avem un proiect în acest sens. Anul trecut am avut o întâlnire de peste o oră cu premierul României în care au fost invitați și șeful Poliției de Frontieră din România, și șeful vămilor și s-a agreat demararea unui proiect cu susținerea USAID, în care să creăm o comisie mixtă cu toate entitățile din vamă unde să se discute cum să fie fluidizat traficul. Există o ușoară lipsă de comunicare și tocmai acesta este scopul pe care ni-l propunem, să reducem această deficiență. Am primit garanții de la ambele guverne iar beneficiari vor fi bineînțeles cu toții. Am propus vama Cahul-Oancea  ca vamă dedicată pentru mărfurile de strictă necesitate, de importanță națională și cele perisabile. Aceasta, în momentul de față este nefuncțională pentru traficul de mărfuri, cu foarte mici excepții. Crearea de coridoare dedicate AEO (Agent Economic Autorizat) reprezintă o prioritate. Știm că din 2017 există în vama Albița-Leușeni deschis un culoar pentru agenți economici autorizați, dar considerăm că se impune deschise a astfel de culoare și în alte vămi. De asemenea susținem cu tărie recunoașterea de către Uniunea Europeană și a AEO din Republica Moldova, pe criterii bine definite, în baza unui istoric bine verificat. Nu este corect ca toți agenții economici din Republica Moldova să fie pedepsiți pentru a preîntâmpina eventuale cazuri de nerespectare a legii de unele firme. Cred că pedepsirea ar trebui să fie aplicată celor care încalcă, inclusiv cu sancționarea de excludere pe o perioadă lungă de timp a calității de AEO.

-Ce ziceți despre ideea unei vămi comune?

Controlul vamal comun este o expresie nefericită și nu recomand a se mai insista pe această formulare. În realitate nu am auzit în România să fie cineva împotrivă unui control vamal cu o singură oprire. Expresia nefericită este cea de control vamal comun, expresie care am înțeles că se regăsea în solicitarea primită de România din partea Republicii Moldova. Nu există nicăieri așa ceva. Există control vamal cu o singură oprire așa cum există între Republica Moldova și Ucraina. Am insistat la întâlnirile avute cu reprezentanții Serviciului Vamal să renunțe la această formulare pentru a putea accelera procesul de fluidizare a traficului din vamă. De ce să se insiste pe control comun când acesta presupune  o bază comună de date? Personal nu cred că Uniunea Europeană va agrea ca la baza de date a cetățenilor din UE să aibă acces un stat non-UE. Mai ales acum când protecția datelor cu caracter personal este un subiect extrem de sensibil și riguros verificat în Uniunea Europeana. Ar trebui, probabil, obținut acordul a 500 milioane de cetățeni UE de a permite accesul la datelor lor de către o terță parte.

este vorba deci de o formulare nereușită. Toate practicile despre care se vorbește că ar reprezenta controlul vamal comun, nu sunt decât controale one-stop, adică cu o singură oprire. Fără accesul reciproc al părților la bazele de date. Este important să existe voință din ambele părți și am convingerea că vom reuși soluționarea acestei situații.

-Dacă vorbim despre cooperarea economică dintre cele două state, care sunt mai mult decât simple state vecine, chiar dacă la capitolul comerț exterior România este cum e și firesc cel mai mare partener al Republicii Moldova, pe partea de investiții situația nu este similară. De ce se întâmplă acest lucru?

Putem vorbi și despre investiții deja că suntem pe primele poziții. În ce privește investițiile în capital social în R. Moldova, România este deja pe primul loc iar ca volum al investițiilor suntem pe locul doi.

Noi ne propunem să atragem și alți investitori din România în Republica Moldova. În acest sens ne propunem să pregătim un ghid al investitorului care să fie prezentat la diverse forumuri și mese rotunde din România și să fie oferit oricărei companii care dorește să investească în Republica Moldova. Rolul acestui ghid este de a oferi potențialilor investitori informații pertinente despre realitatea din Republica Moldova care să îi ajute să ia cele mai corecte decizii. Membrii Asociației noastre sunt companii de succes în România și faptul că am investit aici avem convingerea că va oferi încredere suplimentară celor ce analizează oportunitatea de a investi în Republica Moldova.

-Care sunt din perspectiva dvs avantajele și oportunitățile investiționale în Republica Moldova?

De departe, cel mai mare avantaj, deși fără un impact economic vizibil, este faptul că vorbim aceeași limbă. De asemenea, calitatea oamenilor. Sunt bucuros să constat că în foarte multe companii mari din România, se regăsesc oameni din partea asta a Prutului. Şi acest aspect este un motiv de mândrie pentru mine. Dacă vorbim despre factorii de impact economic aş putea vorbi despre Acordurile de Comerț Liber încheiate de Republica Moldova, existenţa Zonelor Economice Libere, precum şi facilităţile oferite investitorilor străini.

-Vorbind despre cadrul de reglementare, există o percepție în Republica Moldova că mai mulți moldoveni merg să investească în România decât invers. Și asta, din cauza    cadrului de reglementare și a climatului investițional în general, care în România este mult mai lejer și sigur.

 De câțiva ani există o nouă realitate, care nu poate fi ascunsă: mediul investițional a devenit predictibil pentru investitorii străini și acest lucru face ca Republica Moldova să fie o posibilă destinaţie investiţională.

În prezent, în Republica Moldova  există peste 1650 de companii cu capital românesc în timp ce în România există aproape 5000 de companii cu capital din Republica Moldova.  Și aici vorbim doar cei ce și-au deschis afaceri în România ca cetăţeni sau companii din Republica Moldova. Dacă luăm în calcul şi cetăţenii din Republica Moldova care au deschis firme în România folosind acte româneşti numărul este mult mai mare. Dar dacă discutăm de volumul sumelor investite raportul se schimbă net în favoarea României. Da, cu toţii ne dorim să avem investiții mai mari din România în Republica Moldova,dar există încă neîncredere care frânează investițiile românești de partea asta a Prutului.

Există interes real pentru investitori din România de a veni aici, suntem interpelați în a le oferi suport privind domeniile de interes. Și ne lovim de lipsa de transparență în procesul de privatizare, de privatizări făcute în circumstanțe neclare.  Dacă se dorește ca investitorii din România și nu numai, să vină să investească în Republica Moldova, ar fi benefic ca toate aceste procese de privatizare să se întâmple transparent și să fie anunțate din timp. Promovarea transparentă și anunțată din timp vor determina o creștere semnificativă a investitorilor de calitate de a veni în Republica Moldova. Este imperios necesar să se înțeleagă că  modul de a funcționa într-o companie cu reguli bine stabilite presupune alocare de timp, îți trebuie timp să te pregătești pentru a înainta o ofertă în cunoștință de cauză. Nu poți să ei o decizie corectă de a investi în două săptămâni.

-Interesul Republicii Moldova în ce privește investițiile străine ar fi ca acestea să fie atrase în afaceri de producere și export, care să ofere o valoare adăugată înaltă și mai puțin în comerț. Ar exista interes din partea investitorilor români să facă astfel de investiții?

Aceasta ar fi și una din atracțiile pentru investitori. Având aceste zone de liber schimb cu UE, CSI, cu Turcia, foarte curând cu China, este interesant pentru aceștia să-și disloce producția aici pentru ca să poată exporta fără taxe pe toate aceste piețe. Noi, ca și Asociație, vom deschide în scurt timp un birou de reprezentare în București, unde ne propunem să promovăm Republica Moldova ca destinație investițională. De anul trecut  am obținut suportul Consiliului de Export al României de a susține companiile românești care au investit și fac producție în Republica Moldova pentru a participa la târgurile internaționale. Și asta tocmai pentru a oferi și mai multă plusvaloare persoanelor care doresc să investească.

-Însă depinde mult și de faptul cât de bine respectă chiar autoritățile moldovene cadrul legal și de reglementare. Deoarece, în mare parte legislația moldovenească este armonizată cu cea europeană însă ea nu se respectă întocmai chiar de către autorități. 

Sunt de părerea că, chiar dacă facem doi pași în față și unul înapoi, este important să nu stăm pe loc, să nu stăm într-o inerție. E adevărat că nu este nimic perfect, niciunde în lume.  Însă cred că investitorii din România pot înțelege mai ușor aceste imperfecțiuni deoarece am parcurs și noi aceste etape de tranziție.

-Dacă vorbim despre investițiile în ramurile orientate spre consum, căci acestea sunt cele mai vizibile, observăm o intrare destul de anevoioasă a unor astfel de investiții în Republica Moldova. Spre exemplu, Kaufland , deși e companie germană,  a intrat pe filieră românească și a simțit o oarecare ostilitate a retailerilor  locali. A mai fost acea tentativă nereușită a celor de la Dedeman, care la un moment dat s-a blocat.

Din partea Kaufland lucrurile sunt destul de simple. Tenacitatea germană este arhicunoscută. Nu vor renunța și își vor atinge obiectivele. Deşi sunt convins că nu sunt bucuroşi că nu au reuşit să îşi atingă obiectivul propus, sunt la fel de convins că tot ceea ce fac o fac fără a neglija nimic din ceea ce ar putea impacta activitatea lor. Legat de antreprenori deja existenţi în piaţă sunt convins că înțeleg ce înseamnă o piață concurențială, că au nevoie să se adapteze, să înțeleagă că în scurt timp vor convieţui împreună cu reţelele internaţionale. De fapt antreprenori locali fac asta de la intrarea Metro în Republica Moldova. Si o fac bine ţinând de expansiunea lor.

Cât privește Dedeman, chiar în momentul lansării asociației noastre, am avut o discuție în care spuneam că nu văd situația Dedeman una închisă. Susțin în continuare același lucru. Dacă Dedeman nu și-ar mai fi dorit să revină vreodată în Republica Moldova, ar fi închis tot. Momentan ei au suspendat activitatea. Motivele pot fi foarte multe şi din pacate nu le cunosc.

-Tot despre Dedeman, aceasta a lansat recent inițiativa creării în România a unui fond de investiții pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Altfel spus, compania intenționează să susțină inițiativele antreprenoriale pentru că, acestea când vor crește, vor  deveni clienții companiei. Vorbim despre o viziune care aici, de partea asta a Prutului, este încă imposibilă.

Mediul de afaceri autohton trebuie să treacă prin mai multe etape prin care am trecut și noi pentru a ajunge la acest nivel. Este extrem de important ca  antreprenoriatul să se dezvolte și să se consolideze pe principii sănătoase. Nu cum se practică în prezent când prin mici  înțelegeri de cartel se ocupă o piață sau alta cu patru-cinci cumetri. Asta nu e o dezvoltare,  un asemenea model nu duce nicăieri. Pentru că la un moment dat cu siguranță va veni cineva. Și dacă va fi cineva la fel de tenaci ca și cei de la Kaufland îi vor da la o parte pe cei autohtoni cu tot cu practicile lor anticoncurențiale.

-Cum conlucrați cu autoritățile moldovenești?

Există o conlucrare perfectibilă cu toate autoritățile Republicii Moldova.  Însă voiam să vă spun că, deși suntem din România, trăim și activăm aici și suntem interesați în dezvoltarea mediului de aici. Pentru noi Republica Moldova este o a doua casă. Mă roagă foarte mulți cunoscuți să le fac rost de niște muncitori din Republica Moldova și nu fac acest lucru sub nicio formă deoarece avem nevoie de oameni aici, nu ne dorim ca ei să plece. Vrem să stopăm acest fenomen al migrației și să convingem oamenii nu numai să rămână dar și să înceapă să se întoarcă acasă, mai ales cei care sunt la studii.

Și avem cu ce-i convinge pe oameni: în pofida impresiei generale, lucrurile în Republica Moldova se mișcă, chiar dacă anumiți pași nu se fac în direcția corectă, există un progres și climatul de afaceri devine tot mai deschis pentru investiții.

-Vă mulțumesc pentru discuție

Interviu realizat de Ion Chișlea

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

nine − eight =