Stâlpul separatismului. De ce premierul lui Plahotniuc salvează un mare contribuitor la bugetul Transnistriei

Rîbnița

Recent, jurnaliștii de la proiectul RISE Moldova, au publicat o investigație jurnalistică potrivit căreia premierul moldovean Pavel Filip și-a folosit influența pentru a ajuta uzina metalurgică de la Rîbnița să scape de sancțiunile Ucrainei, impuse în mai 2018 la pachet cu alte peste 700 de entități conectate la Moscova.

RISE Moldova, în colaborare cu o echipă de investigație din Ucraina, a descoperit o scrisoare, semnată de Filip, în care acesta cere administrației de la Kiev nu doar să anuleze embargoul impus uzinei, ci și să înceteze orice investigații în legătură cu aceasta.

Jurnaliștii demonstrează totodată că în perioada sancțiunilor, uzina de la Rîbnița continua să primească metal ucrainean prin intermediul unei firme cu sediul la Chișinău.

Unul din stâlpii separatismului transnistrean

Uzina Metalurgică de la Rîbnița este înregistrată, de jure, ca agent economic din Republica Moldova, însă de facto este controlată de autoritățile separatiste de la Tiraspol.

Aceasta nu achită niciun ban în bugetul Republicii Moldova din impozite și nici nu plătește taxe vamale. În schimb varsă impozite generoase în bugetul republicii autoproclamate. În 2018, timp de nouă luni, uzina a vărsat în bugetul regiunii peste șapte milioane de dolari fiind al doilea cel mai mare contribuitor la buget după holdingul Sheriff, ce aparține oligarhului regional, Victor Gușan.

Moldova, Ucraina și România, sponsorii uzinei

Datorită statutului de agent economic cu drepturi depline al Republicii Moldova pe de o parte și amplasării în regiunea separatistă, acolo unde costurile de producere sunt cu mult sub cele din regiune în industria siderurgică, Uzina Metalurgică din Râbnița se află într-o situație favorizată față de concurență.

Costurile sunt cu mult sub cele ale concurenților grație gazelor rusești și energiei electrice, produse la Kuciurgan, de asemenea în regiunea separatistă, aproape gratuite. Pe de altă parte, materia primă o reprezintă metalul uzat, strâns din Republica Moldova și Ucraina, în special.

Spre exemplu, războiul din Ucraina a generat venituri uriașe uzinei. Mii de vagoane cu fier vechi din Donbas au ajuns, în 2015, la Rîbnița – de 30 de ori mai mult decât a livrat Ucraina, de exemplu, în 2014.

Iar produsul finit, grație statutului de persoană juridică înregistrată în R. Moldova, ajunge în UE, în special în România. În același an 2015, România a salvat uzina de faliment, absorbind 75% din producția acesteia.

Filip salvatorul

În martie 2018, uzina a căzut sub embargoul ucrainean pe un termen de trei ani însă la un an distanță, grație demersului lui Filip, cu câteva zile înainte de alegerile din Ucraina, uzina este exclusă din lista celor sancționați.

În posesia jurnaliștilor a intrat un document semnat de premierul Pavel Filip adresat administrației de la Kiev prin intermediul căruia acesta solicita excluderea Uzinei „din lista entităților supuse sancțiunilor”, susținând că aceasta s-ar afla într-o situație critică. El a cerut și reducerea de două ori a taxelor de import aplicate acestei întreprinderi în Ucraina, susținând că ele ar fi o barieră administrativă. În plus a cerut încetarea investigației antidumping față de uzină, ca fiind nefondată și suspendarea regimului individual de licențiere până la decizia finală a instanței de judecată.

La doar 10 zile de la expedierea scrisorii, autoritățile de la Kiev au exclus uzina din lista entităților supuse sancțiunilor.

Întrebat dacă a semnat o asemenea scrisoare, Pavel Filip a fugit de presă.

Suportul autorităților de la Chișinău este inexplicabil din punctul de vedere al intereselor statului Republica Moldova. Uzina din Rîbnița nu plătește, după cum am menționat, niciun leu în bugetul moldovean însă susține masiv bugetul regiunii, adică separatismul transnistrean.

În ultimele luni regimul de la Tiraspol, prin președintele așa numitului stat, Vadim Krasnoselski, a întreprins acțiuni și a făcut declarații mai mult decât neprietenoase în direcția Republicii Moldova.

Tiraspolul, tot mai intransigent față de o posibilă reunificare

Krasnoselski pledează pentru eliminarea termenului de „Transnistria” pentru desemnarea raioanelor din stânga Nistrului ce se află sub administrație temporară a separatiștilor. Potrivit acestuia „Transnistria” ar fi termenul folosit de administrația română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ar simboliza ocupația „româno-fascistă” a regiunii. Pentru Krasnoselski conceptul potrivit ar fi „Pridnestrovie” pe care îl recomandă tuturor actorilor internaționali implicați în procesul de reglementare transnistreană.

Această declarație vine după o serie de acțiuni provocatoare a părții transnistrene manifestate prin patrulări ale grănicerilor în zona de securitate, contrar înțelegerilor avute anterior dar și prin desfășurarea anul trecut a numeroase exerciții militare comune „ruso-transnistrene”, inclusiv în aceeași zonă de securitate.

Cedări unilaterale ale Chișinăului

Încercările timide ale Chișinăului de a influența cumva situația sunt ignorate deschis de partea transnistreană.

Astfel recent, inițiativele delegației Republicii Moldova pentru a elabora, în conformitate cu protocoalele semnate anterior o instrucțiune de activitate a Comandamentului Militar Întrunit au fost respinse la ședința Comisiei Unificate de Control din 18 aprilie curent, condusă de această dată de către delegația Federației Ruse, care le-a calificat ca fiind „deja învechite” și ținând de domeniul „arhivei”, se menționează într-un comunicat de presă al Biroului de Reintegrare de la Chișinău.

De menționat că, potrivit acelor protocoale „învechite”, Chișinăul a permis înmatricularea transportului din regiune cu numere ce nu poartă însemnele Republicii Moldova. Și asta deși numeroși experți au atenționat autoritățile că va fi încă o cedare unilaterală, fără răspuns, din partea Chișinăului, care doar va întări pozițiile Tiraspolului.

Și, într-adevăr, acesta nu vrea să știe de nici o reglementare.

Intransigență susținută de Kremlin

O analiză retrospectivă denotă că nici o inițiativă a delegației moldovenești lansată pe durata anului trecut și orientată spre îmbunătățirea mecanismului de monitorizare a Zonei de Securitate (precum demararea procesului de demilitarizare, sporirea transparenței, elaborarea regulamentului Comandamentului Militar Întrunit, crearea unei instrucțiuni cu privire la patrularea mobilă, utilizarea dispozitivelor tehnice la documentarea efectuată de către observatorii militari etc.) nu este acceptată de către interlocutori.

Bineînțeles că astfel de politică sfidătoare a Tiraspolului nu s-ar fi produs fără susținerea totală a Kremlinului.

Reprezentantul special al Ucrainei în reglementarea transnistreană, ambasadorul Viktor Krîjanovski, consideră că Federația Rusă este interesată în menținerea statutului-quo al conflictului transnistrean.

Nu există un proces în reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pentru Rusia este important ca să se păstreze acest focar de tensiune în regiune”, a declarat diplomatul pentru agenția oficială de știri a Ucrainei Ucrinform.

I-a dat cu tifla lui Dodon

De altfel, autoritățile de la Tiraspol i-au dat cu tifla și președintelui pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care anunțase la un moment dat că este foarte aproape de rezolvarea transnistreană.

Pretinsul minister de externe de la Tiraspol îi recomanda lui Dodon în luna martie 2019 să nu se mai ocupe de chestiuni care nu țin de autoritatea lui. „Activitatea specifică a oficialului moldovean, care nu dispune de autoritate în acest domeniu, dar și tezele nepotrivite privind „proximitatea” reglementării conflictului moldo-transnistrean, din păcate, nu fac decât să dezorienteze participanții externi și creează o imagine distorsionată a situației în cadrul negocierilor”, scrie pretinsul minister de externe.

Această instituție de la Tiraspol îi recomandă lui Dodon să se concentreze asupra „setului de probleme cu care se confruntă propriului stat și să contribuie la punerea în aplicare de către Republica Moldova a tuturor angajamentelor luate în cadrul negocierilor cu Transnistria”.

Consolidarea „statalității transnistrene” continuă

Altfel spus, Tiraspolul cere Chișinăului să continue a face cedări unilaterale, care conduc la consolidarea separatismului. De menționat că în ianuarie 2019, a fost deschisă la Moscova o reprezentanță oficială a Transnistriei în F.Rusă, iar potrivit lui Krasnoselski, „instituții” similare ar trebui deschise în capitala Ucrainei care este garantul procesului de negocieri și în capitala Uniunii Europene, observator în cadrul formatului 5+2.

Deci, Tiraspolul își urmează consecvent agenda de consolidare a „statalității” iar în acest context suportul lui Filip pentru unul din cei mai mari contribuitori la bugetul regiunii nu are nimic comun cu interesele Republicii Moldova.

O mână spală pe alta

Interesul este mai degrabă unul privat și ține de relațiile comerciale existente între liderul informal al regiunii transnistrene, oligarhul Victor Gușan și sforarul din umbră al guvernului de la Chișinău, Vladimir Plahotniuc. Ultimul este și principalul beneficiar al companiei de stat MetalFeros de la Chișinău, singura care deține dreptul de a colecta și vinde metal uzat inclusiv uzinei de la Rîbnița. De fapt, relațiile dintre cei doi oligarhi de pe malul drept și cel stâng ale Nistrului nu se termină la Râbnița ele fiind mult mai vaste și merită mai multe articole separate.

Întrebarea este, ce obține oligarhul Vladimir Plahotniuc de la menținerea pe linia de plutire a Uzinei din Râbnița și de ce Oligarhul Gușan nu-i răspunde lui Plahotniuc printr-o relativă loializare a președintelui Krasnoselski, care să nu mai facă declarații bătăioase la adresa Chișinăului, demonstrând astfel oarecare „succese” în reglementarea transnistreană a guvernului Filip.

Adevărul este că Plahotniuc are nevoie exact de un Tiraspol cât mai rebel și cât mai „subordonat Moscovei”. Miza este că într-o astfel de situație Occidentul ar putea închide ochii la derapajele antidemocratice ale lui Plahotniuc & Co în Republica Moldova și ar putea influența o nouă coaliție „pro-eruopeană” la Chișinău.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

fifteen − 11 =