Ucraina: alt președinte, aceeași opțiune geopolitică

Zelenskii

Sondajele de opinie din Ucraina anticipează victoria lui Volodimir Zelenski, pe 21 aprilie, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din țara vecină, în detrimentul actualului șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko.

Volodimir Zelenski, următorul președinte al Ucrainei?

Primul sondaj independent de opinie, făcut public pe 14 aprilie curent, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, arată că actorul Volodimir Zelenski conduce detașat în fața preşedintelui Petro Poroșenko, cu peste 50% din intenţiile de vot, față de 21% pentru președinte. Din respondenții care afirmă că vor merge să voteze, peste 60% declară că-l sprijină pe Zelenski, față de numai 24% pentru Poroșenko. Zelenski îl devansează pe Poroșenko pentru toate categoriile de vârstă, luându-i fața în regiunile de est, sud și centru ale Ucrainei, doar în cele de vest fiind consemnată o stare de paritate. Numai o minune poate schimba datele problemei în favoarea actualului șef de stat, până și casele de pariuri afișând cote de 1,24 în favoarea lui Zelenski și tocmai 3,65 pentru Poroșenko.

Petro Poroșenko are 52 de ani și s-a născut la Bolgrad (Basarabia de Sud), anii copilăriei petrecându-i în orașul Tughina din Republica Moldova. Vorbește fluent româna, este prieten al oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc și a fost ales președinte al Ucrainei din poziția de unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, averea sa fiind estimată, în 2014, la peste un miliard de dolari americani. Principala sa afacere era fabrica de dulciuri „Roshen”, mai controlând compania de producere a navelor maritime și armamentului „Leninska Kuznya”, precum și postul de televiziune „Kanal 5”. În ultimii ani, popularitatea lui Poroșenko a avut mult de suferit pentru că nu a reușit să lupte eficient cu corupția și nepotismul sau să aplice reforme eficiente.

Favorit recunoscut pentru scrutinul din 21 aprilie, Volodimir Zelenski are 41 de ani și este un actor de comedie extrem de popular, dar și un manager excelent. Este un debutant al competiției politice din Ucraina, dar se pare că a pășit cu dreptul și va ocupa, peste câteva zile, funcția de șef de stat. Majoritatea experților spun că ambii politicieni nu sunt pe placul Kremlinului și că, indiferent de cine va câștiga la Kiev, președintele ucrainean va promova în continuare vectorul european.

Interesul Kremlinului pentru alegerile în Rada Supremă

Deoarece favoritul Moscovei a adunat la prezidențiale doar 10,3 la sută din voturi și a abandonat cursa din prima rundă, observatorii politici susțin ideea că Federația Rusă va dori să-și ia revanșa la alegerile parlamentare din toamna care vine. Pe moment, aceleași sondaje sociologice indică faptul că, dacă alegerile parlamentare în Ucraina ar fi avut loc acum, la mijlocul lunii aprilie, în Rada Supremă ar ajunge de la patru la opt formațiuni politice. Formațiunea lui Volodimir Zelenski ar acumula 25,9% din voturile exprimate, 15,7% ar avea partidul lui Viktor Medvedciuk, pe locul trei (cu 13,9%) situându-se formațiunea lui Petro Poroșenko, iar fostul premier, Iulia Timoșenko, trecând baremul de pe a patra poziție, cu 12,1 la sută din voturi. În ordine descrescătoare, urmează patru partide politice, fiecare cu un rating de circa 5%, alte formațiuni având o aderență și mai mică. Până în toamnă, bineînțeles, această ierarhie se poate modifica esențial, mai multe centre de greutate dorind să-și atragă Ucraina pe orbita sa, pentru aceasta fiind elaborate diferite strategii și tactici de influențare a rezultatelor scrutinului parlamentar din 27 octombrie 2019.

Efectul sancțiunilor asupra economiei rusești

Sancțiunile impuse Federației Ruse, urmare a anexării Crimeii și a intervenției în regiunile din estul Ucrainei, încep să dea roade. În 2018, chiar dacă a fost stabilit un record la extragerea petrolului, mai multe sectoare ale economiei Rusiei au intrat în recesiune. S-a întâmplat în sectoarele în care Moscova nu a reușit să înlocuiască produsele și tehnologiile occidentale, producerea de aparate de zbor, inclusiv cosmice, diminuându-se cu 13,5%. În ianuarie-februarie 2019 trendul a fost același, producerea de avioane, helicoptere, rachete intercontinentale și corăbii spațiale diminuându-se cu 48% față de perioada similară a lui 2018.

Privată de acces la tehnologii moderne, economia Federației Ruse nu rezistă concurenței și nu se poate dezvolta în ritmul alert al timpurilor de astăzi, tot mai evidente fiind riscurile recesiunii economice și a scăderii nivelului de trai a populației. Federația Rusă se pare că nu are suficiente resurse pentru a-și alimenta politicile revanșarde, ceea ce își va spune cuvântul și în contextul conflictelor sângeroase cu Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. În defavoarea ambițiilor imperialiste ale Kremlinului vine și faptul că Statele Unite au oferit Kievului suport militar, inclusiv sistemul antitanc Javelin. Acest sistem este una dintre cele mai temute arme din arsenalul american, deosebit de eficientă în distrugerea blindatelor. Potrivit unor surse, forțele separatiste din Donbas au în dotare circa 700 de tancuri de producție rusească, dar echipaje numai pentru 200. Situația se explică prin faptul că separatiștii au suportat grave pierderi omenești, dar și prin nedorința crescândă a rușilor de a se înregimenta în calitate de mercenari contra ucrainenilor. Plus de aceasta, insuficiența de echipaje pentru tancurile separatiștilor se datorează utilizării rachetelor Javelin, care costă 80.000 USD per bucată, dar distrug garantat un tanc T-90, al cărui preț pornește de la 2,5 milioane USD.

Conflicte înghețate și președinți congelați

În Ucraina, Moscova a realizat că nu poate obține o victorie zdrobitoare și, respectiv, nu poate tranșa conflictul pe cale militară. Pe acest motiv, situația din regiunile în afara controlului constituțional al Kievului (Donbas și Lugansk) întrunește toate premisele pentru a se transforma într-un conflict înghețat, care va mocni zeci și zeci de ani.

Pe lângă problemele de ordin economic, Kremlinul mai are de rezolvat o problemă tot mai apăsătoare, legată de configurarea arcului guvernamental după 2024, ultimul an de președinție al lui Putin. Susținătorii acestuia nu vor să-i găsească un succesor, chiar dacă, peste cinci ani, actualul președinte rus va atinge vârsta de 72 de ani. Astfel, s-a născut ideea ca liderul de la Kremlin să ocupe această funcție pe viață. Președintele parlamentului de la Moscova, Veaceaslav Volodin, a propus să fie schimbată constituția Rusiei, astfel încât Vladimir Putin să poată conduce în continuare țara, în ciuda faptului că se află la ultimul mandat legal. Volodin a sugerat că actuala Constituție trebuie modificată pentru a se adapta „situației actuale”. Putin nu a oferit un răspuns clar, însă a sugerat că actul fundamental este un organism viu, care, respectiv, ar putea fi modificat.

Prin anexarea Crimeii și alimentarea focarelor separatiste din Donbas și Lugansk, Federația Rusă a angajat ostilități militare, de fapt, contra Occidentului, nu doar contra Ucrainei. Cu investiții generoase în industria militară și cu scoaterea de la naftalină a ambițiilor imperialiste sovietice, Federația Rusă încearcă să se impună în calitate de supraputere mondială, în contrapondere cu SUA sau Uniunea Europeană. Pe plan intern, cetățenilor ruși li se oferă informații atât de denaturate, încât 70% apreciază astăzi pozitiv rolul istoric al dictatorului Iosif Stalin. Mass-media a cedat presiunii cenzurii, televiziunea rusă devenind o armă extrem de eficientă în promovarea intereselor revanșarde ale Kremlinului.

Propaganda rusească în Europa de Est

Deoarece războiul informațional este unul mult mai ieftin decât cel tradițional, este posibil ca Federația Rusă să insiste pe propagandă și dezinformare în atingerea obiectivelor sale revanșarde. Tunurile acestui „război informațional” vor ținti, preponderent, fostele republici sovietice, țările fostului lagăr sovietic, dar și, la solicitarea conducerii politice, oricare altă țară a lumii. Statele Baltice, Polonia, România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova sunt bombardate tot mai insistent cu mesaje care accentuează poziția Rusiei ca putere globală, care reclamă necesitatea unei „lumi multipolare” și descriu democrațiile occidentale drept o lume cuprinsă de decadență. Pentru denigrarea Occidentului, Moscova finanțează adevărate imperii mediatice, majoritatea celor interesați de subiect cunoscând doar „Russia Today” și „Sputnik”. În Republica Moldova, propaganda rusească are atât de mulți purtători, încât găsim, printre aceștia, și redacții finanțate, bunăoară, de către statul român. Sau, bunăoară, ne trezim că televiziunile controlate de către oligarhul Vlad Plahotniuc retranslează filme artistice în coproducție ruso-turcă, care acreditează ideea că, de-a lungul istoriei, rușii erau cei mai buni prieteni ai turcilor, iar occidentalii voiau doar să împiedice modernizarea Imperiului Otoman etc. Pe această dimensiune se lucrează insistent, de la acreditarea relațiilor de prietenie dintre Erdogan și Putin, fapt care denotă că Moscova va testa la limită trăinicia blocului NATO, Turcia oferindu-i anumite pârghii în acest sens. Pentru a ajunge la rezultatul dorit, propagandiștii ruși vor dori să anihileze și să influențeze opinia publică din statele țintă în scopul acceptării anumitor idei și acțiuni favorabile Kremlinului. Situația în R. Moldova se agravează având în vedere că 80 % din conținutul media difuzat pe piața moldoveneasca vine din Federația Rusă.

Deoarece a testat în repetate rânduri eficiența campaniilor mediatice desfășurate prin internet, autoritățile de la Moscova au realizat că, la rândul său, și Federația Rusă poate deveni ținta unor asemenea experimente. Pentru a anticipa, Duma de Stat a votat săptămâna aceasta un proiect de lege care permite izolarea și controlul segmentului rus al internetului. Pe această cale, Rusia a preluat în totalitate experiența regimurilor autocratice din Coreea de Nord, Turkmenistan, Cuba, Iran sau Vietnam, discuțiile despre existența unei prese libere și independente în Federația Rusă fiind tratate drept subiecte de bancuri.

Eduard Balan

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

ten − 6 =