Constantin Codreanu: Alături de Traian Băsescu vrem să clădim o nouă forță unionistă cu care să participăm la alegerile parlamentare din februarie, alegeri de o importanță crucială

codreanu

După ce a parcurs 1300 de kilometri prin România și Republica Moldova, Marșul Unionist s-a încheiat sâmbăta și duminica trecută, pe 1 și 2 septembrie l-a Chișinău altfel decât și-au propus organizatorii după ce autoritățile de la Chișinău au obstrucționat petrecerea Adunării Centenare în Piața Marii Adunări Naționale din capitala moldoveană. Evenimentele din 1 septembrie, când liderii unioniști au fost agresați de către poliție iar unioniștii din România, expulzați, practic, din R. Moldova, au provocat un șir de speculații. Am înregistrat acest interviu cu câteva zile înainte de evenimentele respective, pe data de 29 august. Deputatul în Parlamentul României, Constantin Codreanu, care se afla în Marș, ajuns la acel moment la Călărași (R. Moldova) a fost dispus după un drum istovitor de 30 de kilometri pe jos să discute despre Marș și, în special despre viitorul Mișcării Unioniste din Republica Moldova.

Dle Constantin Codreanu, care este semnificația Marșului Centenar?

Marșul a fost o acțiune organizată de noi, mișcarea unionistă pentru a marca în acest mod anul centenarului, cei 100 de ani de la Marea Unire. Am avut ca punct de pornire, evident capitala unirii Alba Iulia și ca punct final Chișinăul, capitala reunirii.

Care este obiectivul Marșului?

Obiectivul marșului este de a atrage atenția opiniei publice din cele două state românești și nu doar asupra faptului că avem un proiect de țară pentru România după integrarea europeană și anume reîntregirea teritorială a României și ne dorim ca în finalul acestui marș, pe întâi septembrie, în Piața Marii Adunări Naționale să strângem cât mai mulți oameni pentru a transmite către București, către Bruxelles, către Washington și către alte capitale dorința noastră, a tuturor de a reuni cele două state românești.

În ce măsură poate contribui acest marș la obiectivul Unirii?

Marșul este o acțiune publică și un fel de acțiuni la care noi recurgem în ultimii ani,cei din Mișcarea Unionistă. Noi nu avem doar marșuri și acțiuni stradale. Pe lângă acestea, noi întreprindem mai multe acțiuni, care nu se văd neapărat în mass-media. Vorbim aici despre înfrățirile pe care le facilităm între comunitățile locale din România și Republica Moldova, vorbim aici despre un proiect mare pe care l-am organizat și îl mai organizăm și care se numește ”Cunoașteți țara” și foarte multe alte lucruri pragmatice pe care le facem pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

În ultimul timp guvernarea și-a dat arama pe față, recurgând deschis la derapaje antidemocratice, la reprimarea mișcărilor protestatare. Cum vedeți în acest context, viitorul mișcării unioniste?

Noi am fost totdeauna realiști, știam care este atitudinea guvernării, îmi aduc aminte acum de proiectele pragmatice pe care le facem, de acțiunile pragmatice ale noastre, ale Mișcării Unioniste, de acea reuniune a primarilor din Republica Moldova pe care am organizat-o în aprilie, 2016, atunci când au fost semnate sute de acorduri de înfrățire, că reprezentanți ai Partidului Democrat, de exemplu, au primit interdicții de a participa la această manifestație. Cu toate acestea, unii nu s-au conformat și au venit la București. Înțelegem frica pe care o are conducerea actuală a Republicii Moldova și, de fapt, orice politician care are o funcție în Republica Moldova, pentru că reunirea pentru ei înseamnă pierderea funcțiilor și a privilegiilor pe care le au în acest moment iar pentru alții înseamnă chiar pușcărie. Mulți au făcut fapte care nu au legătură cu respectarea legislației și le este frică de un stat în care justiția va fi cu adevărat funcțională. Iar legat de derapaje, le-am văzut și pe 26 august  în cazul protestelor organizate de opoziția extraparlamentară, le-am văzut mai ales în vamă, când într-un mod absolut abuziv a fost interzis accesul cetățenilor români și ai Uniunii Europene și, poate în primul rând, cetățenilor care asigură susținerea financiară pentru Republica Moldova și unii de la Chișinău, se pare că uită acest lucru.

Cât de fezabil este la momentul actual proiectul Unirii, ținând cont de opoziția atât de puternică față de acest proiect. Forțele antiunioniste, iată că se consolidează și dacă până acum recent Partidul Democrat afișa cel puțin o atitudine neutră față de Mișcarea Unionistă, acum acest partid, care se află la guvernare, abordează o atitudine ostilă. Totodată, Mișcarea Unionistă este încă destul de firavă în Republica Moldova.

Nu aș fi de acord cu ultima afirmație, din contră, forța noastră se consolidează. Dacă acum 7-8 ani, unii spuneau că unioniștii sunt doar doi la sută, acum inclusiv socialiștii lui Dodon, cei mai aprigi oponenți ai proiectului Unirii recunosc că suntem deja peste 20 la sută iar procentul real se apropie de 50 la sută dacă ținem cont și de diaspora noastră unionistă, cetățenii ce au și cetățenie română și care se află în afara Republicii Moldova. Problema mare pe care o au unioniștii este că nu reușesc să se consolideze ca forță politică. Acolo este marea problemă și ne-am dori ca la viitoarele alegeri parlamentare să lăsăm toate orgoliile într-o parte și să ne consolidăm ca o singură platformă electorală, ca o singură platformă a unioniștilor  și să avem și în Parlamentul de la Chișinău unioniști sinceri, care să vorbească în același mod, în care o fac eu la București, de la tribuna Parlamentului României. Aici, din păcate avem încă foarte mult de muncit pentru a pregăti o forță politică unionistă,capabilă să obțină victorii electorale. Dar, în mare, procentul unioniștilor crește, ați văzut că în România nu se mai pune sub nicio formă la îndoială atitudinea cetățenilor față de Unire. Orice sondaj organizat în ultimii ani arată că rezultatele sunt între 65 și 80 la sută, românii din România sunt într-o proporție covârșitoare pentru unificarea celor două state românești. În Republica Moldova creștem în continuare. Inclusiv prin acest marș sunt convins că oamenii vor deveni și mai receptivi la acțiunile noastre, pentru că cea mai mare miză pe care o are acest marș este că noi, unioniștii consecvenți, unioniștii care am pornit acest nou val de unionist, demonstrăm că nu cedăm. Noi nu putem fi cumpărați, nu putem fi șantajați mai ales și dorim ca acest proiect să aibă succesul și susținerea de care are nevoie. Iar oamenii din ce în ce mai mult se conving că singura soluție este reunirea.

Sondajele arată, într-adevăr o creștere a numărului unioniștilor. Însă, dacă vorbim despre consolidare, aceștia sunt dispersați mai ales din cauza că văd în mod diferit cum ar putea fi înfăptuită Unirea, cum trebuie făcută pentru că nu există un plan real și concret, cum trebuie aceasta să fie înfăptuită.

Nu sunt de acord cu dumneavoastră, deoarece proiectul unionist al nostru are deja un exemplu valabil pe plan internațional. Avem scenariul german, reunirea Germaniei de vest și Germaniei de est, care s-au reunit în baza actului internațional de la Helsinki, un document în care este scris foarte clar că frontierele între două state pot fi modificate cu acordul părților, în mod pașnic. Așa a devenit Germania un singur stat. Același model îl dorim implementat și pentru Republica Moldova și România.

Cum poate fi aplicat același model în Republica Moldova?

Aici revenim la acea consolidare a forțelor politice, unioniste din Republica Moldova pentru că, doar dacă vom reuși să obținem prezența în Parlament și, ulterior, să creăm o majoritate unionistă, atunci putem realiza și reunirea. Pentru că la București nu se mai pune problema. S-a văzut asta în cazul declarației de pe 27 martie, când ambele camere ale Parlamentului României au votat declarații de Unire. Rămâne ca Republica Moldova să voteze același lucru.

Există însă, un grad mare de scepticism în ce privește capacitatea de consolidare a forțelor unioniste.

Scepticism a existat întotdeauna. Nici în 1859 nu a fost acea euforie generală, nici în 1918 n-a existat o euforie generală. A existat masa critică și, mai mult decât atât, au existat condițiile necesare, a existat acea clipă siderală.

Însă acum nu există condiții similare cu cele din 1918

Clipe siderale pot fi create și pot fi obținute pas cu pas prin acțiuni inclusiv ca acestea, publice.  Pentru că, de exemplu, dacă ne vedem la 1918, Ion Inculeț era cu un an înainte unul din cei mai înverșunați antiunioniști. Ulterior și-a schimbat opiniile și vedem că și unii politicieni actuali de la Chișinău, care anterior vorbeau despre pericolul românesc, mai nou, își redobândesc cetățenia română. Mă refer la fostul președinte al Republicii Moldova, dl Petru Lucinschi, care își făcea campanie electorală la sfârșitul anilor 1990 iar acum și-a redobândit cetățenia română. Lucrurile se schimbă și evoluează și nu uitați că cel mai important factor în acest moment este că numărul cetățenilor români crește an de an iar acest lucru ne va ajuta să acceptăm mult mai ușor această reunire. Din păcate, la București nu se înțelege că trebuie facilitat acest proces, mă bat în Parlamentul României pentru acest lucru, voi cere și în acest an suplimentarea fondurilor acordate pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie deoarece acordarea cetățeniei române reprezintă cel mai rapid mod pentru reunificarea celor două state românești.

Nu a existat până în prezent nicio forță politică unionistă consolidată, care să-și asume proiectul unionist propriu zis. Adică să știe cum să înfăptuiască pas cu pas Unirea și să acționeze în acest sens. Partidele declarate unioniste se declarau ca atare mai mult în campaniile electorale însă nu a existat nici un partid, care să aibă un proiect unionist pe termen lung.

În acest moment avem câteva partide, care se declară unioniste. Unele dintre ele, printre care Partidul Unității Naționale, din care fac parte, au acest obiectiv înscris în programul partidului. Partidul Unității Naționale a dat prima bătălie electorală la alegerile pentru Primăria Chișinăului, acolo unde am candidat și eu. Am obținut un rezultat destul de bun pentru prima bătălie pentru un partid nou, care are abia un an și, cred eu că, fie în jurul acestui partid, fie creând o platformă, cum așa spuneam, comună, în care să se regăsească oameni noi, tineri precum cei care participă în Marșul Centenarului, tineri, pe care i-am avut alături pe baricadele civice, precum este Ion Leașcenco, precum sunt alții care și-au dovedit an de an atașamentul față de idealul Unirii, vom putea aduce, în primul rând, credibilitatea care le lipsește celorlalți politicieni. Pentru că ceilalți politicieni din Republica Moldova au fost deja compromiși de diverse scheme în care au fost implicați și oamenii nu mai au încredere în ei. Și atunci, soluția mea, pe care vreau s-o propun la alegerile parlamentare din 2019 este o garnitură de oameni noi, oameni cărora să nu ai ce să le reproșezi în ce privește trecutul lor, în ce privește traseul lor politic și multe altele.

Dacă vorbim despre alegeri, există pe segmentul de dreapta a eșichierului politic din Republica Moldova, acolo unde sunt potențialii aliați politici ai dvs forțele proeuropene, antioligarhice, extraparlamentare pentru moment, care nu sunt de acord că proiectul Unirii ar fi unul real în condițiile actuale. 

Ceea ce spun ei că proiectul nostru ar fi ireal, este de fapt o mare minciună. Mult mai ireală este integrarea europeană a statului Republica Moldova, stat care are pe teritoriul său trupe străine și o mulțime de alte probleme, un stat, care nu are nici măcar opțiunea unei aderări la Uniunea Europeană. Este deja o certitudine că singurele state care s-ar putea integra în viitorul previzibil în UE sunt statele din Balcanii de Vest.

Totuși, singura modalitate pentru ca Unirea să se producă, este un plebiscit

Am spus mai devreme, singura modalitate prin care se va produce Unirea este scenariul german, votul celor două Parlamente.

Însă, dacă vorbim despre scenariul german, la ei 80-90% erau pentru unire, ei au dărâmat Zidul Berlinului într-o zi. La noi, însă există inclusiv această criză identitară, o mare parte din populație nu-și conștientizează identitatea românească. Vreau să zic că noi suntem la moment mult mai departe de Unire față de cum erau nemții acum 29 de ani.

Nu sunt de acord. Unirea este un proiect realist și, până la urmă, dacă studiați un pic din antropologie, psihologie, istorie, veți vedea că marile schimbări într-o societate nu le face majoritatea. Marile schimbări într-o societate, revoluțiile sunt pornite de obicei zece la sută din populația activă, oameni ca cei pe care îi vedeți în Marșul Centenarului, oameni ca cei ce s-au așezat pe jos între cele două vămi și nu au renunțat, oameni care sunt un motor pentru cei ce se feresc de a-și asuma anumite lupte politice, anumite mișcări civice.

Rămâne ca aceste 10% să aibă o poziție consolidată.

De acord. Aici avem foarte mult de lucrat, să ne consolidăm politic, să fim credibili, să nu ajungem ca ceilalți politicieni unioniști din Republica Moldova, care au fost corupți iar unii din păcate s-au transformat în trădători. Fie că vorbim de marele politician bărbos, Iurie Roșca, care pentru mulți dintre noi a fost un stindard al unirii și care ne-a trădat la un moment dat într-un mod foarte urât și acum declară că are un plămân rusesc și unul românesc.  Fie că vorbim de Mihai Ghimpu, care a negociat mesajul unionist cu Plahotniuc în schimbul unor funcții, fie de mulți alți lideri care, din păcate ne-au trădat. Sunt lideri, care au în biografia lor acel bagaj sovietic ceea ce lipsește tinerilor, care acum se implică în Mișcarea Unionistă. De aceea eu sunt optimist, de aceea m-am implicat în politică în România, de aceea m-am implicat în politică și în Republica Moldova.

Vorbiți despre clădirea unei clase politice noi, tineri cu o mentalitate nouă, care ar putea să producă schimbarea. Există șanse ca să se formeze această clasă politică ținând cont de faptul, că în Republica Moldova, nu mai există oameni politici cu experiență care să-i îndrume așa cum, după cum ați menționat, liderii politici vechi s-au compromis.

Noi avem un avantaj și când spun noi, mă refer la Mișcarea Unionistă, civică și un pic politică. Pentru că, îl avem alături de noi pe cel mai bun politician al României postdecembriste, Traian Băsescu. Acesta a fost alături de noi, a avut întâlniri cu tinerii unioniști, mi-a oferit mie ocazia să candidez la alegerile  parlamentare. Este un om care se bucură de un respect enorm în Republica Moldova și credibilitatea lui Traian Băsescu nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Alături de Traian Băsescu vrem să clădim această nouă forță unionistă și vrem să participăm la alegerile parlamentare, care sunt niște alegeri cruciale.

Interviu realizat de C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seven − 4 =