Cum sunt atrase investițiile la ZEL Bălți

Cum sunt atrase investițiile la Zona Economică Liberă Bălți, cum sunt rezolvate problemele generate de lipsa forței de munc și care sunt strategiile de viitor ale administrației acestei zone economice sunt doar o parte din întrebările la care va răspunde în rândurile următoare administratorul ZEL Bălți, doctor în economie, domnul Ciobanu Marin.

Transilvania Regional Business: În această perioadă de timp, ca urmare a crizei demografice toate statele din Europa de Est se confruntă cu un deficit de forţă de muncă. În ce situaţie se află R. Moldova? Cum reuşiţi, ca administrator al unui parc industrial, să atrageţi forţa de muncă necesară companiilor care investesc în regiunile și subregiunile ZEL Bălți?

Ciobanu Marin: Dacă este să vorbim despre țările cu care concurăm direct, Ucraina și România, Moldova se află de aceeași parte cu Ucraina. Din nefericire, noi și ucrainenii am avut mai puține investiții decât românii, care au înregistrat un aflux foarte mare de fonduri o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. De exemplu comparând sectorul automotive: acum în Moldova investițiile din acest domeniu acum se află pe un trend ascendent, în timp ce în România există deja peste 600 de companii care activează în acest domeniu cu o pondere în PIB de circa 16-18 miliarde euro și o cifră de afacere pe măsură. Datorită faptului că sectorul automotive s-a dezvoltat mai bine în România, a fost antrenată și multă forță de muncă. Sunt peste 200.000 de angajați care lucrează în România în acest sector. În consecință acum lucrează în sectorul românesc de automotive mulți moldoveni.

În acest context, presa din Moldova scrie că nu există forță de muncă, dar ea se uită doar la datele vehiculate de Institutul de Statistică care cuantifică doar șomajul. De fapt ar trebui cercetate foarte bine datele oferite de indicele privind gradul de neocupare a forței de muncă, care cuprinde un areal mai mare de persoane decât cele aflate în șomaj. Având în vedere acest indice, se poate spune că în R. Moldova el se situează în jurul a 40%. Știu despre ce vorbesc deoarece am făcut cercetări în acest domeniu. În momentul de față, Draexlmaier construiește cea de-a patra fabrică în regiunea Cahul. Cum am ales această locație funcție de existentul forței de muncă? M-am uitat la populația întregului raion care are circa 124.000 locuitori. Am exclus populația care nu este aptă de muncă, cei până în 16 ani și cei aflați la vârsta de pensionare și am rămas cu 81.000 de locuitori. Apoi am luat anuarul statistic și am însumat toate locurile de muncă aflate în Cahul. Am început cu grădinițe, școli, licee și am continuat cu celelalte sectoare economice de activitate. Astfel am constatat că există doar 16.000 locuri de muncă. Deci 55.000 de oameni nu figurează nicăieri.

Problema care se pune acum nu este numărul ci calificarea forței de muncă. Mulți dintre ei poate nu au lucrat niciodată în industrie, poate nu au avut niciodată un loc de muncă, poate s-au îndeletnicit cu diverse activități în agricultură. Din acest bazin de forță de muncă noi încercăm să atragem personal. Nu este nicio problemă că nu au calificarea necesară. Îi pregătim noi. Am inițiat în cadrul ZEL Bălți, începând cu 2012, un program de învățământ dual. La Bălți se află un astfel de colegiu de a cărui organizare și finanțare se ocupă Universitatea din localitate. ZEL Bălți a fost doar intermediarul la acest colegiu între întreprinderi și Universitate.

Pentru zona Cahul, ZEL Bălți a înființat la Strășeni un colegiu de inginerie pentru tinerii care doresc să se angajeze. În cadrul programului de învățământ, aceștia vor fi 2 luni la școală și 2 luni în întreprindere. Acum ne aflăm în faza de dotare a bazei de învățământ prin achiziționarea de echipamente moderne în valoare de aproape 1 milion de euro. Avantajele care sunt? Colegiul de inginerie se autofinanțează. Nu vor fi finanțate de la bugetul statului. Agentul economic plătește pentru instruirea fiecărui student câte 50 euro/lună deci 600 euro/an. În afară de asta, studentul este angajat la întreprindere încă din prima zi de școală fiind plătit cu salariul minim de 130 euro/lună. În total, întreprinderea are o cheltuială anuală de 1800 euro cu fiecare student care se pregătește în aceste colegii. Primul astfel de colegiu se află în Strășeni. Pregătirea durează 2 ani de zile și sunt următoarele specializări: tehnician în megatronică, tehnician în industria textilă și tehnician în aparate și utilaje industriale.

TRB: Și există tineri care să studieze în acest colegiu?

CB: Acum programul se află în faza de testare. A fost mai greu să convingem agentul economic să aloce o asemenea sumă în cadrul bugetului său pentru pregătirea studenților. Am reușit să identificăm întreprinderi care doresc 12 studenți, altele 6 studenți. În total acum sunt peste 100 studenți.

După finalizarea școlii, aceștia vor fi nevoiți să lucreze în cadrul întreprinderii care le-a finanțat pregătirea timp de 2 ani.

TRB: Aceste program este pentru tineri, dar pentru persoanele care au depășit vârsta de 30 de ani și nu au calificarea necesară?

CB: Asemenea persoane se califică la locul de muncă. De exemplu, Draexlmaier are diverse programe de traininguri pentru personalul angajat. Acum noi avem 160 de oameni din Cahul care au plecat la Bălți pentru instruire și examene.

TRB: În contextul actualei situații economice şi a atractivităţii R. Moldova pentru investitorii străini (în particular putem exemplifica faptul că la evenimentul din toamna anului trecut de promovare a potenţialului economic şi investiţional al R. Moldova, Moldova Business Week, doar 2-3 companii din zeci de participanţi şi-au manifestat interesul de a veni şi deschide investiţii noi), cum reuşiţi să promovaţi potenţialul ZEL Bălţi? Care este secretul Dvs.? Ce facilităţi oferă ZEL Bălți investitorilor străini şi care este dinamica investițională?

CB: Referindu-mă la astfel de evenimente, cum a fost în toamnă Moldova Business Week sau în această primăvară, în mai, Moldova Automotive Days, eu nu cred în astfel de evenimente. Este un adevăr trist ceea ce ați menționat. Din cele 2-3 companii care și-au manifestat interesul la Moldova Business Week niciuna nu a mers mai departe de această etapă. Un alt exemplu trist este Moldova Automotive Days, care la ediția din acest an s-au înscris mai puține companii decât la ediția precedentă.

Noi, cei de la ZEL Bălți avem o altă abordare. Ne orientăm către exterior și căutăm investitorii acolo. Nu așteptăm să vină ei în Moldova. Mergem noi la ei. Anul trecut am aflat că cei de la Fritzmaier Group (specializată în producerea cabinelor, soluțiilor și structurilor de placare pentru industria vehiculelor, cu o experiență vastă, de aproape un secol) doresc să investească în estul Europei. Am luat legătura cu ei, mi-am luat geanta și am plecat la ei. Am făcut o prezentare a ZEL Bălți, am discutat și astfel în luna februarie 2018, domnul Fritzmaier, proprietarul grupului de companii, a efectuat o vizită în Moldova pentru a vedea ce posibilități sunt și la 28 mai au înființat o companie pentru Moldova și în scurt timp vom încheia contractele și cu ZEL Bălți. Pentru început, compania germană planifică amenajarea unei suprafețe de producție de 2000 de metri pătrați. Întreprinderea este interesată să desfășoare în Moldova activități precum prelucrări mecanice, sudură în metal, vopsire și ambalare a pieselor. Acum trebuie să identificăm 10 tineri pe care cei de la Fritzmaier vor să-i instruiască în Germania.

Un alte exemplu este cel cu Ducati. Ambasada Italiei la Chișinău a comunicat că cei de la firma Ducati sunt cointeresați să pătrundă pe piața din Moldova. Am luat legătura cu conducerea companiei și când am aflat că proprietarul companiei este dispus să aibă o întrevedere cu noi, mi-am luat geanta și am plecat în Italia la sediul central al firmei Ducati. Am prezentat oportunitățile oferite de ZEL Bălți. Proprietarul a cerut să-i oferim o variantă cu 5.000 de metri pătrați. El nu dorește să construiască ci vrea să ia în chirie spații gata realizate pe care să le renoveze. În concluzie, proprietarul Ducati a spus că dacă identificăm o soluție cu 5.000 de metri pătrați la 3 euro/mp chiria este gata să vină în Moldova.

De asemenea, mergem și pe bază de recomandare. De exemplu cei de la Draexlmaier au menționat că vor să-și aducă furnizorii în Moldova. Astfel ne-au pus în legătură cu cei de la Gebauer și la fel am mers în Austria și am discutat cu conducerea companiei, iar după 6 luni au deschis o fabrică în Moldova. Cei de la Gebauer ne-au chemat să mergem împreună cu ei la Sumitomo. Cei de la Draexlmaier ne-au pus în legătură cu persoane influente, foști miniștri federali, care au conexiuni cu grupul Volskwagen. Și astfel ni s-a oferit ocazia să efectuăm 2 prezentări în perioada următoare în fața celor de la Volkswagen.

Secretul meu? Nu am un asemenea secret, însă rețeta succesului este abordarea targetată și insuflarea încrederii posibililor investitori. Aceștia au o foarte mare experiență. Ei au ascultat mii de oameni care le-au prezentat diverse oportunități. Important este să fii sincer cu ei în toate etapele dezvoltării proiectului: în discuțiile preliminare la sediul central și în Moldova, în faza implementării și ulterior dezvoltării. Dacă ești sincer cu ei tot timpul investitorii apreciază acest gest și te ajută prin recomandările pe care le fac.

TRB: Trecând de la general la particular, cum aţi reuşit să convingeţi conducerea Sumitomo să deschidă o fabrică de cablaje la Orhei? (descrieţi printre altele când au fost primele discuţii, de ce aţi ales Sumitomo, obstacolele cu care v-aţi confruntat şi cum aţi reuşit să le depăşiţi)

CB: Cel mai important lucru este ca activitatea de convingere a posibililor investitori să continue. Nu să se rezume doar la o simplă deplasare și o simplă discuție. Trebuie efectuat așa-numitul folow up în care trebuie ținută legătura cu cei cu care ai discutat și convinși să vină să vadă la fața locului oportunitățile pe care le oferim noi. O dată plăcut surprinși de posibilitățile existente, investitorii se decid să-și deschidă întreprinderi în Moldova. Aceștia au clienți și furnizori, iar dacă sunt mulțumiți de ceea ce găsesc aici ne recomandă.

În această idee, în 2014 am fost invitat de cei de la Gebauer să-i însoțesc într-o vizită la sediul Sumitomo din Japonia. Am mers și le-am prezentat oportunitățile pe care le oferim și astfel cei de la Sumitomo au făcut o investiție de 30 milioane euro deschizând în 2017 o fabrică în Orhei care se întinde pe o suprafață de 28.000 metri pătrați și are 3.000 de angajați. Iar acum suntem într-o fază foarte avansată de discuții cu ei pentru deschiderea unei noi fabrici de producție în Strășeni pe o suprafață mai mare, 35.000 metri pătrați și cu 4.000 de angajați. Procesul s-a blocat momentan la faza sistematizării terenurilor necesare: zona este mlăștinoasă și apare un cost suplimentar de peste 4 milioane de euro pentru drenarea și consolidarea terenului.

Fabrica de la Strășeni nu este construită de Sumitomo ci de o firmă dezvoltatoare, IDEC Group din Franța. Aceasta va edifica spațiile industriale pe care japonezii le vor închiria ulterior. Este pentru prima dată când am reușit să aducem o firmă dezvoltatoare în Moldova într-un asemenea program.

Referitor la obstacolele întâmpinate, au fost diverse: de la piedici politice la economice și instituționale. Investitorii aleg locația unde va fi construită fabrica. Inițial, politicienii moldoveni au încercat să atragă investitorii în locațiile unde aveau ei interes chiar dacă posibilitățile terenului respectiv nu se ridicau la cerințele investitorilor. Însă până la urmă au reușit să renunțe la acest obicei și să lase investitorul să aleagă singur locația.

Alt tip de obstacol cu care ne-am confruntat a fost cel instituțional. În cadrul guvernului moldovean există structuri destinate atragerii de investiții în Moldova care au încercat să ne obtureze activitatea noastră a ZEL Bălți, intrând în competiție cu noi. Dar nu trebuie să facă acest lucru. Aceste structuri trebuie să se concentreze pe atragerea de investiții nu pe sabotarea noastră.

TRB: Trecând de la prezent la viitor, care este strategia de dezvoltare a ZEL Bălţi pentru perioada următoare? Care vor fi companiile care vor investi în deschiderea de noi fabrici în arealul gestionat de ZEL Bălţi?

CB: Viitorul pentru Moldova nu este unul foarte frumos dacă nu reușim să stopăm exodul de forță de muncă. Acum noi avem un salariu minim de 130 euro, în România, cel mai apropiat stat de Moldova, salariul minim a ajuns la peste 400 de euro. Ce să mai vorbim de alte state din Uniunea Europeană? Cu toate acestea încercăm să atragem forță de muncă în ZEL Bălți, unde salariul mediu a ajuns să fie undeva pe la 600 de euro.

Acum este momentul ca acest exod să-l stopăm prin aducerea de investiții, însă nu cred că grupuri mari de companii vor mai veni mult timp în Moldova. Bazinul de forță de muncă se află în continuă scădere.

În acest context ne-am orientat spre companii mai mici și chiar spre crearea de clustere unde să putem pune în legătură IMM-urile autohtone cu marile companii venite în Moldova. Am reușit să creăm un astfel de cluster, suntem la o faza de început, în care am atras 16 actori: de la universități și instituții la companii mari și mici. Administratorul, coordonatorului acestui cluster este Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare din Moldova. În 12 iunie voi fi în Germania pentru a semna un acord de colaborare/parteneriat cu un cluster german.

Acum noi încercăm să identificăm circa 50 de companii autohtone care ar putea produce componente și subansamble pentru marile companii de automotive din Moldova. Acestea importă foarte multe componente pentru a putea realiza în Moldova subansamblele de mașini necesare, iar prin acțiunea noastră încercăm să le reducem din costurile de import. Bineînțeles o altă fațetă a acestui lucru este și circuitul banilor: menținerea acestora în Moldova, schimbarea balanței comerciale (diminuarea diferenței negative a balanței comerciale).

Pentru acest lucru, am identificat împreună cu colegii de la serviciul vamal care sunt produsele cel mai des importate de către companiile de automotive din Moldova. Nu ne-am uitat la primele din listă ci la cele situate de la poziția 5-6 în jos. Astfel am aflat că, de exemplu, Draexlmaier are produse care sunt importate în cantități foarte mari: 7 milioane de bucăți, 20 milioane de bucăți.

Etapa următoare am trecut la realizarea unei fișe a produsului importat, reușind să facem o analiză comparativă per fiecare componentă. Am stabilit astfel care dintre componente ar putea fi produse de către companiile din Moldova.

Însă cea mai mare provocare a acestor companii, care vor face parte din clusterul respectiv, va fi standardizarea la norme europene a producției. Pentru acest lucru, am reușit să introducem în bugetul de stat circa 1 milion de euro pentru acest lucru. Totodată, am reușit să convingem guvernul de la Chișinău să acorde subvenții și ajutoare de 50% din costuri companiilor care vor să adopte standarde de producție europene.

Avantajele care sunt aduse de un asemenea cluster companiilor membre sunt extraordinare. De la asocierea cu un brand renumit la asigurarea unei piețe de desfacere stabile.

În acest mod cred că vom reuși să eliminăm dependența Moldovei de investitorii mari. În opinia mea, cred că dacă în următorii 10 ani vom reuși să mai prindem 2-3 investitori așa mari ca Draexlmaier sau Sumitomo atunci va fi un lux.

Să nu se înțeleagă că nu vor mai veni deloc companii mari în Moldova. Vor veni companii, de anvergură mai mică, dar mai tehnologizate. Moldova deține încă multe avantaje pentru investitori. Singurul impediment îl constituie calificarea forței de muncă, dar și acest lucru se poate rezolva prin pregătirea personalului.

TRB: Care consideraţi că ar fi primele 3 domenii în care statul moldovean ar trebui să investească pentru ca R. Moldova să devină mai competitivă pe plan regional?

CB: Pe primul loc se află domeniul educației. Atât statul cât și individul trebuie să investească cel mai mult în educație pentru că aceasta aduce cele mai mari dividende. Un stat ai cărui locuitori sunt educați este un stat dezvoltat și competitiv.

Un alt domeniu în care statul moldovean trebuie să investească este infrastructura de transport. La ora actuală, infrastructura din Moldova lasă mult de dorit. Dacă vom reuși să avem drumuri la niveluri europene atunci și dezvoltarea localităților se va derula mult mai repede, investitorii vor aprecia acest lucru, vor veni și vor recomanda cu plăcere Moldova ca locație pentru investiții.

Un al treilea domeniu ar fi gândirea sistemică a politicienilor, a conducerii administrației publice centrale și locale. Ar trebuie realizată o schimbare în gândirea acestora pentru eficientizarea utilizării banului public și a resurselor existente. Trebuie realizată o schimbare de gândire a conducerii administrative deoarece există deja în Moldova zeci de sate în care nu mai există nici un locuitor. Nu mai merge după metoda veche. Trebuie utilizate noi procedee dezvoltare administrativă. Doar prin atragerea de investiții în zonele care mai sunt locuite vom putea stopa migrarea populației spre alte regiuni.

Interviu realizat de Marius Totoianu