Remitențele confirmă trendul emigrației moldovenilor, dinspre Federația Rusă spre Uniunea Europeană

Odată cu reorientarea muncitorilor emigranți moldoveni dinspre Rusia spre alte țări, în special spre Uniunea Europeană, se schimbă și structura remiterilor intrate în Republica Moldova, potrivit țărilor de origine ale acestora.

Statisticile Băncii Naționale a Moldovei arată că, în anul 2017 volumul transferurilor de bani, destinate persoanelor fizice s-au majorat cu peste 11 la sută și au ajuns la aproape 1,2 miliarde de dolari.

De menționat că, 85,2 la sută din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani, fără deschiderea conturilor bancare, iar 14,8 la sută sunt transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.

Remiterile din CSI au ajuns egale cu cele din UE

În același timp s-a modificat și ponderea regiunilor de proveniență a banilor. Dacă în 2016, transferurilor din CSI le-a revenit ponderea de 37,.2 la sută, în iar celor din UE – ponderea de 31,8 la sută, în 2017 proporția transferurilor din CSI și din UE a fost aproape egală, de  34,9 la sută, la 34,4 la sută.

De altfel, originea transferurilor din punct de vedere geografic a avut o evoluție spectaculoasă în ultimii șase ani.

În anul 2012, din CSI în Republica Moldova veneau 66,7% din volumul transferurilor, iar din Uniunea Europeană – doar 18,6%.

Majorarea reală a valorii transferurilor totale constituind 10,6 la sută. Aceasta s-a produs ca rezultat al impactului majorării transferurilor în euro cu 21,9 la sută și al diminuării transferurilor în ruble cu 20.4 la sută. Astfel, în anul 2017, structura valutară a transferurilor (recalculate în USD) a fost următoarea: dolari  570,54 milioane, euro – 522,37 milioane și ruble – 94,40 milioane de dolari.

Cele mai multe transferuri vin din Rusia, Italia și Israel

Transferurile din CSI provin aproape în întregime din Rusia, 96,2 la sută.

În cadrul transferurilor din UE, transferurile din Italia au cea mai mare pondere, de 34,9 la sută, urmate de transferurile din Marea Britanie,  14 la sută și Germania cu 13,9 la sută.

În distribuția pe state a provenienței transferurilor în favoarea persoanelor fizice, întâietatea continuă să o dețină transferurile din Rusia cu o pondere de 33,6 la sută.

Urmează transferurile din Israel – 17,1 la sută, din Italia – 12 la sută și din SUA – 7.9 la sută.

Remiterile totale, mai mari decât fondul de salarizare

De remarcat că remiterile pentru Republica Moldova reprezintă cea mai important sursă pentru creșterea economică. Remiterile ajunse prin intermediul transferurilor în țară în anul 2017 sunt comparabile cu întregul fond de salarizare, care s-a cifrat la 1,44 miliarde de dolari.

Însă, trebuie de menționat că remiterile nu intră în Republica Moldova doar prin intermediul transferurilor, o bună parte din ele intrând prin intermediul curselor regulate de transport de pasageri sau aduse chiar de către emigranți la venirea lor în țară. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, volumul anual al remitențelor intrate în Republica Moldova ar fi fost anul trecut de două miliarde de dolari, el luând în considerație vânzările de valută efectuate de către persoanele fizice.

Totuși, Ioniță consider că epoca remiterilor se apropie de sfârșit iar în anul curent volumul total al salariilor oficiale achitate în Republica Moldova va fi mai mare decât cel al remiterilor.

O afirmație mult prea optimistă a expertului, or în anul curent, se așteaptă o creștere modestă a economiei de doar trei la sută, care este așteptată în anul curent, nu poate conduce în mod firesc la majorarea fondului de salarizare de la 1,44 miliarde de dolari la două miliarde cel puțin, Chiar dacă ținem cont de faptul că în anul electoral 2018 autoritățile vor opera creșteri semnificative de salarii, nejustificate pe alocuri, de evoluția economică.

Modificarea structurii remiterilor, legată de reorientarea migrației de muncă

Însă, migrația sau, mai bine zis, exportul forței de muncă rămâne încă o sursă foarte importantă de venituri pentru economia moldovenească iar modificarea structurii geografice a remiterilor confirmă statisticile privind geografia migrației moldovenilor.

Recent, a fost făcut public un raport referitor la politica de migrație a Rusiei, elaborat de Centrul de Cercetări Strategice din Federația Rusă.

Potrivit acestuia numărul emigranților moldoveni în Rusia este în continuă scădere diminuându-se cu 100.000 în ultimii trei ani

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului rus de Interne, dacă la data de 1 octombrie 2015, în Federația Rusă se aflau la muncă 250.963 de moldoveni, în 2016, numărul acestora a coborât până la 218.420 de persoane iar la data de 1 octombrie 2017, în Federația Rusă munceau doar 157.000 de moldoveni.

Raportul rusesc constată că această reducere se datorează în special reorientării emigranților moldoveni spre țările Uniunii Europene, autoritățile ruse fiind chiar destul de îngrijorate de acest fenomen.

Pozitivă pe termen scurt, fatală pe termen lung

Cât privește, această reorientare a emigranților moldoveni este pozitivă pentru Republica Moldova din considerentul că odată cu scăderea numărului moldovenilor aflați la muncă în Federația Rusă, economia moldovenească depinde într-o proporție mai mică de remiterile din această țară deoarece migrația era printre pârghiile de presiune, utilizate de către Rusia împotriva Republicii Moldova după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin 2015 chiar au fost diferite acțiuni, care au limitat intrarea moldovenilor în această țară.

Pe de altă parte, orientarea emigranților moldoveni spre statele Uniunii Europene comportă un risc major privind evoluția demografică. Migrația masivă de muncă a moldovenilor în Rusia nu era însoțită de stabilirea acestora cu traiul acolo, ei păstrându-și domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova și revenind permanent la familiile sale.

Însă în cazul migrației în Uniunea Europeană situația este alta. După ce își găsesc un loc stabil de muncă în UE, moldovenii își aduc în câțiva ani și familia, stabilindu-se cu traiul pentru totdeauna.

Potrivit statisticilor, în fiecare zi Republica Moldova este părăsită definitiv de cel puțin 100 de persoane.

În aceste condiții, exportul forței de muncă, care asigură remiterile ce țin economia moldovenească pe   linia de plutire pe termen scurt reprezintă stingerea economiei pe termen lung. De altfel, autoritățile de la Chișinău simt deja un deficit acut de forță de muncă și caută soluții prin înlocuirea ei cu forță de muncă ieftină din Asia și alte țări, unde nivelul de trai este mai mic decât în R. Moldova. O misiune destul de dificilă, de altfel.

C.I.