Octavian Apostol: AGEPI poate deveni un ambasador al R. Moldova în afară

AGEPI

Transilvania Regional Bussines: Sunteți unul dintre tinerii care și-au făcut studiile în România. Puteți să ne povestiți câteva aspecte din experiența dvs. ca student în Brașov?

Octavian Apostol: A fost o perioadă frumoasă a vieții mele și interesantă în același timp. Am venit la studii în România în 2001 și aveam doar 15 ani. Am lăsat tot și am decis să merg în Brașov. În mare parte a fost și o dorință a tatălui meu să fac „școală românească” și să-mi perfecționez limba română. Desigur că puteam alege și Iașiul, însă am decis să merg mai departe de casă, mai ales acolo unde limba română este mult mai frumoasă. Într-adevăr, în Brașov, „limba română se cântă”. Acolo mi-am continuat studiile la Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” timp de patru ani. Totodată, m-am implicat în activități ong-iste, participând la crearea Asociația Studenților Basarabeni și Bucovineni din Brașov (ASBB Brașov) și am participat în toate fundațiile și organizațiile de profil. Din păcate, așa suntem noi, doi moldoveni și trei asociații. Totuși, experiența pe care am obținut-o a fost importantă și recomand tuturor studenților basarabeni să se implice în activitățile organizațiilor non-guvernamentale. Evident că în trecut era mult mai greu, nu aveai cetățenie și trebuia anual să-ți faci permisul de ședere. Între timp, legislația s-a modificat, iar procesul de redobândire a cetățeniei române s-a deblocat anume la presiunile asociațiilor de studenți basarabeni.

Totodată, la nivel local, încercam să schimbăm și percepția pe care o aveau brașovenii despre basarabeni. Inițial aceasta nu era chiar atât de bună, mai ales din cauza așa-numiților „ambasadori” culturali din R. Moldova certați cu legea. Noi am reușit să schimbăm percepția negativă vizavi de imaginea basarabenilor, mai ales de la prima cerere înaintată către Primăria Brașovului până la finanțarea unor proiecte culturale inițiate de ASBB Brașov și finanțate de către autoritățile locale (fondurile alocate ONG-urilor). Astfel, am reușit să organizăm pentru prima dată în Brașov „Zilele Basarabiei”, Hora Unirii în Piața Sfatului, cursuri, training-uri pentru studenții basarabeni etc. În ciuda acestor activități, tendința generală a acestor organizații studențești de basarabeni este de estompare.

În prezent, în Brașov sunt mai multe ONG-uri de basarabeni, însă acestea sunt prezente doar cu statutul pe care ți-l oferă calitate de președinte de asociație. Pornind de la faptul că realitățile nasc legi și nu legile nasc realități, orice asociere pentru a avea un președinte, trei vicepreședinți și a scrie ceva în CV riscă să devină desuetă.

 

TRB: Luând în considerare faptul că puțini din studenții basarabeni hotărăsc să se întoarcă în R. Moldova după ce și-au definitivat studiile, ce v-a determinat pe dvs. să faceți acest pas?

O.A.: Consider că putem obține performanță oriunde ne-am afla, dar, în mod special, trebuie să tindem să revenim acasă. Personal, atunci când văd că ceva nu merge mă implic fără niciun fel de dubii, deoarece, dacă munceși rezultatele nu vor întârzia să apară. Sunt foarte multe posibilități și în R. Moldova și nu în zadar putem vedea mașini de lux pe străzile Chișinăului. Desigur că nu putem omite atât economia tenebră, cât și mediul de afaceri sănătos din republică. Aceste idei de afaceri pot veni și din occident. Mergi acolo, vezi, studiezi și vii cu idei ce pot fi implementate și în R. Moldova. Desigur că la început, după reîntoarcere, este destul de greu, mai ales din cauza salariilor mici.

În general, cei care au absolvit o facultate în România, atunci când se întorc din România, sunt percepuți pozitiv de mediul de afaceri de aici. Și asta datorită faptului că nivelul de corupție în România este mai mic. Desigur că nu putem generaliza, și aici există posibilitatea obținerii unor studii de calitate, însă, de cele mai multe ori, intervine factorul demotivant al fenomenului corupției. Cei care învață rămân adesea cu sentimentul de frustrare că nu există o competiție reală în sistem.

 

TRB: D-le Director, spuneți-mi de când dețineți această funcție și care sunt cele mai importante proiecte pe care le-ați implementat în ultima perioadă?

A.O.: Dețin această funcție din octombrie anul trecut. Pe toată această perioadă am încercat să implementez o paradigmă instituțională din mediul privat. Consider că orice instituție publică trebuie să scape de imaginea de mecanism amorf și rigid în față solicitărilor publicului. În schimb, statutul de instituție publică la autogestiune și autofinanțare ne permite mult mai multe lucruri decât le este permis celorlalte instituții de stat. Luând în considerare că încasările noastre depinde de numărul de solicitanți (numărul de mărci, inveții etc.), Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) trebuie să perceapă întregul proces ca prestare de servicii, desigur publice. Opinia clienților noștri (solicitanții) devine foarte importantă și în momentul în care vom face această schimbare de paradigmă mentală a birocratului tipic, atunci vom înregistra cele mai bune rezultate. Personal, consider că acest principiu poate fi implementat în orice instituție de stat.

Realizările obținute în perioada de când am fost investit în această funcție nu sunt doar ale mele, ci și ale echipei AGEPI. În primul rând, am semnat nota de intrare în vigoare, la 1 noiembrie 2015, a Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Organizația Europeană de Brevete (OEB) privind validarea brevetelor europene. Astfel, începând cu 1 noiembrie, solicitanții străini pot să-și valideze cererile de brevet european și brevetele europene pe teritoriul țării noastre, acestea beneficiind de aceleași drepturi și protecție legală ca și brevetele naționale.

Pe 11 aprilie, am semnat în numele R. Moldova, Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice. De asemenea, am reușit să promovăm Proiectul „Din inimă. Branduri de Moldova” la Geneva în cadrul unei conferințe internaționale organizate de către Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI).

 

TRB: Actualul cadru legal din R. Moldova poate asigura protecția proprietății intelectuale? În opinia dvs., trebuiesc operate modificări legislative în acest sens? Legislația din R. Moldova s-a sincronizat cu cea europeană în acest domeniu?

A.O.: Pe termen lung, consider că actuala legislație trebuie modificată. Legislația prezentă nu asigură un nivel înalt de protecție al obiectelor de proprietate intelectuală, iar în iunie va veni unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul drepturilor de autor, Michael Fisher, care va face un audit al sistemului și va consulta propunerile noastre de modificare a legislației și ajustare la Directiva europeană privind drepturile de autor și conexe. Ultima sincronizare a legislației naționale privind acest domeniu a fost în anii 2007-2008, iar de atunci legislația europeană a suferit câteva modificări. Totodată, AGEPI depune un efort consistent pentru a asigura perfecționarea continuă a cadrului normativ național, ultima inițiativă în acest sens fiind proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și a specialităților tradiționale garantate, adoptat în a doua lectură de către Parlament în mai 2016.

 

TRB: Câte mărci ale investitorilor români sunt înregistrate în R. Moldova?

A.O.: Pe procedură națională au fost depuse 182 de cereri, din acestea fiind înregistrate 129. Deci, sunt și cereri care au primit refuz. Acesta se dă atunci când există o marcă similară sau încalcă bunele moravuri. Pe procedură internațională avem 583 de cereri, iar dintre acestea valabile sunt 446 de cereri. Pentru a folosi un indicator de comparație, menționez că anual noi avem în jur de 5000 de cereri. Desigur că acest număr depinde, în mare parte, de capacitatea R. Moldova de a deveni atractivă pentru investitori. Menționez că în primele trei luni ale anului 2016, numărul de cereri de înregistrare a mărcilor depuse la AGEPI a crescut cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut, și asta în ciuda perioadei de instabilitate politică. Anume în perioada de dinaintea alegerilor se poate înregistra o relativă stagnare a acestui indicator.

 

TRB: Să presupunem că sunt un investitor din România și doresc să-mi înregistrez brand-ul în R. Moldova, ce pași trebuie să urmez?

O.A.: Orice investitor are două posibilități, fie vine la AGEPI și își înregistrează marca pe cale națională, fie apelează pe cale internațională, deci europeană (Sistemul de la Madrid) în cazul României. Datele arată că majoritatea investitorilor preferă metoda internațională deoarece pentru a veni direct la noi trebuie să-și angajeze un mandatar autorizat – o instituție care intermediază procedura. În cazul României edem o situație mai interesantă deoarece s-a introdus termenul de „marcă comunitară” care, prin intermediul Oficiului European de Proprietate Intelectuală, poate fi înregistrată în cele 28 de state-membre ale UE mult mai rapid. Acum sunt încercări de introducere a brevetului de invenție european valabil pe teritoriul comunitar. Așadar, în momentul în care deții o marcă înregistrată în România se poate solicita înregistrarea de la OSIM și pe Procedura de la Madrid. Ambele state (România și R. Moldova) sunt parte la tratatele care se referă la înregistrarea internațională a mărcilor Acordului de la Madrid și Protocolul referitor la Acord, deci nu se percepe nicio taxă individuală pentru depunerea cererii. Se achită doar taxa percepută de Biroul Internațional al OMPI. Procedura de examinare a mărcii durează aproximativ 8-9 luni, după care puteți afla decizia finală.

 

TRB: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă AGEPI în prezent? Cum vedeți dezvoltarea acestui domeniu în viitor (termen mediu și lung)?

A.O.: Pentru anul 2016 avem planuri ambițioase. Pe partea legislativă am aprobat deja mai multe modificări. Am trecut prin Parlament Legea privind indicațiile geografice, denumirile de origine și specialitățile tradiționale garantate. Indicația geografică prezintă avantajul unor produse făcute în zona respectivă, care respectă aria geografică, procesul de producere etc.

Implementarea directivei europene privind gestiunea colectivă este o altă prioritate a noastră. Aceasta prevede înființarea colectorului unic și armonizarea legislației națioanale cu cea europeană, pe drepturi de autor și conexe.

Totodată, vrem să modificăm percepția de instituție birocratizată. AGEPI să fie percepută ca o instituție unde se prestează servicii de calitate. Vrem să înființăm un centru de consultanță, să devenim cât mai accesibili, ca oamenii să poată afla ce drepturi au și cum pot fi ele protejate. Un alt obiectiv ține de îmbunătățirea continuă pe care vrem să o implementăm în cadrul Agenției. Aici mă inspir de la managerul operațional al Tayota – Iwoa Kobayashi. El are un sistem foarte interesant de îmbunătățire continuă de curățenie și organizare – Kaizen.

Angajații AGEPI pot introduce toate sugestiile de îmbunătățire într-un generator de idei, mai mult decât atât, angajații sunt împuterniciți să le implementeze, dacă ideea aduce o economie sau facilitează procesul de muncă.

Vrem să devenim foarte vizibili, să transformăm AGEPI într-un ambasador al R. Moldova în străinătate. În egală masură, trebuie să facem o prioritate din promovarea serviciilor oferite de de AGEPI ca autoritate a statului și să creștem nivelul de conștientizare. Ne dorim să construim o poveste de succes care să fie exemplu de succes pentru celelalte oficii de PI din lume.

Interviu realizat de V.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

20 − six =