Robert Laszlo despre tradiţiile şi obiceiurile din Satu Mare

Robert Laszlo, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare a vorbit pentru Transilvania Regional Business despre strategia instuţiei pe care o conduce privind tradiţiile şi obiceiurile şi despre dinamica acestora.

Judeţul Satu Mare se află în primele 5 judeţe din România unde tradiţiile şi obiceiurile moştenite din strămoşi încă se mai păstrează. Care este strategia instituţiei pe care o conduceţi Dvs. ca tradiţiile şi obiceiurile să nu fie uitate de locuitori?

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare este o instituție de specialitate, cu profil științific și metodologic, având ca obiectiv fundamental cunoașterea prin cercetare, păstrarea prin conservare și valorificarea prin modalităţi specifice de promovare a tradiției și creației cultural-artistice, a patrimoniului culturii și artei tradiționale de pe teritoriului județului Satu Mare.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare își stabilește și urmărește o stragedie generală, structurându-și activitatea pe coordonatele menținerii, afirmării și perpetuării elementelor definitorii ale unei națiuni: limba, cultura în general, etnografia și folclorul.

Întreaga activitate desfășurată de colectivul instituției este caracterizată de convingerea că nu pierderea, ci dimpotrivă păstrarea identității noastre naționale este singura în măsură să ne asigure un loc demn în rândul națiunilor europene și a popoarelor lumii. De aici și importanța demersului  de a descoperi zestrea culturală a județului Satu Mare este susținută la cote ce permit întreținerea identității culturale și înțelegerea culturală reciprocă.

Care este dinamica tradiţiilor şi obiceiurilor în Satu Mare? Se pierd o parte din ele? Din ce cauze? Se redescoperă altele noi? Care sunt ultimele obiceiuri redescoperite?

Programele derulate în cadrul strategiei culturale urmăresc cercetarea și evaluarea realității fenomenului culturii populare, investigându-se cu precădere dinamica actuală a tradiției și urmărind prioritar scopuri aplicative de care Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare  are rolul de îndrumare metodologică și de stimulare a activității artiștilor amatori printr-o serie de manifestări specifice.

Strategia artistică a instituţiei vizează organizarea evenimentelor culturale care deja au o îndelungată tradiţie. Sâmbra Oilor şi Festivalul de la Oţeloaia au ajuns anul acesta la cea de-a LX a ediţie. Festivalul Naţionalităţilor de la Bogdand, la cea de-a XVI a ediţie, Festivalul Recitatio – concursul de recitări din lirica poeţilor sătmăreni, la cea de-a X a ediţie, Festivalul Danţu Mănânţăilor la cea de-a VI a ediţie, Festivalul Luminătorii Satelor, la cea de-a IX a ediţie, Primăvara Artelor a IV a ediţie, Concursul de Reportaje Iosif Ţiproc, la cea de-a IV a ediţie, Festivalul Rozmarin în colţu mesii, ediţia a III-a.

Una din liniile strategice ale instituţiei este acela de a organiza în cât mai multe localităţi din judeţ a unor manifestări tradiţionale cu care comunitatea respectivă să se poată identifica din punct de vedere spiritual şi cultural.

În prima săptămână a lunii mai se va desfășura în Ţara Oaşului, vestitul Festival al cântecului, dansului şi portului oşenesc ,,Sâmbra Oilor”. De ce „Sâmbra Oilor”? Cât de veche este această sărbătoare?

Din timpuri care în istorie nu se înscriu cu cifrele anilor, a venit înspre noi o datină inspirată de momentul ieșirii oilor la pășunat, care a devenit cea mai spectaculoasă sărbătoare câmpenească a tuturor oșenilor și anume, „Sâmbra Oilor”.

De fapt, numele real al acestei sărbători este „Sâmbra Uăii”, iar oșenii neaoși așa-i spun și astăzi. Nu avem până acum studii pertinente despre geneza acestui mirobolant obicei pastoral, dar cu siguranță că acesta își are rădăcinile în vreun ritual păgân al strămoșilor.

Cine va participa la această ediţie a festivalului „Sâmbra Oilor”? Cu ce vine nou această ediţie?

Pregătirile pentru Sâmbră încep cu multă vreme înainte, deoarece proprietarii trebuie să se asocieze în vederea formării unei stâne. Înțelegerea este întotdeauna verbală, la oșeni cuvântul dat este mult mai important decât o sută de contracte cu mii de clauze asiguratorii. În ajunul Sâmbrei, oile sunt scoase din sat și duse la locul Sâmbrei.

Este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele legate de oierit, se mănâncă şi se bea. Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii. După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.

 PROGRAM ARTISTIC ,,SÂMBRA OILOR’’2016

Ce alte sărbători din Ţara Oaşului s-au păstrat până în zilele noastre şi care este calendarul acestora pentru perioada următoare?

Prin cadrul instituției noastre sprijinim și alte evenimente culturale care au loc în Țara Oașului și anume: Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă la  Negreşti-Oaş, Expoziția anuală ,,Art Buna Vestire” la  Negrești Oaș, Expoziția de fotografie ,,Versus dar împreună”, dar și un nou festival  care anul acesta va fi prima ediție, și anume: Festivalul Concurs „Ceteraș și Ceatarâș”.