Rata de ocupare şi rata şomajului în 2015 în România

Rata de ocupare

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS) din România.

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,0%, la o distanţă de 4,0 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70,0% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata de ocupare a forţei de muncă

În anul 2015 populaţia activă a României era de 9159 mii persoane, din care 8535 mii erau persoane ocupate şi 624 mii erau şomeri.

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la bărbaţi (69,5%, faţă de 53,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (61,7%, faţă de 61,3% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+212 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71,0%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2015 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Din totalul persoanelor ocupate, 25,6% lucrau în sectorul agricol, 28,4% în industrie sau construcţii şi 46,0% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6352 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-258 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44 mii persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (-10 mii persoane), activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice şi intermedieri financiare (ambele în scădere de 8 mii persoane faţă de anul precedent). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în administraţia publică (+ 50 mii persoane), învăţământ (+ 44 mii persoane), transport şi depozitare (+ 43 mii persoane), comerţ (+ 37 mii persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2015, au lucrat cu program parţial 847 mii persoane (9,9%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (84.8%).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 136 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.

Rata şomajului

Rata şomajului a fost de 6,8%, valoare identică cu cea din anul precedent.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbaţi faţă de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,4 puncte procentuale (7,0% în urban faţă de 6,6% în rural).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (21,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,2%. Rata şomajului a fost de doar 4,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 43,9%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%.

Rata şomajului este este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume:

  • persoane subocupate;
  • persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul;
  • persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii 2 indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.

Setul de 3 indicatori constituie „arii” de întrepătrundere între populaţia ocupată şi cea în şomaj, pe de o parte, şi între şomeri şi populaţia inactivă, pe de altă parte, după cum se poate observa din diagrama de mai jos.

În anul 2015, 268 mii persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,9% din populaţia activă, 3,1% din populaţia ocupată şi 31,6% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a crescut cu 30 mii.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6066 mii persoane), 361 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 19 mii faţă de anul precedent). Dintre acestea:

  • 357 mii erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2015, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,9%.
  • doar un număr nesemnificativ de persoane1 care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

În concluzie, în anul 2015, doreau să lucreze 361 mii persoane inactive, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul. De asemenea, ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2015 de 2,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în anul precedent, în timp ce forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 361 mii persoane, în scădere cu 4,9% faţă de anul anterior.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

10 − four =