Viorel Badea: „Republica Moldova – prioritate a politicii României”

Membri importanți din Partidul Național Liberal au lansat în premieră o invitație către toate partidele politice din România să negocieze și să adopte o Strategie națională cu privire la Republica Moldova. Senatorul Viorel Badea și profesorul Radu Carp, au coordonat un document care creionează o serie de puncte de la care pot debuta discuțiile. Se urmărește asumarea unui consens național asemănător cu cel de la Snagov când toate partidele au fost de acord ca indiferent de cine guvernează, direcția strategică a țării să fie îndreptată spre structurile euro-atlantice.

Documentul ce poartă titlul Republica Moldova – prioritate a politicii României, este constituit  din câteva capitole, iar fiecare dintre ele conțin măsuri concrete care urmează a fi aplicate pentru dezvoltarea domeniilor respective.

Pentru a înțelege mai bine ce presupune această inițiativă și cum văd relația cu Republica Moldova politicienii inițiatori, am discutat cu senatorul Viorel Badea, vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, în (prima parte) și cu deputatul Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, șeful delegației României la APCE, (partea a doua).

TRB: Domnule senator, vă rog să ne explicați ce presupune această strategie, document – Republica Moldova – prioritate a politicii României – , lansat de dumneavoastră și profesorul Radu Carp?

Viorel Badea: În primul rând ceea ce ne-a interesat pe noi atunci când am trecut la elaborarea acestui document a fost ideea de a trece de la o politică de partid referitor la chestiunea basarabeană, la o politică de stat. Adică, practic vrem să scoatem această chestiune care este una de interes național, de interes public, dintr-un context îngust, dintr-un context electoral, de partid, și să-l traducem într-un context de stat.

Noi am vrea să reușim să aducem toți actorii politici sau nonpolitici din România la aceeași masă, să stabilim împreună o strategie așa cum s-a făcut odinioară la Snagov, când era vorba de integrarea europeană a României – proiect național – și să transpunem această experiență și în ceea ce privește Republica Moldova. În momentul când eu îmi stabilesc o foaie de parcurs la acest nivel, această foaie de parcurs să fie urmată întocmai, la virgulă, de toate forțele politice și de toate asociațiile și ONG-urile din România, indiferent de partidul care este la guvernare. Deci, stabilim împreună un parcurs pe care să-l parcurgem pas cu pas indiferent cine se perindă la guvernare în România pentru că dacă ați observat și dumneavoastră  în Parlament proiectele care se referă la Republica Moldova au un succes garantat.

TRB: Da, așa este. Vedem unanimitate uneori.

VB: Acționează în mod concertat și concentrat pe atingerea scopurilor pe care noi le propunem ca parlamentari. Fie că e vorba de un proiect legislativ, fie că e vorba de un protocol care trebuie adoptat, fie că e vorba de un raport, partidele politice din România merg în aceeași direcție când e vorba de susținerea intereselor Republicii Moldova. Tocmai de asta am zis că ar trebui să abgradăm acest interes, să-l scoatem din zona de partid, să-l aducem într-o zonă de interes național. Asta a fost logica noastră atunci când am propus acest document.

TRB: Când intenționați să vă așezați la masa discuțiilor, PNL și cu celelalte partide?

VB: Noi practic discuții cu celelalte partide am avut până acum, urmează ca șefii noștri să definitiveze comunicarea, corespondența între ei, pentru a putea să fixeze o dată când să aibă loc discuții la nivel tehnic. În momentul când aceste discuții la nivel tehnic se vor fi definitivat, evident că se va trece la o întâlnire la nivel politic pentru a se putea elabora un document final. Noi nu am făcut decât să propunem un text către ceilalți parteneri politici, nu vrem să se considere faptul că textul nostru este unul exhaustiv. Este o bază de pornire, iar pe această bază de pornire vor putea fiecare să vină cu recomandările și cu propunerile lor pentru elaborarea unui text final.

TRB: Am văzut în cele 18 pagini propuneri foarte pragmatice care nu ar presupune decât voința pentru a schimba în bine anumite lucruri. Am observat, însă, și idei mai complexe cum e cea a creării unui fond de garantare a investițiilor pentru R. Moldova. Profesorul Dungaciu de la FUMN propunea aceeași idee numită: Fondul Moldova. Când ați creionat acest document, v-ați consultat cu mediul academic, cu societatea civilă?

VB: Noi am ținut cont în general de toate semnalele care ne-au venit din partea mediului academic, al ONG-urilor. În ceea ce-l privește pe domnul Dan Dungaciu, este una dintre figurile proeminente ale mediului academic și care se ocupă de relația cu Republica Moldova. Vă dați seama că am ținut cont de toate aceste opinii care au venit și din partea Fundației Universitare a Mării Negre, și din partea Academiei Române. Noi nu ne asumăm acest document ca a fi o Opera omnia a mea și a domnului Radu Carp. Nici pe departe! Noi am adus o contrubuție minoră, iar toate opiniile celorlalți au fost incluse în acest document pentru că vrem să fie un document cu o acoperire cât mai largă. Nu trebuie să fie un document care aparține unei persoane sau alta, trebuie să fie un document care să caracterizeze interesul întregii societăți românești pentru această problematică care este una prioritară a României.

TRB: Presa afiliată Federației Ruse a criticat inițiativa acuzând implicarea americanilor. Nu văd nici o legătură, de aceea am să vă invit să nu le răspundeți. Doar vreau sa va întreb dacă credeți că SUA s-ar opune unei eventuale apropieri mai strânse între România și Republica Moldova, a unei reunificări între cele două state?

VB: Nu cred că cineva s-ar opune interesului Republicii Moldova de a reveni acolo unde îi este locul, și anume, în marea familie europeană. Republica Moldova nu a fost niciodată, din câte știu eu, poziționată cultural în Eurasia. Republica Moldova este parte a Europei. Faptul că politic încă nu este parte a Uniunii Europene se datorează incongruențelor politice de la Chișinău și influenței negative pe care a avut-o Uniunea Sovietică inițial, și după aceea Rusia, în acest spațiu. Republica Moldova a fost dintodeauna o zonă a Europei din toate punctele de vedere și identitar, și cultural, și spiritual, a fost parte a Europei, iar intenția noastră este s-o aducem și politic în zona din care ea deja face parte cultural.

TRB: Depinde doar de România?

VB: Binanțeles că tendințe centrifuge există și-n societatea moldovenească, dar acele tendințe din punctul nostru de vedere sunt total artificiale și nutrite de către vecinii de la Est, ele nu sunt tendințe de substanță, endemice. Sunt niște chestiuni ocazionale care cu siguranță vor dispărea așa cum au apărut, este absolut firesc.

TRB: Am văzut că a fost lansat Consiliul consultativ mass-media  România – R. Moldova de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, proiect ce apare și în strategia dumneavoastră.

VB: Sunt chestiuni naturale, deci vin de la sine. Asta am și încercat să spunem. Noi nu am făcut altceva decât să realizăm o poză de moment, așa cum stau lucrurile acum și să încercăm să urmărind tendințele. Iată că deja a apărut o formulă de genul acesta care era de așteptat. Vor apărea cu siguranță și altele. Noi încercăm de asemenea crearea unei programe de învățământ comune. Știți că sunt mii de tineri din R. Moldova care vin să studieze în România. Este necesar să ne gândim la programele școlare, la armonizarea acestora pentru că deja educația din România se pliază foarte bine peste educația din Uniunea Europeană și automat este necesar ca și-n Republica Moldova să se întâmple același lucru.