Victor Strătilă despre corupția în Republica Moldova

Corupția în Republica Moldova

Corupția în Republica Moldova a atins un nivel care trebuie să pună în gardă toți factorii de decizie, care urmează să conștientizeze stringența fenomenului și să purceadă rapid și eficient la contracararea acestui flagel. Opinia aparține vicepreședintelui Comisiei Naționale de Integritate (CNI) de la Chișinău, Victor Strătilă.

În interviul acordat pentru Transilvania Regional Business, acesta vorbește despre presiunile care se fac asupra instituției din partea demnitarilor vizați în controale, dar și despre condițiile în care Comisia Națională de Integritate de la Chișinău ar putea înregistra succese comparabile cu ANI din România.

TRB: La nivel de declarații, în Republica Moldova se luptă cu corupția deja de mai mulți ani. Credeți că în 2015, prin comparație cu 2014, nivelul corupției a scăzut sau din contra?

Victor Strătilă: Consider că a scăzut.  Nu atât de mult, dar tendințele de scădere a nivelului corupției sunt vizibile. Vă pot da mai multe exemple, dar o să mă opresc la unul singur, care după părerea mea este cel mai elocvent și este observat și de societate. Astfel, MAI a declarat că, conform datelor statistice, a crescut brusc numărul șoferilor care conduc în stare de ebrietate. Părerea mea e că nu a crescut numărul persoanelor care conduc în stare de ebrietate, ci s-a redus numărul polițiștilor care i-au mită pentru a nu sancționa beția la volan! Acesta este și rezultatul politicilor anticorupție. Dar important este să nu ne oprim aici, ci să continuăm ofensiva împotriva corupției pe toate fronturile.

TRB: În doi ani de activitate a Comisiei Naționale de Integritate ați trimis la Procuratură zeci de materiale privind nereguli în declararea veniturilor, în timp ce condamnările reale le putem număra pe degetele de la o mână. Cum vă explicați?

Victor Strătilă: Aici nu este vina Comisiei, ci imperfecțiunea legislației. Încă din primele luni de activitate, membrii Comisiei Naționale de Integritate au anticipat această stare de fapt și au înaintat un proiect de lege pentru a redresa situația. Cu părere de rău, deși a fost înaintat de mai multe ori, acest proiect nu a găsit susținere din partea factorilor de decizie.

TRB: Potrivit ultimului studiu sociologic privind percepția cetățenilor asupra corupției, lăcomia este principalul factor ce duce la agravarea fenomenului. Cât de aproape de adevăr credeți că este această apreciere? Cum putem lupta cu această tendință?

Victor Strătilă: După mine, într-o măsură foarte mică este adevărată această percepție a cetățenilor. Istoric poporul din spațiul carpato-danubiano-pontic nu a fost niciodată lacom. Noi nu am dus războaie de acaparare a teritoriilor sau de cucerire a altor națiuni și a le transforma în robi. Toate valorile materiale și spirituale poporul român le-a obținut prin munca fizică sau intelectuală, și nu prin alte mijloace ilegale. Respectiv în ansamblu, genofondului poporului roman îi este străină gena lăcomiei. Desigur că nu este pădure fără uscături, dar acestea sunt cazuri izolate.

În ce privește factorul care duce la agravarea fenomenului corupției, părerea mea este că principalul motiv este sărăcia. Mi-am format această părere încă începând cu anii `90, când activam în calitate de anchetator superior în Procuratura municipiului Chișinău și am investigat mai multe dosare de mituire. Astfel, din discuțiile cu persoanele puse sub învinuire pentru luare de mită, s-a conturat următorul tablou al potențialului mituit: este bugetar, are un salariu mizer și-i lipsește o instruire anticorupție. Tot aici vine și obiceiul din instituție  -toți i-au mită, de ce să nu i-au și eu – așa ne-a declarat un inspector fiscal, dar și sancționarea blândă pentru actele de corupție. „Am luat mită – m-au arestat, am dat mită – m-au eliberat”, ne-a spus odată un polițist.

Pentru a lupta eficient cu corupția consider că trebuie în primul rând să fie eradicată sărăcia, să fie ridicate salariile și încă de pe băncile școlii să se inițieze o activitate de instruire anticorupție, iar aceste acțiuni să fie făcute continuu.

TRB: Un alt factor, de ordin structural, observat de respondenți, este lipsa de fermitate din partea instituțiilor statului și instabilitatea lor în aplicarea legilor. Este aceasta o piatră în grădina Comisiei Naționale de Integritate?

Victor Strătilă: Desigur, este un pietroi care practic a ocupat toată grădina CNI. Astfel, începând cu primele luni de activitate s-a observat reticența instituțiilor statului în susținerea activității Comisiei Naționale de Integritate. Deja am prezentat exemplul de boicotare a proiectului de lege al CNI, care avea menirea de a majora numărul de cazuri expediate de procuratură în instanță.

Pot să prezint și alte exemple. Când investigațiile CNI au atins anumite persoane din instituțiile statului, au început răzbunările față de CNI. Astfel, după ce a fost constatat conflictul de interese al Secretarului general adjunct al Guvernului – nu se mai găsește sediu pentru Comisie, deși anterior CNI era asigurată că i se va acorda spațiu în clădirea în care se află Ministerul Agriculturii. Actualmente Comisia este dispersată – o parte au birourile la etajul patru, iar alții la etajul șapte.

După investigarea președintelui unei Comisiei parlamentare, un membru al acestei Comisii, fără nici o argumentare, în plenul parlamentului a solicitat excluderea membrilor Comisiei Naționale de Integritate din proiectul de lege, prin care se ajusta salariile membrilor Comisiei la nivelul salariului angajaților Centrului Național Anticorupție. Astfel, deși proiectul de lege a fost inițiat de Guvern, care a găsit mijloace financiare pentru ajustarea salariului membrilor Comisiei, proiectul respectiv a fost votat de Parlament în prima lectură, dar datorită răzbunării – în a doua lectură nu a trecut. Respectiv membrii Comisiei au un salariu de două ori mai mic decât îl au colaboratorii CNA.

Tot o încercare de răzbunare este și rezultatul controlului declarațiilor membrilor CNI, prin care acestora li s-au adus învinuiri false precum că nu au declarat anumite bunuri. Această informație a fost preluată rapid de mass-media, care ore întregi au dedicat acestui subiect, iar când cei 4 membri ai CNI, într-o conferință de presă au adus argumente că aceasta este o răzbunare, nici o sursă mass-media nu a găsit spațiu pentru dezmințirea acuzațiilor.

După ce CNI a constatat conflictul de interese al Ministrului Finanțelor, – a fost blocată activitatea Comisiei timp de două luni. Nu se găseau bani pentru a achita telefoanele CNI.

Iar când controlul CNI a vizat Ministrul Justiției a și apărut proiectul de lege prin care în general se propunea desființarea CNI ca organ colegial. Cred că alte argumentări sunt de prisos.

TRB: Republica Moldova are pârghii legislative prin care să poată recurge la confiscarea averilor de milioane nedeclarate de demnitari, sau proveniența cărora nu poate fi justificată legal?

Victor Strătilă: Consider că pârghii legislative sunt – nu este voință.

TRB: În funcția de vicepreședinte sunteți oarecum subordonat șefului instituției, față de autonomia pe care o aveați anterior, când erați avocat în propriul oficiu. Vă lipsesc acele vremuri?

Victor Strătilă: Când activam în calitate de avocat aveam o singură autonomie – în planificarea orelor de activitate profesională. În rest, și atunci și acum sunt subordonat numai legii și obligațiunilor funcționale.

TRB: În perioada de când activați în cadrul CNI s-au făcut presiuni directe sau indirecte pentru a vota într-un oarecare fel în așa-numitele „dosare cusute cu ață albă”?

Victor Strătilă: Deși de mai mult timp se vehiculează cu zvonul că chipurile membrii Comisiei sunt politizați și că ar îndeplini anumite indicații cum să voteze, iar în susținerea acestei idei vin și anumite „studii”, declar cu toată responsabilitatea – „cusute cu ață albă” sunt acele „studii” și acele zvonuri. Personal asupra mea nimeni nu a făcut presiuni de acest gen. De asemenea, eu nu am depistat cazuri când un membru al CNI ar fi votat sub presiune sau din anumite interese.

TRB: Se încearcă reformarea CNI în viitorul apropiat. Ce presupune acest fapt și cum apreciați această inițiativă?

Victor Strătilă: Reforma CNI presupune în primul rând desființarea colegialității Comisiei. Am declarat anterior și declar și acum că anumite persoane corupte s-au unit împotriva CNI și încearcă prin diferite motive destabilizarea activității acesteia. Reforma este o metodă de destabilizare a activității CNI.

Dovadă este conținutul proiectul de lege cu privire la desființarea CNI, prezentat la ședința Ministerului Justiției din aprilie 2015. Este o sabotare curată a activității CNI pe cel puțin doi ani de zile. Pentru a contracara această sabotare, noi, cei patru membri ai CNI, am avut întâlniri de lucru cu Ambasadorul UE, Ambasadorul SUA, Ambasadorul României și reprezentantul PNUD în Moldova. Consider că anume colegialitatea este ce-a mai democratică formă de luare a deciziilor, fapt confirmat prin activitatea Comisiei Principale de Etică di Lituania, care activează de peste 17 ani. De asemenea pe această cale a colegialității a mers și Franța, care în 2014 și-a înființat o instituție similară CNI-ului.

TRB: Dezamăgiți de nivelul corupției de la noi, moldovenii ajung să privească cu jind la cum se face justiție peste Prut. Spuneți-ne Dumneavoastră, ce împiedică CNI-ul moldav să funcționeze ca ANI-ul din România?

Victor Strătilă: Și ANI-ul din România a avut parte de „bolile infantile” la început de activitate, dar cu timpul, în circa 16 ani, maturizându-se, și având susținerea cuvenită din partea instituțiilor statului și cele UE, a și devenit o instituție foarte eficientă în prevenirea și combaterea corupției. Părerea mea e că și CNI ar fi putut atinge culmile ANI-ului dacă ar fi avut susținerea necesară.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eighteen + four =