Interviu: Vicepreședintele Partidului Liberal Valeriu Munteanu, despre situația socio-politică din R. Moldova

Transilvania Regional Business: Domnule Munteanu, spuneți-ne care este viitorul PL în actualul context?

Valeriu Munteanu: PL își va duce în continuare crucea dată de cetățeni, indiferent de provocările de moment, vom fi alături de oamenii Republicii Moldova, punând umărul la propășirea statului nostru.

TRB: Cele trei partide vor participa la formarea noului guvern?

V.M.: Sperăm că la formarea viitorului Guvern să-şi aducă contribuţia şi alţi actori politici, de orientare europeană, prezenţi în legislativul de la Chişinău. Să nu uităm că astăzi, fracţiunile celor trei partide democratice deţin împreună exact 51 de mandate, şi asta împreună cu mandatului dlui V. Filat care, evident, nu-şi poate exercita acum prerogativele parlamentare. Privită din acest punct de vedere, chestiunea investirii unui nou guvern îşi poate găsi rezolvarea doar prin cooptarea deputaţilor neafiliaţi, conştienţi de imperiozitatea continuării parcursului european al Republicii Moldova.

TRB: Ce va face PL dacă rămâne în opoziţie?

V.M.: Partidul Liberal, indiferent dacă s-a aflat la guvernare sau în opoziţie, a luptat întotdeauna pentru interesul cetăţeanului şi promovarea idealurilor naţionale. Noi ne-am făcut treaba conştiincios şi cu dăruire chiar şi atunci când am fost înlăturaţi de la guvernare în 2013, pentru că eram incomozi şi nu puteam fi eludaţi în operaţiunile de delapidare a banilor publici în proporţii astronomice.

În vara acestui an, Partidul Liberal a decis să se implice în formarea unui cabinet de miniştri plenipotenţiar, al cărui obiectiv principal a fost implementarea prevederilor Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE şi scoaterea statului dintr-o criză fără precedent. În mod evident, Partidul Liberal va participa la guvernare doar atâta timp cât aceste deziderate se vor regăsi în programul de guvernare, orice deturnare a vectorului de dezvoltare fiind posibilă doar fără participarea noastră.

TRB: Ce aşteptări (politice) aveţi de la anul 2016?

V.M.: Chiar dacă la început de 2016 expiră mandatul şefului statului, nu cred că acest an este foarte diferit din punct de vedere politic de anii precedenţi sau următorii, din simplul motiv că aici, în Republica Moldova, se desfăşoară o continuă luptă geopolitică, iar fiecare an sau jumătate de an ne rezervă câte o bătălie politică determinantă. Ar fi o iluzie să credem că după încheierea procesului de alegere a preşedintelui nu vom mai avea de întâmpinat dificultăţi sau impedimente din partea neprietenilor. Vă asigur că vom asista şi în continuare la radicalizarea unor forțe politice din republică, sper însă să avem suficientă capacitate de discernământ, pentru ca, împreună cu prietenii şi partenerii noştri, să găsim soluţiile optime de gestionare a crizelor politice.

TRB: Cum consideraţi, care este trendul evoluţiei social-economice al R. Moldova?

V.M.: Din păcate, acest trend nu este nici pe departe pozitiv, în mare măsură din cauza crizei politice de la începutul acestui an, reluată recent. În mod evident, este extrem de complicat, practic imposibil să gestionezi prolific treburile Republicii Moldova, atunci când Guvernul este într-o continuă criză de legitimitate, acţionând mai mult în calitate de guvern demisionar, lipsit de puteri depline. Pentru a redresa situaţia şi a impulsiona benefic dezvoltarea economică a statului este necesar un set de măsuri, care însă nu pot fi puse în aplicare decât de guvern cu susţinere politică consistentă.

TRB: Este de acord PL cu alegerile anticipate? Există riscul ca partidele pro-ruse să acceadă la guvernare în urma alegerilor repetate? Ce şanse au noile formaţiuni politice (PPEM, PN, Partidul Platformei DA etc.)?

V.M.: Rareori alegerile anticipate pot fi o soluţie viabilă, de cele mai dese ori acestea nu fac decât să adâncească criza social-politică existentă. Nici în cazul nostru nu cred că anticipatele ar remedia situaţia, mai ales că acest exerciţiu este unul de durată, iar cel mai mare deficit actual al nostru este anume timpul. S-a pierdut deja mult timp în lupte politice intestine, încât am ajuns spre final de 2015 să nu avem nici atât de necesarul acord cu FMI, nici măcar un proiect de buget public pentru anul viitor, care ar fi trebuit să fie gata până la 1 octombrie. O mulţime de alte restanţe îşi aşteaptă rezolvarea cât mai curând, iar amânarea cu încă a jumătate de an a procesului de formare a guvernului ar fi, realmente, fatală pentru Republica Moldova. În această situaţie nimeni nu ar avea de câştigat, nici partidele, nici cetăţenii.

TRB: Iniţiativa privind organizarea unui referendum de modificare a Constituţiei pentru alegerea preşedintelui în mod direct, reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 71 şi reducerea imunităţii parlamentare se bucură de sprijin în rândul PL? Ce consecinţe pe termen lung ar putea avea această modificare a Constituţiei?

V.M.: Chiar dacă ideea de alegere a preşedintelui direct este una populistă, care prinde la electorat, trebuie să recunoaştem că nu există o legătură directă între modalitatea de alegere a şefului statului şi abilităţile sale, să zicem, „manageriale”. Cu atât mai mult că reglementările constituţionale actuale nu permit preşedintelui să joace un rol decisiv, iar modificarea exclusivă a procedurii de alegere nu va determina în mod implicit reconfigurarea majoră a scenei politice. Din păcate, fiind o societate patriarhală, în căutarea unei protecţii paternaliste, similare într-o anumită măsură cu cea venită de la est, concetăţenii noştri îşi pun speranţa în capacităţile deosebite ale unei singure persoane, care le va rezolva prin minune toate problemele. Din această cauză, mai mulţi actori politici speculează chestiunea alegerii directe a şefului statului, evocând mitul unui părinte grijuliu şi izbăvitor, realitatea însă ne demonstrează că pentru depăşirea greutăţilor este nevoie de un efort conjugat al tuturor, de la preşedinte la cetăţean de rând. Cât priveşte celelalte două componente — reducerea imunităţii şi scăderea numărului parlamentarilor, le susţinem în totalitate.

TRB: Criza politică şi alegerile anticipate sunt inevitabile?

V.M.: Evident, nu. Pe de o parte, criza politică prelungită în care ne aflăm este generată exclusiv de factorul uman, prezent în lupta politică internă, iar, pe de altă parte, anticipatele nu sunt unica soluţia a crizei politice în care ne aflăm, chiar dacă se încearcă a fi prezentate aşa.

TRB: Ce soluţii propune PL?

V.M.: Am spus-o chiar la începutul dialogului — depăşirea resentimenelor personale a unor deputaţi şi revenirea la masa de dialog, precum şi cooptarea la guvernare a tuturor forţelor democratice prezente în legislativ, inclusiv a deputaţilor neafiliaţi. Partidul Liberal a pus întotdeauna interesul cetăţeanului mai presus de cel de partid şi, în pofida numeroaselor atacuri la care a fost supus sau a riscurilor de imagine inerente, a depăşit de multe ori interesele înguste şi a acţionat pentru formarea coaliţilor necesare. Sperăm ca şi ceilalţi colegi să dea dovadă de maturitate şi să aplice aceeaşi reţetă.

TRB: De ce Curtea Constituţională amână interpretarea statutului de neutralitate plănuită pentru luna decembrie, care ar fi implicaţiile geopolitice ale unei astfel de decizii pe termen lung? Când estimaţi că se va relua în discuţie această sesizare?

V.M.: Fiind unul din autorii sesizării de interpretare a prevederilor constituţionale referitoare la neutralitea Republicii Moldova, urmăresc cu îngrijorare tergiversarea repetată a hotărârii în cauză, având în vedere că sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională încă în primăvara anului 2014! Înalta curte a decis de atunci într-o sumedenie de alte cazuri, dar nicidecum nu îşi poate face timp pentru a examina această chestiune, extrem de importantă pentru noi, mai ales în virtutea evoluţiei evenimentelor mai vechi şi mai noi.

Analizată literalmente, în afara contextului, neutralitatea permanentă, inclusă în art. 11 din Constituţie, exclude posibilitatea ca Republica Moldova să căute aliaţi sau garanţii de securitate în exterior, chiar dacă este (Doamne fereşte!) victima unei agresiuni străine.

Astfel, acest art. 11 din Constituţie, de inspiraţie profund rusească, constituie un alt mijloc de influenţă, mai ascuns, al Kremlinului, utilizat în momentele oportune.

Partidul Liberal, fiind unicul partid de la guvernare care a militat şi militează deschis pentru aderarea Republicii la NATO, ca unică soluţie pentru obţinerea independenţei reale şi garanţie a realizării suveranităţii efective, este convins de necesitatea schimbării stringente a statutului de neutralitate exclusivă a Republicii Moldova. Rămâne doar ca această soluţie să fie desluşită şi de Curtea Constituţională cât mai curând.

TRB: Pe cine se poate baza acum Uniunea Europeană/România?

V.M.: La fel ca şi până acum, partenerii noştri externi pot conta pe sprijinul forţelor democratice şi pro-europene de la Chişinău, în primul rând — Partidul Liberal. Am fost cei mai consecvenţi în promovarea valorilor europene şi, spre deosebire de alţii, nu am deviat de la aspiraţiile noastre nici, atunci când aceasta ne-ar fi adus beneficii de moment.

TRB: Care sunt interesele Rusiei în actualul context?

V.M.: Interesele Rusiei au fost şi rămân aceleaşi — menţinerea în sfera de influenţă şi control a tuturor fostelor posesiuni şi, în măsura posibilităţilor, împiedicarea extinderii civilizaţiei occidentale spre hotarele sale. Din păcate, Republica Moldova este prinsă între două focuri şi nu poate valorifica pe deplin oportunităţile oferite de vecinătatea nemijlocită cu Uniunea Europeană, fiecare pas de apropiere fiind contracarat cu perfidie de către Imperiul lui Putin. Mai nou, trepăduşii Kremlinului se implică tot mai deschis în viaţa politică din republică, încercând pe diferite căi preluarea puterii şi deturnarea vectorului de dezvoltare.