Care este viitorul relațiilor Ucraina-NATO?

Ucraina-NATO

În ultimii 25 de ani evoluția relațiilor Ucraina-NATO au fost umbrite de diverse stereotipuri și temeri, apărute și consolidate în societatea ucraineană. După proclamarea independenței de la 24 august 1991, noua-libera societate Ucraina a moștenit de la URSS marea frică față de SUA și NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord rămânând mult timp în gândirea ucrainenilor o uniune militară dușmănoasă și agresivă. După conflictul din fosta Iugoslavia, temerile ucrainenilor au devenit și mai mari. Tot mai mulți politicieni apropiați / finanțați de Rusia promovau imaginea NATO ca o alianță a distrugerii și implicării nelegitime în afacerile interne.

O schimbare de viziuni la nivel politic s-a produs în perioada președintelui Iușcenko (2005-2010), însă venirea la cârma statului a liderului pro-rus Viktor Ianukovici (2010-2014) a însemnat revenirea la așa zisul statut de țară în afara alianțelor militare, care, de fapt, a însemnat o apropiere pe cât se poate de periculoasă pentru Ucraina de Rusia și, nu în ultimul rând, de serviciile ei secrete. În urma acestui proces, posturile principale de conducere din armata ucraineană erau ocupate de ofițeri ruși, chiar și un fost ministru al Apărării de la Kiev era cetățean rus și avea reședință la Moscova. Astfel, în cadrul conflictului din Donbas și anexării Crimeii, Ucraina s-a trezit fără elită militară și fără secrete de apărare – toată mișcarea de la Kiev era cunoscută în Rusia.

Acum situația s-a schimbat foarte mult și apropierea de NATO a devenit un lucru nu doar necesar, dar și existențial pentru Kiev. Despre aceste și alte subiecte am discutat cu domnul Serghei Djerdj, președintele Ligii Civice Ucraina-NATO de la Kiev – o uniune a organizațiilor nonguvernamentale din Ucraina, care se pronunță pentru aderarea  Kievului la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Domnule Serghei, cum este văzut la Kiev viitorul relațiilor dintre Ucraina și NATO?

Din fericire, atenția acordată NATO este tot mai mare în Ucraina și aceasta mai ales în contextul evenimentelor din Donbas. Am vrea foarte mult să nu rămânem singuri în conflictul cu Rusia, avem nevoie de aliați și de susținere. Este vorba de OSCE, de ONU, dar mai ales de NATO. Au fost în trecut formațiuni politice care se pronunțau împotriva NATO în Ucraina și erau votați în cadrul alegerilor. Mă refer la Partidul Comunist ș.a. care au fost finanțate o anumită perioadă de Rusia. Au fost politicieni care se gândeau doar la bani, și nu la viitorul Ucrainei. Noi, la nivel de Ligă Civică, promovăm ideea apropierii de NATO, fiindcă acest fapt corespunde intereselor noastre naționale. Așadar, NATO este văzută la Kiev ca o posibilitate pentru Ucraina de a corespunde standardelor mondiale de securitate, de a-și moderniza sistemul de apărare și a deveni parte componentă a sistemului colectiv de securitate. Vreau să adaug că a avut loc o schimbare și în conștiința cetățenilor. Dacă în trecut ucrainenii se temeau să vină NATO, să vină americanii în Ucraina, acum ei se tem că NATO nu va veni și vor veni rușii peste noi.  Am vrea foarte mult să vină cineva să ne ajute, să ne susțină. Pentru noi este important în acest context că NATO este o structură transatlantică, iar membri NATO sunt SUA și Canada. Încă un fapt important – din toate statele membre NATO, 40% sunt țări din fostul Bloc Socialist. Ne place în Ucraina să discutăm despre unitatea slavă, însă, este de menționat că majoritatea statelor slave sunt în NATO, și nu alături de Rusia.

De aici rezultă că unitatea slavă este pro-NATO, și nu pro-Rusia, în pofida teoriilor panslaviste clasice?

Da, majoritatea statelor slave sunt membre NATO: Polonia, Cehia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Croația. Peste ceva timp noi membri NATO vor deveni Muntenegru și Macedonia, alte două state slave. Astăzi NATO reprezintă peste 1 miliard de locuitori, 3 milioane de ostași și peste 60 la sută din PIB-ul global.

Cum poate fi explicate rezultatele sondajului sociologic, potrivit căruia 75% dintre ucraineni ar vota în cadrul unui referendum național pentru aderarea țării lor la NATO?

Atitudinea societății față de NATO s-a schimbat. Cred că ucrainenii au înțeles cine este dușman și cine este prieten. Pe de altă parte, tendințele sociale pro-NATO nu sunt doar raționale, dar și emoționale, adică dictate de emoții. Ucrainenii caută subconștient o anumită protecție, o garanție de securitate în contextul agresiunii ruse, care a cauzat peste 10 mii de victime în estul separatist al țării. Am mai spus că aderarea la NATO este pentru noi o perspectivă, însă suntem conștienți că lucrul acesta nu-l vom obține în doi-trei ani. De aceea, aderarea la NATO este un scop strategic pentru noi, însă ne interesează mai mult în momentul de față colaborarea concretă, axată pe aspecte practice. Și acesta din motivul că scopul Ucrainei este alungarea agresorului din Donbas, eliberarea Crimeii și restabilirea suveranității noastre teritoriale. De aceea, mă refer anume la o colaborare concretă și la acțiuni comune NATO-Ucraina. În momentul de față circa 11 state membre NATO ne acordă ajutor, mă refer la utilaje, arme neletale, ajutor umanitar.

Ce trebuie să facă Ucraina pentru a prelua experiența NATO în sfera securității?

Statele NATO cheltuiesc pentru apărare 2% din PIB, noi cheltuiam tot timpul 1%. Acum noi cheltuim 5%, fiindcă suntem o țară în război. Ucraina trebuie să-și repare tehnica și să recupereze anii pierduți. În Donbas nu este un război în sensul larg al cuvântului. Nu există o componentă aviatică a luptelor de acolo și oricum noi nu suntem pregătiți. Dacă cheltuiam în trecut 2% din PIB pentru apărare, eram acum cu mult mai pregătiți de conflictul din Donbas. Cheltuielile pentru apărare ale statelor neutre sunt și mai mari. Suedia, de exemplu, cheltuiește 7% din PIB. Trebuie să modernizăm standardele, să preluăm experiența altor state. Modernizarea este inevitabilă, fiindcă Ucraina necesită o armată puternică, indiferent de faptul dacă vom adera sau nu la NATO.

Tot mai mulți politicieni din Ucraina declară că societatea are nevoie de un referendum privind aderarea la NATO. După accederea în Parlament nimeni nu-și mai amintește de aceste promisiuni. De ce se întâmplă acest lucru?

Parlamentul actual se deosebește în mod radical de componențele legislativului din trecut. Acest Parlament a anulat statutul de neutralitate a Ucrainei, a ales vectorul integrării europene și aderării la NATO. Dacă vorbim despre adoptarea unei decizii privind apropierea de NATO, cred că parlamentarii vor vota și decizia va fi luată. Deputații sunt în așteptarea momentului oportun. Cândva Blocul Iuliei Timoșenko a promis organizarea unui astfel de referendum, fiindcă acest lucru era dorit de electorat. Situația electorală s-a schimbat și, în cele din urmă, doamna Timoșenko a refuzat să mai vorbească despre referendum, contând pentru politicieni conjunctura electorală. Deci, forțele politice nu demonstrează responsabilitate.

Este și o responsabilitate a Președintelui Ucrainei. Cred că discuțiile privind aderarea la NATO nu mai sunt atât de prezente în spațiul informațional datorită presiunii exercitate de Rusia asupra statelor europene, dar și asupra Președinției noastre. Să nu uităm că în Ucraina de mai multă vreme oligarhii au împuterniciri politice, direct sau indirect. Au oare nevoie oligarhii de NATO, sau mai bine zis, de reforme în domeniile justiției, drepturilor omului, apărării, securității etc. Nu cred. Petro Poroșenko a declarat recent că referendumul privind aderarea la NATO e posibil să fie organizat peste 6 ani. În realitate peste 6 ani el speră că va fi reales Președinte și va fi o promisiune electorală, iarăși. Dacă nu va fi reales, ideea privind referendumul va rămâne una moartă. Acest referendum trebuie organizat acum, când societatea își dorește apropierea de NATO. În contextul evenimentelor din Donbas ucrainenii vor susține ideea respectivă și vom avea un argument pentru Rusia și Vladimir Putin – ucrainenii sunt pro-NATO și nu pro-Rusia. Acest referendum ar fi și un semnal pentru autoritățile noastre, un semnal al inițierii reformelor reale.

G.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two × 5 =