UE este îngrijorată de respectarea regimului fără vize de către moldoveni

vize

Dintre cele trei țări din vecinătatea estică a Uniunii Europene, care călătoresc liber în zona Schengen, situația din Republica Moldova este deosebit de îngrijorătoare, cu un declin vizibil pe aproape toate reperele importante, scrie openmediahub.com cu referire la un raport al Uniunii Europene.

Refuzurile de intrare în UE pentru cetățenii moldoveni au crescut cu 71%, șederea ilegală a sporit cu 89%, iar cererile de azil ale cetățenilor moldoveni aproape că s-au dublat faţă de 2015.

Aproape un milion de moldoveni au călătorit de 2,7 milioane ori în UE

În același timp, rata de acceptare a solicitărilor de azil a scăzut de la 11 la 2%.

De la momentul ridicării vizelor în aprilie 2014, peste 980.000 de cetățeni moldoveni au efectuat în total 2,7 milioane de călătorii în țările Uniunii Europene. Tendința ascendentă a refuzurilor de a intra în zona Schengen s-a intensificat și mai mult în prima jumătate a anului 2017.

Numărul moldovenilor aflați ilegal în Uniunea Europeană a crescut de la 2.245 în 2015 la 7.660 în 2016, și a urcat cu încă 40% în primele șase luni ale anului 2017.

Numărul cererilor de azil ale cetățenilor moldoveni a continuat să crească în timpul crizei migrației, numai Germania înregistrând 3405 cazuri noi în 2016.

Pe de altă parte, în timp ce deciziile de deportare aproape că s-au triplat, deportările propriu-zise au scăzut de la 60% la 48%.

Lucrul acesta nu s-a datorat, însă, lipsei de cooperare din partea autorităților moldovenești, ci mai degrabă faptului că Germania se ocupă de revenirea mai rapidă a emigranților din Orientul Mijlociu și Asia, se arată în raport.

Măsurile anticorupție întârzie

În același timp, sunt raportate întârzieri grave și interferențe politice în ceea ce privește măsurile anticorupție și cele de combatere a spălării banilor, care fac parte, de asemenea, din cerințele privind liberalizarea vizelor. Comisia Europeană avertizează că lipsa de progres, mai ales în lupta împotriva corupției la nivel înalt, pune în pericol îndeplinirea acestor cerințe și solicită „acțiuni imediate”, inclusiv o nouă legislație împotriva spălării banilor și asigurarea independenței Autorității Naționale de Integritate și Agenția de recuperare a activelor criminale (CARA).

Țară de tranzit pentru spălarea banilor rusești

Raportul constată că s-au înregistrat îmbunătățiri limitate în domeniul securității și al ordinii publice.

Pe de altă parte, crima organizată rusească transformă Moldova într-o țară de tranzit pentru spălarea banilor și o poartă pentru intrarea capitalului ilegal în UE.

Agenția de poliție a UE avertizează că grupurile criminale din Moldova reprezintă o „amenințare substanțială” pentru creșterea traficului de droguri și a tutunului și își extind operațiunile din Polonia în Franța și din Austria în Germania.

În general grupările de crimă organizată din Moldova sunt active în special în Austria, Franța, Germania, Letonia și Polonia. Acestea rămân în primul rând implicate în diferite tipuri de criminalitate organizată, cum ar fi comerțul ilicit cu tutun, traficul de droguri (heroina fiind o preocupare semnificativă), fraudarea accizelor, fraudele cu cardurile bancare și spălare de bani.

Recomandările UE

Raportul recomandă autorităților moldovenești Intensificarea luptei împotriva crimei organizate prin adoptarea unei noi legislații împotriva spălării banilor precum și asigurarea independenței și eficienței depline a instituțiilor anticorupție specializate.

Raportul recomandă retragerea așa-numitului „pachet de legi pentru susținerea afacerilor” și a „legii de liberalizare a capitalului” considerate dăunătoare și în măsură să slăbească efortul anticorupție și puterile Centrului Național Anticorupție din Moldova.

De asemenea să fie printre prioritățile guvernării funcționarea Autorității Naționale de Integritate prin numirea unor conducători și inspectori.

Să fie asigurată de asemenea funcționarea adecvată a Agenției de recuperare a activelor penale prin asigurarea accesului la toate informațiile necesare (inclusiv bazele de date), alocarea unui buget și a unui număr suficient de personal și extinderea domeniului său de aplicare asupra veniturilor provenite din orice tip de infracțiune. UE consideră necesară extinderea mandatului CARA pentru combaterea infracțiunilor asupra traficului de droguri și traficul de ființe umane, care în prezent nu țin de competența agenției.

Autoritățile ar trebui să sporească eforturile în vederea combaterii corupției la nivel înalt.

În ce privește regimul de vize, este recomandată îmbunătățirea campaniilor de informare specifice care clarifică drepturile și obligațiile care decurg din călătoriile fără vize.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

7 + 7 =