Semnificaţia conflictului dintre președintele Dodon și Parlament

dodon

Noii membri desemnați ai cabinetului de miniștri au depus astăzi, 10 ianuarie 2018,  jurământul de investire. Decretele au fost semnate de șeful Legislativului, Andrian Candu, care exercită interimatul funcției de președinte al țării.

Potrivit lui Andrian Candu, pentru ca Republica Moldova să fie altfel după anul 2018, sunt necesare trei lucruri – instituții funcționale, guvernate de legi; demnitari cu simțul datoriei și respect pentru oameni; profesioniști în funcții publice.

Remanieri finalizate

Remanierile făcute astăzi au adus în echipa guvernamentală persoane cu experiență, care au autoritatea necesară pentru ca normele și strategiile adoptate în speranța unei modernizări a țării, să fie implementate cu succes”, a spus Candu.

La rândul său prim-ministrul Pavel Filip, prezent și el la ceremonia de învestire a declarat: „Aducându-vă felicitări cu numirea în funcție și exprimându-mi încrederea că veți munci foarte bine și eficient, în același timp, sunt sigur că în aceeași manieră ne vom ține departe de polemicile și disputele politice, cum a făcut până acum. De aceeași manieră să fim mai aproape de oameni, înțelegând care sunt problemele lor și având posibilitățile pe care le are Guvernul, să încercăm să venim cu soluții pentru ele”,.

În urma acestei ceremonii, Iurie Leancă și Cristina Lesnic vor ocupa funcții de viceprim-ministri. Ceilalţi demnitari sunt Chiril Gaburici – ministru al Economiei și Infrastructurii, Alexandru Tănase – ministrul Justiției, Tudor Ulianovschi – ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Svetlana Cebotari – ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Liviu Volconovici – ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Candidaturile noilor membri ai Cabinetului de miniștri au fost propuse la 20 decembrie 2017, președintelui țării de Pavel Filip după ce numele lor au fost făcute publice de președintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Propunerile acestuia au fost respinse de șeful statului, Igor Dodon. Premierul a înaintat repetat aceleași candidaturi la 22 decembrie 2017. Conform Hotărârii nr.2 din ianuarie anul trecut, Curtea Constituțională a statuat că președintele Republicii Moldova poate refuza o singură data, motivat, propunerea prim-ministrului de numire a unei persoane în funcția vacantă de ministru.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului, refuzul repetat al președintelui țării de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a noilor membri ai Guvernului la propunerea prim-ministrului constituie o încălcare deliberată a obligațiilor constituționale ale șefului statului, constatată de Curtea Constituțională la 2 ianuarie 2018 fapt ce a atras după sine suspendarea președintelui Igor Dodon.

Impotența politică a lui Dodon, scoasă iarăși în evidență

Investirea de azi scoate încă o dată în evidență impotența politică a președintelui Dodon, care acum un an tuna și fulgera, amenințând toată lumea, inclusiv pe stăpânul din umbră al Republicii Moldova, Vladimir Plahotniuc.

Astfel, evenimentele, ce s-au derulat pe parcursul unui an de președinție a lui Dodon, confirmă însă că acesta nu are nicio valoare în actualul angrenaj politic de la Chișinău. Mai mult, acest rol de bufon gălăgios dar absolut inofensiv, i-a fost pregătit de către gruparea oligarhică aflată la cârma R. Moldova, chiar în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, atunci când Partidul Democrat și-a retras din cursă candidatul Marian Lupu și și-a concentrat eforturile pe susținerea camuflată a lui Igor Dodon. Și asta, pentru a nu admite accederea în această funcție a Maiei Sandu, o figură independentă și neșantajabilă, care ar fi putut într-adevăr să pună probleme serioase guvernării, inclusiv prin mobilizarea populației la proteste împotriva abuzurilor puterii.

Unealta lui Plahotniuc

Anul ce s-a scurs a confirmat în mare parte statutul de unealtă docilă, rezervat președintelui Dodon de către gruparea lui Plahotniuc. Deși foarte gălăgios, acesta a avut rolul de a agita spiritele, abordând într-o manieră grobiană problemele de ordin identitar, foarte sensibile pentru electoratul de dreapta, ostil în cea mai mare parte atât lui Plahotniuc cât și lui Dodon. Rolul celui din urmă este să sustragă prin astfel de declarații atenția opiniei publice de la chestiunile cu adevărat importante, ce țin de ilegalitățile comise de guvernare. De fiecare dată, când în atenția opiniei publice apărea un caz grav de ilegalitate, comisă de autorități, Igor Dodon iese, de regulă, cu declarații antiromânești.

Dușmani în politică, prieteni în afaceri

În rest, Dodon nu s-a preocupat, pe parcursul acestui an de furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești, deși în campania electorală promitea că aceasta va fi prioritatea numărul unu pe parcursul mandatului său.

Pe de altă parte, în chestiunile ce țin de afaceri, cei doi, Plahotniuc și Dodon au găsit fără probleme numitorul comun.

Emblematică în acest sens este numirea în fruntea Moldova-Gaz, cea mai mare companie moldovenească, a lui Vasile Botnari, omul lui Plahotniuc, deși singurul care putea decide candidatura directorului companiei era Igor Dodon.

Suspendările au distras atenția de la raportul Kroll II

De altfel, circul ce ține de suspendările de scurtă durată a președintelui Dodon are și el în mare parte rolul de a distrage atenția opiniei publice de la problemele ce țin de furtul miliardului. Chiar înainte de anul nou a fost publicată sinteza celui de-al doilea raport al companiei Kroll, care investighează acest jaf și urmărește unde au ajuns banii furați din bănci. Astfel, în loc ca opinia publică să discute acest subiect, de o importanță majoră pentru Republica Moldova, atenția ei a fost direcționată către aceste suspendări ale lui Dodon și către acrobațiile Curții Constituționale, care au asigurat aceste suspendări.

Cu siguranță,  Partidul Democrat și oligarhul Vladimir Plahotniuc urmăresc prin aceste numiri propriile planuri, legate în primul rând de alegerile parlamentare de la finele anului curent dar și de unele interese de ordin economic.

Moscova încearcă să obţină propriile foloase din situația existentă

Deși Kremlinul își dă destul de bine seama despre cine este de fapt Igor Dodon și în ce constă relația acestuia cu oligarhul Plahotniuc, cu ajutorul mașinii propagandistice, acesta încearcă să obţină foloase din situația creată. Acestea sunt legate, în primul rând, de discreditarea Uniunii Europene și a României. Știrile televiziunilor rusești, au scos în prim plan faptul că guvernul moldovenesc este unul pro-occidental și, prin urmare Occidentul închide ochii la toate fărădelegile comise de gruparea oligarhică a lui Plahotniuc, ce deține puterea. Pe de altă, parte Curtea Constituțională, care a ajuns, ca și Dodon de altfel, o simplă unealtă în mâinile lui Plahotniuc, este prezentată ca o instituție aservită României, scoțându-se în evidență faptul că patru din cei cinci judecători ai CC au cetățenie română.

O astfel de abordare a propagandei rusești urmată fidel și de propaganda filorusă din interiorul Republicii Moldova, are efect. Nu în zadar, în pofida sprijinului constant, oferit de către UE și România, moldovenii ar agrea mai mult o alianță cu Rusia.

Deși cel mai probabil legea anti-propagandă, votată de Parlament și care va fi semnată ca și numirile în guvern de către preşedintele legislativului de la Chişinău, Adrian Candu, care deține interimatul pe perioada suspendării lui Dodon, va mai reduce din impactul TV rusești, optica populației este greu de schimbat acum, cu mai puțin de un an până la alegeri.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

12 − seven =