Relațiile româno-ucrainene, însetate de comunicare, informare și transparență

Relațiile româno-ucrainene

Relațiile româno-ucrainene au cunoscut evoluții diverse în ultimii 25 de ani, însă, în ultima perioadă se pare că s-au deschis noi oportunităţi de dialog bilateral, care se referă în principal la integrarea europeană, cooperarea regională și dezvoltarea unor parteneriate de afaceri. O radiografie a acestor relații, inclusiv din punctul de vedere al perspectivelor politice, economice și nu numai, este realizată  de politologul cernăuțean Igor Burkut, doctor în istorie, care a acordat un interviu în exclusivitate pentru Transilvania Regional Business.

Transilvania Regional Business: Domnule Igor Burkut, în contextul evenimentelor din ultimii ani – Euromaidanul din Ucraina, anexarea Crimeii de către Rusia și conflictului din Donbas, tot mai mulți analiști politici vorbesc despre modificarea configurației geopolitice actuale. În ce mod s-au schimbat într-un asemenea cadru relațiile româno-ucrainene, inclusiv din perspectiva zonei transfrontaliere Cernăuți-Suceava?

Igor Burkut: Vreau să spun că în cei 80 de ani în care am trăit nu prea am văzut relații între Ucraina și România. Mă refer la aspectele pozitive. Pentru noi, bucovineni, basarabeni, cernăuțeni, aceste relații sunt foarte importante, deoarece România este vecina Ucrainei, unii au rude în Românii, alții au interese profesionale, lucrează etc. Aceste relații trebuie să fie constructive și să se dezvolte. Sunt factori obiectivi și subiectivi care influențează asupra acestor relații. Ucraina și România sunt state concurente în anumite domenii. Să ne amintim de Dunăre, care intersectează atât Ucraina, cât și România. Concurența pentru navigarea pe Dunăre este destul de mare și au apărut în trecut diverse litigii, procese judiciare, relații tensionate.

Încă un factor obiectiv este structura asemănătoare a exportului Ucrainei și României: se livrează pe piața mondială produse asemănătoare. Fiecare este interesat în succesul economic și comercial, dar acest fapt nu este o problemă. Concurența este un motor al dezvoltării, care impune atât părţii ucrainene cât și părţii române să-și perfecționeze metodele de lucru. Inovațiile, dezvoltarea, modernizarea pot fi, în acest context, elementele viitorului succes.

Sunt și o serie de factori subiectivi legați în primul rând de trecutul istoric. România a luptat alături de Rusia în războiul ruso-turc din 1877-1878. Erau state aliate și au învins inamicul comun. Imediat după aceasta, Rusia a luat de la aliați, de la România, Bugeacul. Este un caz extraordinar, nemaivăzut în istorie. Ucraina nu are nimic comun cu acele evenimente, însă în memoria colectivă, memoria istorică, relațiile cu Rusia țaristă se referă tangențial și la statul ucrainean. Evenimentele din 1918-1940 reprezintă un element al memoriei istorice a ucrainenilor, perioadă când în componența României se afla nordul Bucovinei și Basarabia. Ucrainenii s-au arătat a fi nemulțumiți de situația și de politica de atunci. S-au suprapus mai multe temeri…

Mai recent, Moscova desfăşoară o amplă acţiune de a nu permite o apropiere a Ucrainei de statele vecine, generând diverse subiecte de neînțelegeri. Tot timpul locuitorii din zona Cernăuți-Suceava au militat pentru relații bilaterale prietenoase și bune. Însă, schimbarea s-a produs cu adevărat după Euromaidan, eveniment la care au participat și ucraineni, și evrei, și români, și maghiari, și bulgari. Toți s-au pronunțat pentru integrarea europeană. Lupta pentru europenizare nu a fost atât de simplă. Din păcate, după Euromaidan, în Ucraina nu au avut loc schimbări profunde, ci doar de suprafață, oligarhii și-au păstrat influența, corupția devenind o mare problemă pentru dezvoltarea statului ucrainean.

Transilvania Regional Business: Problema corupției este un subiect permanent de discuții și în România…   

Igor Burkut: România cunoaşte ce înseamnă corupția. Această problemă exista și acolo, însă, Bucureștiul a aderat la UE, iar cerințele europene sunt destul de serioase la acest capitol. La nivelul UE este cunoscută legitatea că orice formă a corupției distruge din interior nu numai statul „parazitat”, dar și partenerii din jur. Așadar, societatea românească se ocupă serios de soluționarea acestei probleme. Nu spun că sunt rezultate nemaivăzute, nu vorbim de cazul Finlandei, de exemplu, însă, în comparație cu ceea ce era cândva se observă un mare progres. Apropo, această experiență ne este interesantă, ea trebuie împrumutată și studiată în Ucraina. Revenind la subiect, țin să menționez că procesul de includere a Ucrainei în Europa a început, dar va dura mult timp. Nu trebuie să fim romantici și să visăm că vom deveni membri UE de la o zi la alta. În primul rând trebuie să corespundem criteriilor generale. Am discutat cu un simplu șofer, care a fost în mai multe state ale UE. El mi-a povestit că tatăl său se tot plânge că Ucraina visează la aderarea la UE, însă nu știe când va avea loc acest proces. Fiul i-a spus, drept replică, „tată, pentru început încetează să arunci capetele de țigări din balcon în stradă și apoi vom discuta despre Europa”. Sunt argumente tari, informații care trebuie luate în considerare…

Încă un moment important. Noi dorim să discutăm cu colegii noștri români, fiindcă acest dialog ne este interesant și are consecințe pozitive. De mare preț sunt articolele științifice scrise împreună cu colegii noștri din România. Sunt utilizate diferite puncte de vedere și poziții de abordare. Sunt privite lucrurile cu doi ochi concomitent, și nu doar cu unul singur. De aceea, Ucraina trebuie să fie interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu România.

Transilvania Regional Business: Cum apreciați dumneavoastră euroregiunile actuale ca formate ale colaborări bilaterale dintre Ucraina și România?

Igor Burkut: Ucraina și România, mai precis regiunea Cernăuți, județul Suceava, raioanele din nordul Republicii Moldova, intră în componența Euroregiunii „Prutul de Sus”. Este o euroregiune pe hârtie. O structură pentru funcționarii de stat, uneori și pentru reprezentanţii mediului academic şi cercetători din domenii socio-culturale, care participă împreună cu activiștii culturali la diverse întâlniri și dezbateri. De ce euroregiunea „Prutul de Sus” nu funcționează în sfera economică? Cred că este o întrebare pentru economiști, în prim rând. În cel de al doilea rând, mi se pare că dezvoltarea va putea fi reală doar după combaterea corupției în Ucraina. Sunt tăiate păduri întregi în Ucraina, lemnul este transportat în România, mai legal, mai ilegal, și acolo, în România, apare produsul finit. De ce nu sunt înființate întreprinderi comune ucraineano-române de prelucrare a lemnului?

Mă interesează și businessul turistic. Turismul în cele două părți ale Bucovinei, nord și sud, nu se dezvoltă în colaborare și interacțiune. Itinerarele turistice trebuie să fie unice, pe întreg spațiul bucovinean. Propun un itinerar. Turiștii ajung la Suceava cu avionul, vizitează mănăstirile din sudul Bucovinei, ajung apoi la Siret, trec vama, și vizitează Climăuți, Fântâna Albă, mănăstirile noastre, bisericile din nordul Bucovinei, centrul hasizilor din Sadagura, care se reconstruiește acum etc. Dacă va fi vizitată întreaga Bucovină, se va consolida imaginea și convingerea că oamenii sunt prietenoși și că originale culturale sunt comune. Comunicarea dintre nordul și sudul Bucovinei va stimula o apropiere dintre părți.

Transilvania Regional Business: Este o idee interesantă de unire a itinerarelor turistice din nordul și sudul Bucovinei, care sperăm că va fi realizată în cadrul unui proiect transfrontalier de business…

Igor Burkut: Desigur. Vreau să adaug că în cel mai scurt timp va funcționa aeroportul din Cernăuți. Turiștii din străinătate, după ce vor vizita sudul și nordul Bucovinei, vor urca în avion și vor continua călătoria unde vor dori. În acest context, este de menționat că, pentru ucraineni nu era cunoscută cultura românească de multă vreme. Limba română nu era prea căutată. Această perioadă a trecut. Printre tinerii din Cernăuți se simte un interes în creștere față de studierea limbii române. Studenții de la Universitatea Națională din Cernăuți aleg să studieze, ca a doua sau a treia limbă străină – româna, și nu ceha sau poloneza. I-am întrebat de ce ați ales limba română? Ei spun că după absolvirea universității intenționează să-și deschidă o afacere și să găsească parteneri în România, pentru a deveni competitivi. Cine a început să studieze limba și cultura română rămân până la sfârșitul vieții în captivitatea acestui interes cultural. Au de muncit și istoricii noștri… Cu cât ne vom cunoaște mai bine în plan istoric, cu atât ne vom apropia mai mult în momentul de față. Și, în final, ceea ce am vrut să mai amintesc, noi, România și Ucraina, avem un dușman comun – imperialismul rus, care poartă război în Ucraina și urăște în același timp România independentă și liberă. Politicienii ruși au declarat de mai mule ori că pot în orice clipă să atace Bucureștiul. Liderii politici din România analizează la rece aceste declarații periculoase. România are aliați în NATO, dar acest lucru nu înseamnă că statul român trebuie să nu dispună de capacități independente de apărare. Și observ că armata română se pregătește de orice evoluții. A apărut o idee recentă. Ucraina a format împreună cu Lituania și Polonia o brigadă militară comună. A apărut ideea de a crea o brigadă ucraineano-româno-bulgară, care va fi o contribuție pentru securitatea din sudul european. Susțin această inițiativă. Interesele comune necesită acțiuni comune. România acordă ajutoare Ucrainei: acordă tratament medical militarilor răniţi în zona de conflict din estul ţării, acordă ajutoare umanitare etc. Sunt, deci, momente și aspecte care ne impun să colaborăm. Merită menționat faptul că în Ucraina a încetat recesiunea economică. A început o creștere economică foarte mică, dar creștere, totuși. Îmi doresc foarte mult ca locuitorii regiunii Cernăuți să viziteze măcar o dată sudul Bucovinei. Persoana care a fost o dată în România, va dori să meargă și a doua, și a treia oară. Apropierea dintre țări nu are loc în cabinetele președinților, ci la nivelul local, în casele oamenilor.

Transilvania Regional Business: La Cernăuți, la Vinnyțea, la Odesa și în alte orașe din Ucraina s-au desfășurat în ultimii ani forumuri de afaceri româno-ucrainene. Unii analiști au constatat o anumită neîncredere reciprocă în cadrul acestor întâlniri, o anumită prudență. Când va fi depășită total această neîncredere?

Igor Burkut: Neîncrederea este un lucru firesc și este determinată de slaba informare. Utilizăm noțiuni de „al nostru”, „al lor”. Cu cât mai mult comunici, cu atât mai repede apare încrederea. Businessul ucrainean a apărut în anii 90 ai secolului trecut în baza unor grupuri criminale. Era valabil principiul „fără fraieri, viața e grea”. Oamenii erau prostiți și amăgiți. Mulți dintre foștii infractori au rămas oameni de afaceri. Ei sunt și acum businessmeni, crezând că și partenerii români și-au făcut afaceri pe baza acelorași principii. Avem nevoie de timp, de inițiative, de discuții. Contează, în același timp, nu numai vorbele, dar și rezultatele. Dacă va apărea o firmă comună, cât de mică, care va aduce venituri partenerilor români și ucraineni, se va produce o schimbare de atitudine. Situația se aseamănă cu zona Balcanilor după destrămarea Iugoslaviei. Cei care se dușmăneau cu 20 de ani în urmă – acum au afaceri comune. Așadar, dispar motivele urgiei și dușmăniei. La noi, în cazul formatului româno-ucrainean, avem nevoie de transparență, deschidere și apropiere. În perioada celui de al Doilea Război Mondial, când Odesa se afla sub conducerea autorităților românești, ucrainenii localnici deschideau întreprinderi comune cu românii, unii nici nu cunoșteau limba română. Toate acestea se întâmplau în vreme de conflict militar. Oamenii care mai sunt în viață și au avut afaceri comune cu parteneri români în regiunea Odesa, își amintesc cu bucurie de România și businessul comun în vreme de război. Ce putem face acum? Ucraina trebuie să lupte cu corupția, în primul rând. Nu trebuie să permitem corupției să ne domine. După combaterea corupției, oamenii de afaceri vor ajunge la un numitor comun. Ei nu au încotro.

Interviu realizat G.M.   

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

16 − 1 =