Problemele in domeniu reformelor idenficate în raportul de monitorizare al Carnegie Endowment for International Peace în Ucraina

vecinii

În decursul acestui an, guvernul de la Kiev a reuşit să realizeze progrese în modernizarea şi reforma sectoarelor economic, judiciar şi social. Impulsionaţi de sprijinul atât politic, cât şi financiar din partea unor actori internaţionali precum Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, actuala guvernare a întreprins mici paşi în vederea alinierii la cerinţele occidentale care să  îi faciliteze procesul de integrare europeană. Ca un imbold în acest sens, din luna iulie a acestui an, cetăţenii ucraineni nu mai au nevoie de viză pentru a călători pe teritoriul statelor membre ale UE, iar de la 1 septembrie a intrat în vigoare Acordul de Asociere Economică dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. Pe de altă parte, tot în luna septembrie, pentru prima dată după Euromaidan, Ucraina a reuşit să revină pe piaţa internaţională de credite şi să împrumute cu succes 3 miliarde de dolari pe o perioadă de 15 ani, un semnal că Ucraina ar putea iarăşi să se bazeze mai mult pe pieţele globale de capital şi mai puţin pe sprijinul instituţiilor financiare internaţionale (care acordă împrumuturi, în general, doar în cazul unei necesităţi urgente şi imperative).

În ciuda micilor progrese în aproape fiecare dintre principalele sectoare propuse pentru reformă, continuarea măsurilor de austeritate, amânarea unor decizii importante în relaţia cu UE şi FMI, corupţia endemică sau procesele de reformă care se desfăşoară extrem de încet persistă şi printre principalele aspecte negative identificate în raportul comunicat in luna aceasta privind stadiul reformelor în Ucraina pe perioada aprilie-septembrie 2017.

Primul şi cel mai important element negativ care îl consemnează raportul se referă la eterna problemă ce macină toate palierele societăţii ucrainene – corupţia.

În acest sens, după luni de presiune din partea organismelor europene, într-un final, pe data de 4 ctombrie, Petro Porosenko a acceptat creare unei curţi anti-coruptiei, care ar urma să funcţioneze independent. Doar că în Rada Supremă, cu o zi înainte, însuşi partidul preşedintelui, Blocul lui Porosenko, alături de aliatul de la guvernare, Frontul Popular, dar şi grupările politice desprinse din fostul Partid al Regiunilor, al fostului preşedinte Viktor Ianukovici, au trecut un proiect de lege care ar limita termenul de investigare a cauzelor penale grave la 6 luni. Dacă Petro Porosenko ar semna această lege, decizia ar fi o lovitură puternică dată investigaţiilor privind actele de corupţie, procese care durează de obicei mai mult de un an.

Continuând în sfera anticorupţiei, legea cu aceeaşi denumire conţine un amendament care prevede că angajaţii grupurilor nonguvernamentale şi activişti care desfăşoară activităţi de cercetare a faptelor de corupţie trebuie să depune declaraţii anuale ale activităţilor lor private şi a bunurilor personale. În conformitate cu dispoziţiile legii intrate în vigoare în martie 2017,  cei care nu ar prezenta declaraţiile de avere riscă să fie acuzaţi penal şi să fie condamnaţi până la 2 ani de închisoare, aspect al legii care a atras cu sine critica jurnaliştilor, în acelaşi timp, făcând apel la intervenţia organizaţiilor internaţionale pentru a împiedica promulgarea acestei legi.

O altă controversă a fost declanşată de promulgarea noii legi a educaţiei care, în formula actuală, va priva treptat minorităţile naţionale de la utilizarea limbii materne în sistemul de învăţământ, măsură ce a declanşat un conflict diplomatic cu autorităţile centrale de la Bucureşti şi Budapesta.

Deşi în cele din urmă reforma pensiei a fost aprobată de Rada Supremă, demersul a fost amânat luni de zile, timp în care au fost înregistrate peste 1000 de amendamente la proiectul de lege. Acest episod cumulat cu atitudinea populistă a unor partide din parlamentul Ucrainei şi cu tensiunea pre-electorală, care slăbesc sprijinul partidelor de opoziţie pentru reformele propuse de actuala guvernare, îngrijorează atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Banca Mondială, acestea îndoindu-se de capacitatea şi angajamentul guvernului de a susţine eforturile pentru continuarea reformelor şi a disciplinei fiscale propuse pentru  anul 2019.

La pachet cu reforma sistemului de pensie se intercalează necesitatea modificării legii care deocamdată interzice vânzarea terenurilor de către proprietari, reformă asupra căreia încă nu s-a găsit un consens în Parlament.

Progresele înregistrate de guvern în privinţa privatizării se intersectează cu vechile practici de corupţie, guvernate de interesele ale unor grupuri politice. În cazul privatizării Naftogaz, de pildă, doi membri independeti ai consiliului de supraveghere din cadrul companiei şi-au dat demisia după ce s-au ciocnit de reticenţa Kievului de a-şi asuma angajamentele (unul dintre ele de a majora preţul gazului) sau de intensificarea amestecului unor personalităţi politice, evident în interes partinic, în procesul de privatizare. În al doilea caz, compania aeriană Ryanair a abandonat planurile de extindere a operațiunilor sale în Ucraina, dând vina de asemenea, pe interesele unor anturaje politice. Compania a raportat că guvernul ucrainean a intervenit în numele unui grup de oligarhi puternici care dețin compania de stat Ukrainian Internaţional Airlines (UIA), deoarece acel grupul de oligarhi  nu dorea să aibă concurența unui rival străin.

În ceea ce priveşte sistemul judiciar, în ultima perioadă s-au înregistrat unele progrese. A avut loc şi un un concurs pentru ocuparea locurile vacante din interiorul Curţii Supreme de Justiţie. Totuşi,  reprezentaţii societăţii civile au descoperit că un sfert dintre cei aleşi în funcţia de judecători au luat, ulterior, hotărâri motivate politic ori nu îşi pot explica sursa/sursele veniturilor lor. De asemenea, în ceea ce priveşte Curtea Constituţională, deşi s-au înregistrat unele progrese (printre care şi introducerea selecţiei competitive a judecătorilor Curţii Constituţionale) aceasta rămâne vulnerabilă presiunilor politice ale preşedinţiei şi a Radei Supreme.

În privinţa reformei sistemului de sănătate şi a modificărilor referitoare la Codul bugetar s-au înregistrat unele progrese. Însă, datorită lipsei de consens în Parlament, la fel ca în cazul altor reforme, lucrurile se mişca greu sau stagnează.

Aceeaşi problemă este întâlnită şi în situatia procesului de descentralizare ce este menit să sporească în mare măsură responsabilitatea și autonomia administraţilor locale de a-şi manageria singure cheltuielile. Principalele motive pentru care procesul de descentralizare nu avansează se regăsesc în reticenţa parlamentului de a acorda statut special pentru zona separatistă din estul Ucrainei (aspect care face parte din pachetul de restructurare administrativă) şi în haosul politic care a pus stăpânire pe  parlamentul din Ucraina[i].

Până la urmă, toate aceste aspecte negative au la sursa mediul politic complet instabil care dăinuieşte în Ucraina în ultima perioadă de timp. În aceeaşi măsură, un impact negativ asupra întregii stări de spirit o are incontestabil conflictul ce se perpetuă în estul ţării şi care indirect afectează luare unor decizii la nivel central (ex: procesul de descentralizare). În urma unui sondaj realizat în luna mai a acestuia an de către Sociological Group Rating, reiese faptul că 65% dintre respondenţi consideră că actuala situaţia socio-economică a ţării este rezultatul corupţiei şi a incopetentei guvernului actual, iar 54% consideră principalul motiv conflictul militar din estul Ucrainei. Printre alte cauze identificate în răspunsurile cetăţenilor se regăseşte eşecul Parlamentului de a adopta legile necesare pentru reforma principalelor sectoare ale statului, în timp ce 28% dau vina pe incompetenţă şi corupţia guvernului anterior.

Întrebaţi dacă socotesc Ucraina, actualemente într-o stare de haos, sondajul relevă un neverosimil procentaj de 85% în rândul respondenţilor care au răspund cu DA la această întrebare[ii].

Intr-o alta ordine de idei, cifrele sondajelor indică deopotrivă neîncrederea totală în partidele politice din Ucraina și semnele unei crize politice latente care este întreţinută pe de o parte, de interese personale şi de conflictul intraparlamentar, iar pe de altă parte, de incapacitate majorităţii politicienilor ucraineni de a guverna (şi) pentru popor.

M.A.


[i] http://carnegieendowment.org/2017/10/10/ukraine-reform-monitor-october-2017-pub-73330

[ii]http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/vzglyady_grazhdan_na_ekonomicheskuyu_i_politicheskuyu_situaciyu_v_ukraine.html

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × two =