Parlamentul Ucrainei surprinde pe toată lumea și adoptă la prima citire schimbarea sistemului electoral

electoral

Când nimeni nu prefața un asemenea deznodământ, Rada ucraineană a adoptat proiectul de lege privind noul sistem electoral. Cu 226 de voturi ”pentru” (adică exact numărul de care era nevoie pentru ca proiectul să treacă în următoarea etapă) din 368 de parlamentari prezenți, legislativul din Ucraina a adoptat săptămâna trecută mult așteptatul proiect de lege privind schimbarea actualului sistem de vot referitor la alegerile parlamentare, de la cel majoritar la cel proporțional cu liste deschise.

Noul proiect de lege al căruia inițiator a fost Andrii Parubii membru al Frontului Național și purtătorul de cuvânt al parlementului, sprijinit de Olexander Cernenko (Blocul lui Petro Poroșenko) și Leonid Iemets (Frontul Național), este însă pe cât de complex, pe atât de complicat, dovadă și cele 450 de pagini care marchează conținutul acestuia. Formula gândită de cei trei cuprinde aspecte pornind de la modul de alegere a consilierilor locali până la metoda de alegere a parlamentarilor și inclusiv a președintelui[i].

Unul dintre cei mai influenți deputați ai Blocului lui Poroșenko explica acum câteva săptămâni pentru Ukrainska Pravda faptul că ”Parubii încearcă să-l convingă pe Poroșenko că proiectul său (i.e. schimbarea sistemului electoral de la cel majoritar la cel) cu liste regionale deschise este foarte aproape de sistemul majoritar, dar, de asemenea, este și <proporțional>. Însă președintele nu vrea să-l asculte, astfel că,  dacă în următoarele săptămâni nu-l poate convinge pe președinte, schimbările nu se vor produce[ii]”. Și până la urmă, prima impresie este aceea că Poroșenko a fost convins.

S-a lăsat convins Poroșenko într-adevăr sau a fost o coincidență nedorită?

Imaginea generală rămâne aceea că prima etapă a adoptării proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral a fost rezultatul unor fenomene neașteptate. Iată de ce…

Coaliția aflată la guvernare formată din Blocul lui Poroșenko și Frontul Național, în termeni reali, nu intenționa să voteze schimbarea sistemului electoral, dar în același timp miza pe un alt algoritm. Conform spuselor unui parlamentar al Frontului National, cochetând cu unii membri ai partidelor Samopomich (Voința Poporului), Vidrodjenia (Renașterea) și ai Blocului de Opozitie, Poroșenko sconta pe faptul că aceștia vor vota împotriva adoptării proiectului de lege și atunci, erijând în omul politic onest și care dorește asemenea reforme, să se poată folosi de retorica ”uite, noi am vrut, am încercat, dar ei s-au opus”[iii], atingându-și scopul. Din fericire (ori rămâne de văzut) pentru sănătatea sistemului politic ucrainean nu s-a întâmplat așa.

Pentru ca peisajul ilar să fie complet de la un capăt la altul, trebuie subliniat următorul detaliu: Avangarda  publică a taberei care se opunea ideii de modificare a sistemului majoritar de vot – Valentina Niciporenko (Renașterea), Serhii Martiniak și Olexander Suprunenko (Voința Poporului) – au votat ”din greșeală” în favoarea proiectului de lege. Oricare dintre aceștia ar fi votat împotrivă, în momentul de față, nu ar mai fi avut loc nicio altă citire a noului cod electoral[iv], în consecință, urma o nouă perioadă de amânare, care ar fi echivalat cel mai probabil cu imposibilitatea de adoptare a vreunei modificări în acest sens, până la termenul limită necesar pentru reforma sistemului electoral, înainte de alegerile parlamentare.

Datorită unor asemenea ”evenimente neașteptate”  actualele partide aflate la guvernare (însă nu doar ele, ci și restul partidelor care se bazează pe actualul sistem de vot, în economia alegerilor parlamentare) se găsesc într-o postură inconfortabilă. Adoptarea la prima citire a reformei sistemului electoral a atras atenția scenei europene, care a salutat această inițiativă, așteptând derularea sa cât mai rapidă. Logic ar fi ca procesul de adoptare să fie dus la bun sfârșit, în ciuda tratamenului defavorabil  pe care actuala clasa politică și-l va aplica de una singură.

Principalele ajustări ale noului sistem electoral

Conform proiectului de lege, Ucraina ar urma să fie împărțită în 27 de circumscripții, care corespund unităților administrative (oblast /județ), excepție Kiev și oblastul Dnieprpretrovsk (cu câte două circumscripții), iar circumscripția Sud ar include oblastul Kerson, chiar și Crimeea (cu Sevastopol, implicit) și zonele din Luhans și Donetsk care se află sub autoritatea guvernului central de la Kiev. Astfel, sub forma listelor deschise, partidele vor nominaliza o listă națională, plus o listă cu candidați de la nivel regional (pe circumscripție). Alegătorii vor primi un buletin de vot cu două coloane: pe prima vor avea partidele, iar pe cealaltă candidații de pe lista regională. Votantul poate să aleagă daca votează sau nu și candidatul în particular sau doar partidul. Dacă alegătorul alege a doua variantă, atunci calitativ, decizia sa nu va beneficia prea mult de avantajul sistemului proporțional cu liste deschise. Totuși, noul sistem permite alegătorului să vadă dinainte lista propusă de partid. În schimb, conform actualului sistem majoritar cu liste închise, votantul alege doar partidul, cunoscând cine îl va reprezenta în parlament ulterior scrutinului.

De asemenea, noul proiect de lege prevede scăderea pragului electoral de la 5% la 4%, ceea ce teoretic ar reprezenta o șansă în plus pentru partidele cu mai puțină popularitate[v].

Presupunând că modificarea va avea loc, totuși încă mai există multe semne de întrebare referitoare la restul aspectelor care compun calitatea sistemului politic și al aleșilor.

Modificarea sistemului electoral majoritar cu cel proporțional este oarecum văzută ca un panaceu al sistemului politic din Ucraina. Se așteaptă ca adoptarea noului model de vot să sprijine intrarea în Parlament al unor partide care până acum nu s-au putut bucura de acest privilegiu, datorită avantajului pe care marile partide îl aveau și care rezida din actualul sistem electoral. De asemenea, se așteaptă cel puțin scăderea, dacă nu eliminarea corupției și a tradiționalului obicei de cumpărare a voturilor, precum și antrenarea unei competiții între partide fundamentate pe programe politice și mai puțin bazate pe concursul dintre magnații locali sau regionali care își numesc reprezentații pe listele de partide.

Experiența unui asemenea sistem de vot a mai existat în Ucraina atât la alegerile parlamentare din 2006, cât și la alegerile anticipate de aceeași natură realizate un an mai târziu. Atunci, rezultatele au arătat cu totul altceva. Dacă oamenii de afaceri nu și-au putut alege reprezentanții, atunci s-au autonumit pe listele de partide; a crescut dependența de liderul partidului, deoarece numirile pe liste se făceau, de regulă, în funcție de loialitatea față de lider și nu în ultimul rând, sistemul proporțional, contrar conceptului său, a creat disproporționalitate în ceea ce privește reprezentarea în parlament a regiunilor[vi].

La categoria semnelor de întrebare privind măsura în care schimbarea sistemului electoral va fi îndeajuns pentru îmbunătățirea realmente a sectorului politic din Ucraina se mai adaugă gradul de legalitate a membrilor Comisiei Electorale Centrale, în condițiile în care mandatul celor care se găsesc acolo a expirat de ceva vreme (2014). Deși această problemă a fost ridicată inclusiv de Uniunea Europeană, CEC continuă sub aceeași formulă fără mari încercări din partea principalelor partide politice de a-i schimba membrii – un alt aspect ce denotă ”motivația” eșichierului politic ucrainean de a produce modificări în ambientul ce le produce satisfacție.

Pe de altă parte, în continuare, probabil cea mai mare problemă o reprezintă lipsa de reziliență a populației la mită și manipulare, în conjuncție cu influența și controlul pe care oligarhii le exercită la nivelul partidelor politice și prin intermediul cărora exploatează starea de penurie a oamenilor în interes propriu. Cât timp opțiunea politică se întemeiează pe astfel de raționamente, evoluția calitativă a clasei politice reprezentative va stagna.

Modalitatea în care s-a produs adoptarea la prima citire a proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral lasă loc de interpretări asupra naturii adevăratului (dez)interes a parlamentarilor în votul acordat pentru. Cu toate acestea, societății ucrainene îi rămâne să își pună speranțele în faptul că așa cum proiectul a trecut prima etapă, chiar dacă din ”întâmplare”, acesta va fi dus la bun sfârsit. În altă ordine de idei, adoptarea proiectului de lege poate fi considerat efectul protestelor care au avut loc, în ultima perioada, în fața clădirii parlamentului, unde câteva mii de oameni adunați alături de membri unor partide de opoziție au scandat pentru realizarea mai multor reforme, una dintre ele fiind cea discutată mai sus.

M.A.

____________________________________________________________________________________________________________

[i] http://www.pravda.com.ua/articles/2017/11/8/7161047/

[ii] Ibidem

[iii] Ibidem

[iv] Ibidem

[v] http://euromaidanpress.com/2017/11/11/why-the-ukrainian-parliament-voted-to-change-the-election-system-against-its-own-will/#arvlbdata

[vi] Ibidem

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

11 + 1 =