Noi dimensiuni ale conflictului diplomatic dintre Ungaria şi Ucraina

ungaria

Tensiunile dintre guvernul de la Budapesta şi Kiev continuă să se intensifice. Reacţiile tăioase din partea oficialilor maghiari au început să apară pe fondul promulgării de către preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a noii legi a educaţiei, prin care ar urma ca minorităţile naţionale să fie private gradual de dreptul de a folosi limba maternă în învăţământul pre-universitar. Totuşi, se pare că efectele noii legi tind să transceadă sfera disputei de la nivelul autorităților centrale, aparent provocând noi mişcări şi în alte sfere.

Activiştii ai unor manifestări xenofobe sau naţionaliste din ambele tabele, recunoscuţi ca având mai mult sau mai puţin vreo orientare politică, dar al căror activităţi provoacă inevitabil repercursiuni în sfera afacerilor politice, au intrat pe firul diferendului diplomatic dintre Budapesta şi Kiev.

La începutul lunii octombrie, mai exact pe data de 2 octombrie, Serviciul de Securitate a Ucrainei a dejucat un plan de aruncare în aer a unui monument maghiar din regiunea Transcarpatia. Conform ministrului de interne ucrainean, Arsen Avakov, infractorii ce au plănuit aruncarea în aer a monumentului ar face parte dintr-o grupare de crimă organizată  intitulată „Torpedo”  şi ar fi conectaţi cu Blocul Opoziţiei, un partid pro-rus, format după dizolvarea partidului fostului preşedinte, Viktor Ianukovici. Evenimentul nu este singular. Aceeaşi grupare ar fi încercat să arunce în aer alte „şapte triburi ungare”, după cum le-ar fi denumit infractorii[i]. Obiectivul  grupului nu se rezumă doar la monumentele sau centrele simbol ale comunităţii maghiar, de aceea nu ar fi interpretat ca o grupare ce ar întreprinde acțiuni de această natură doar împotriva comunității maghiare.

Simbolurile comunităţii evreieşti au devenit, de asemenea, obiectul atacurilor grupului infracţional. În luna noiembrie a anului trecut, aceştia au atacat sinagoga din Cernăuţi, însemnând aceasta cu inscripţii anti-semite. În decembrie 2016, membri ai aceluiaşi grup au lăsat un cap de porc pe mormântul rabinului Nachman de Breslov. În luna iulie a a cestui an, au încercat să incendieze o altă sinagogă, de data aceasta la Liov, iar în luna septembrie, în oraşul natal al lui Nachman a fost aruncată o grenadă şi au scandat injurii la adresa Israelului. În același timp, printre ţintele atacurilor grupului s-au regăsit ambasada Statelor Unite din Kiev şi consulatul Poloniei din Lutsk, în cazul din urmă, infractorii au amorsat un dispozitiv exploziv, incendiind o parte din consulat. Nu în ultimul rând, „Torpedo” a iniţiat atacuri explozive, în Kiev şi Liov, cu ocazia celebrării Zilei Independenţei Ucrainei (24 august 1991 – declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică)[ii].

De cealaltă parte, pe data de 13 octombrie, a avut loc un miting lângă ambasada Ucrainei din Budapesta. Sub titlul „Autodeterminare pentru Zakarpatia (Transcarpatia)”, manifestanţii au protestat împotriva „barbarismului puciştilor care au capturat Ucraina şi pe fraţii maghiari”. Printre scandări s-au enumerat: „ Zakarpatia aparţine în mod legal Ungariei!”; „Autodeterminare pentru toată naţiunea asuprită şi forţată să trăiască în Ucraina”. Peisajul a fost completat de prezenţa steagului oficial al autonimiei Cataloniei, conform celor redate de ambasadoarea Ucrainei la Budapesta, Liuboc Nepop[iii]. Referindu-se la acest eveniment,  directorul Departamentului politic din cadrul Ministerului de Afaceri Externe a Ucrainei, Oleksei Makaiev a afirmat faptul că „Budapesta pare absorbită în acest joc, în ciuda abordării noastre diplomatice”, în acelaşi timp, declarând că se aşteaptă ca „autorităţile ungare să se dezică imediat de aceste mesaje ruşinoase”[iv].

Analistul politic Dmitro Tuzanski este de părere că responsabil pentru mitingul ce s-a desfăşurat  în Budapesta, sub intitulatura de „Autodeterminare pentru Zakarpatia” , este Tomas Gaudi-Nagy, fost membru al Jobbik, care a condus un miting similar în martie 2014, purtând un tricou pe care scria „Crimeea aparţine legal Rusiei, Zakarpatia aparţine legal Ungariei”. În plus, membri ai Jobbik au participat în martie 2014 ca observatori la referendumul din Crimeea, în urma căruia peninsula şi-a obţinut ilegal independenţa, transformată ulterior în apartenenţa la Rusia[v].

În conjuctura actuală, astfel de evenimente pot foarte ușor primi alte interpretări, care să ducă la escaladarea tensiunilor și căderea disputei în alte dimeniuni, mult mai greu de rezolvat pe cale diplomatică.

Ucraina poate fi prinsă ca într-o menghină între interesele politice şi geostrategice ale Ungariei şi Rusiei.

Probabil, actuala guvernare de la Kiev nu a prevăzut magnitudinea efectelor ce pot fi declanşate prin adoptarea noii legi a educaţiei sau probabil pur şi simplu nu au avut capacitatea de a anticipa asemenea scenarii. Oricum ar fi, se dovedeşte că decizia luată de Kiev a fost o greşeală politică de amploare. Cu un Victor Orban agresiv în relaţia cu vecinii, care încearcă să profite de orice decizie aparent greșită luată de Kiev şi Bucureşti – care în versiunea premierului ungar ar putea avea consecinţe negative asupra comunităţilor maghiare – şi cu o conducere de la Moscova care sprijină orice încercare de separatism şi extremism în regiune, Kievul nu a făcut nimic altceva decât să dea Budapestei şi Moscovei invitaţia de a profita de haosul creat de politicul din Ucraina.

Noul context creat permite Budapestei, şi în aceeaşi măsură şi Moscovei, să îşi facă jocurile politice pe seama deciziilor greşite venite din Ucraina.

De aceea, manevre de divagare de la subiectul central al discuţiei prin diferite mijloace care instigă la naţionalism exacerbat sau agresivitatea infantilă ale liderilor maghiari în dialoguri diplomatice este menită să pună presiune politică şi periferic să creeze tulburări în rândul societăţii, conjunctură care mai apoi să poată fi exploatată în alte scopuri voalate.

Situaţia convine de minune Federaţiei Ruse. Moscovei nu îi sunt străine asemenea manevre, din contră, aceleaşi instrumente fac parte din complexul război hibrid purtat de Rusia în Ucraina. Încercarea de a arunca în aer monumentul maghiar din vestul Ucrainei, exact în momentul în care tensiunile cresc între Budapesta şi Kiev, nu exclude varianta ca acel grup infracţional, „Torpedo”, aflat în conexiune cu Blocul de Opoziţie (pro-rus) să aibă un scop bine definit, încă de la început.

În noua epocă, campania imperialistă a Rusiei lui Putin combină instrumentele de natură militară cu cele ale războiului hibrid purtat, în particular, cu Ucraina şi în general cu Occidentul, (sprijinirea mişcărilor separatiste, a unor rebeli, finanţarea unor partide politice de extremă-dreaptă din Europa, manipulare prin mass-media, atacuri cibernetice s.a.m.d.) combinaţie care predomină mai ales după criza din Ucraina şi anexarea Crimeii. În această strategia nu şi-a pierdut din relevanţă principiul „divide et impera” (divide şi cucereşte) care a fost folosit în repetate rânduri (Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, recent Crimeea şi estul Ucrainei), mai cu seamă acest principiu este nucleul strategiei Moscovei, când circumstanţele nu permit sau limitează intervenţiile militare.

*S-a făcut această observaţie pentru a evidenţia cum lucrurile pot funcţiona în tandem, ce în aparență, nu ar putea face parte dintr-o logică mult mai cuprinzătoare.

Revenind pe axa ostilităţilor Budapesta-Kiev,

„oficial, Ungaria promovează autonomie internă pentru maghiarii din Ucraina, dar este important de menţionat faptul că aceasta nu este o autonomie teritorială. Guvernul maghiar insistă asupra faptului că maghiarii de peste graniţe trebuie să lupte pentru autonomie politică şi culturală, nu pentru una teritorială. Cel puţin pentru moment[vi]”,  remarcă analistul politic Dmitri Tuzanski.

Oficial, în ultimii ani, Viktor Orban nu a făcut nicio menţiune clară cu privire la faptul că Ungaria va lupta să îşi recupereze teritoriile, care odată îi aparţineau – de această chestiune se ocupă naţionaliştii extremişti. Cu toate acestea, în anul 2014, când Victor Orban a preluat funcţia de prim-ministru, oficiali ai guvernului au declarat că etnicii maghiari ce locuiesc în România, Slovacia, Serbia şi Ucraina merită autonomie, nefiind contrazişi de premier.

De ani buni, politica dirijată de Budapesta în regiune gravitează în jurul comunităţilor maghiare ce locuiesc pe teritoriul statelor vecine. Nu degeaba, guvernul maghiar finanţează destul de consistent în toate sferele ce pot spori prezervarea identităţii şi culturii maghiare, peste frontiere. La acestea se mai adaugă politica de acordare a dublei cetăţenii etnicilor maghiari din Ucraina, dar nu numai, totodată, oferind sprijin etnicilor maghiari care caută funcţii guvernamentale[vii], iar acestea traduse în limbajul şefului adjunct al celei mai mari grupări politice maghiare din Ucraina, Josef Bortor, înseamnă:

„Noi vrem ca maghiarii din regiunea Zakarpatia să poată să îşi păstreze identitatea, astfel încât să nu aibe niciun motiv să emigreze sau să îşi caute o viaţă mai bună în străinătate”.

În consecinţă, discursurile agresive, uneori ameninţătoare facute de oficialii ungari la adresa Kievului, nu reprezintă neapărat o particularitate în relaţiile bilaterale cu vecinii. Atitudinea cu iz naţionalist şi populist este o caracteristică în declaraţiile acestora. Ceea ce ar putea fi periculos pentru stabilitatea regională ar fi ca Viktor Orban, alături de echipa sa, să dea curs şi să sprijine unele manifestări de genul celor petrecute în faţa ambasadei Ucrainei la Budapesta şi apariţia în discursurile oficialilor guvernamentali a afirmaţiilor ce sprijină mişcările separatiste sau care instigă la reconfigurări teritoriale ale vecinilor pe baze etnice.

În contextul în care în mijocul tensiunilor politico-diplomatice se regăseşte dreptul minorităţii maghiare de a studia în limba maternă este important ca autorităţile de la Kiev şi Budapesta să nu sprijine şi în acelaşi timp să se dezică de alte manevre subversive care au ca obiectiv semănarea discordiei între părţi şi divagarea problematicii centrale înspre alte dimensiuni ale intereselor politice, care nu fac subiectul acestei chestiuni. De asemenea, ambele tabere vor trebui să se concentreze asupra soluţionării pe cale politică a diferendului produs de noua lege a educaţiei, fără să permită (pe cât posibil) ingerinţa unor terţe părţi care caută să îşi atingă obiectivele politice, folosindu-se de intriga dintre partea maghiară şi cea ucraineană.

M.A.


[i] http://euromaidanpress.com/2017/10/03/ukraine-claims-it-detained-gang-plotting-to-exacerbate-ukrainian-hungarian-tenstions/

[ii] https://www.unian.info/society/2165641-ukraine-busts-gang-plotting-to-blow-up-hungarian-monument-in-zakarpattia-to-boost-tensions.html

[iii] https://www.unian.info/politics/2190989-experts-elaborate-on-nature-of-hungary-ukraine-tensions.html

[iv] https://www.unian.info/politics/2188129-self-determination-for-zakarpattia-rally-held-near-ukraines-embassy-in-hungary-photo.html

[v] https://www.unian.info/politics/2190989-experts-elaborate-on-nature-of-hungary-ukraine-tensions.html

[vi] http://euromaidanpress.com/2017/10/17/separatism-transcarpathian-style-is-hungary-aiming-to-grab-a-part-of-ukraine/#arvlbdata

[vii] Ibidem.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 × five =