Maia Sandu despre politica de pe Bâc

unirea

În cadrul unui interviu recent, acordat reprezentantului redactiei Transilvania Regional Business, fostul candidat la alegerile prezidenţiale din R. Moldova şi unul din liderii proeminenţi ai opoziţiei politice moldoveneşti, Maia Sandu, ne vorbeşte despre climatul politic din preajma alegerilor prezidenţiale de acum mai bine de jumătate de an dar şi despre viitorul R. Moldova cu Igor Dodon preşedinte.

Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. Între anii 1989 și 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la Harvard Kennedy School of Government (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al educațieiîn Republica Moldova.

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte a Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național, de asemenea, în aceeași zi a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu. Pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă. În octombrie, Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și antioligarhice în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce a reprezentat 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.  În turul 2, desfăşurat la 13 noiembrie 2016, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținînd 766.593 de voturi, ceea ce a reprezentat 47,89%, în timp ce Igor Dodon a acumulat 834.081 sau 52,11%.

Mai jos puteti citi prima parte a interviului acordat de Maia Sandu:

  • Am văzut că în turul II al alegerilor prezidențiale, v-ați bucurat de o susținere a circa 7,6 mii de alegători (47,8% din totalul voturilor). Care sunt principalele concluzii pe care le-ați tras în urma precedentelor alegeri?

Ar fi mai multe de spus aici, dar mă voi limita la doar câteva. În primul rând, că există cel puțin jumătate din populația Moldovei care mai speră că lucrurile se pot schimba spre bine, care crede în valorile democratice și europene. Sondajele credibile din toamna lui 2016 arătau cu îngrijorare că populația care salută o apropiere de Rusia și dezaprobă cursul de euro-integrare este în creștere, tendință formată pe fondul dezastrului de imagine pe care l-au avut guvernările pro-europene din ultimii ani și al dezamăgirii populației față de politicile iresponsabile promovate de acestea. Totuși, partidele pro-europene autentice, și aici mă refer în primul rând la PAS, PPDA, cu sprijinul PLDM, au venit cu o ofertă fermă și clară, reușind să coaguleze și să mobilizeze segmentul de centru-dreapta, fapt rezultat în scorul obținut. Sperăm ca aceeași tendință să se păstreze și la viitoarele alegeri parlamentare.

Altă concluzie ar fi că regimul actual și acoliții săi (PSRM) vor merge la orice fărădelege, nu se vor limita în resurse ca să-și păstreze puterea. Acest lucru este foarte periculos pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, punct de vedere împărtășit de tot mai mulți observatori ai politicului de la noi. Nu vom putea să demarăm vreo reformă sau vreun proiect politic de durată până nu vom obține o premisă obligatorie: recuperarea statului din captivitatea acestor grupuri. Vom avea nevoie de coagularea tuturor forțelor sănătoase ale societății pentru a-i scoate de la guvernare. Ceea ce dă speranță totuși, lucru observat în timpul vizitelor mele în teritoriu, este faptul că în societatea noastră există o cerere clară pentru politicieni de tip nou, integri, cu intenții curate, care să lucreze pentru oameni. Cred că la alegerile parlamentare, ce vor fi decisive pentru viitorul țării, partidele care vor reuși să acopere această cerere vor avea câștig de cauză.

  • Trebuie să recunoaștem că a fost o campanie destul de dură, existând o serie de atacuri asupra dumneavoastră. Faptul că sunteți omul americanilor, că sunteți unionistă și nu suficient de patriotă, că veți aduce sirieni în țară etc. Care a fost scopul acestor acuzații și ce efecte au avut asupra societății din R. Moldova?

Atunci când regimul actual și-a dat seama că Dodon, candidatul pe care au pus miza, riscă să nu câștige alegerile din cauza unificării forțelor pro-europene și a mobilizării fără precedent a electoratului, împotriva mea personal s-a declanșat o campanie furibundă de denigrare. Adversarii mei nu aveau ce să-mi incrimineze, deoarece mi-am câștigat banii cinstit și nu am furat niciodată niciun bănuț și pot demonstra aceasta. Iată de ce s-au concentrat pe fabricarea unor falsuri ordinare. După alegeri am făcut niște estimări, care au arătat că prin implicarea mass-mediei, a bisericii și a instituțiilor statului în susținerea contracandidatului meu, votul cetățenilor a fost deturnat.

  •  Cum comentați validarea de către Curtea Constituțională a mandatului lui Igor Dodon în calitate de Președinte al R. Moldova? Vă așteptați atunci la un alt rezultat?

 Nu ne-am făcut iluzii, înțelegeam bine că, în condițiile unui stat capturat, Curtea Constituțională este una din piesele de rezistență ale sistemului. Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, și nici corecte și, prin contestarea pe care am depus-o la CC, am încercat să sesizăm opinia publică, atât din țară, cât și de peste hotare despre acest fapt. De altfel, în ciuda verdictului, Curtea a recunoscut cu jumătate de gură acest lucru, formulând câteva adrese către Parlament, cu cererea ca problemele semnalate de noi să fie cercetate. În câteva rânduri am afirmat că putem obține un rezultat pozitiv doar în condițiile în care statul avea să-și mențină neutralitatea în scrutin, ceea ce nu s-a întâmplat. Din contra, toate instituțiile de resort au lucrat (ca) la comandă împotriva noastră, ceea ce a înclinat balanța.

  • În campania precedentă ați fost victima unei campanii de dezinformare difuzată pe canalele contracandidatului Igor Dodon: 30 mii sirieni în R. Moldova, pericolul închiderii școlilor etc. După părerea dvs., cât de vulnerabilă este R. Moldova în fața fenomenului de fake news și ce e de făcut?

Propaganda mediatică în Republica Moldova a atins cote maxime în campania prezidențială. Am asistat, pe lângă utilizarea resurselor administrative, la implicarea tuturor canalelor media controlate de Plahotniuc și a celor controlate de Dodon pentru denigrarea mea și a echipei PAS, cu scopul evident de a denatura opțiunea de vot a cetățenilor. Manipularea prin intermediul resurselor media, prin fabricarea de știri false și difuzarea de informații defăimătoare, implică nu doar riscul devierii de la principiul unor alegeri libere și informate, ci are și pericolul de a slăbi democrația în interiorul statului, precum și încrederea cetățenilor în mass-media și în instituțiile statului. Aceste riscuri pot afecta pe termen lung construcția unui stat funcțional, bazat pe principii democratice și europene, în care cetățenii acționează împreună pentru binele comun.

Republica Moldova este extrem de vulnerabilă în fața fenomenului de „fake news”, având în vedere concentrarea mediatică extrem de gravă (din cele 5 televiziuni cu acoperire națională, 4 sunt deținute de Plahotniuc) și utilizarea acestor resurse media drept instrumente de partid. Este nevoie ca întreaga societate să conștientizeze pericolul manipulării mediatice și împreună să identificăm și să aplicăm instrumentele de contracarare a propagandei, prin sesizări, prin informare vastă a comunităților din care venim, prin presiuni publice pe Consiliul Coordonator al Audiovizualului, prin atenționări constante cu privire la devierea mass-mediei de la rolul ei fundamental – de a informa corect și obiectiv cetățenii.

Apropo, suntem în proces de judecată cu două canale de televiziune (Accent TV, controlat de Dodon, și Publika TV, controlată de Plahotniuc) anume din cauza unor știri false emise în ultima săptămână din campania prezidențială. În cererile de judecată, solicităm și prejudiciu moral, nu doar pentru defăimarea imaginii și persoanei mele, ci și pentru că ne dorim să impunem o jurisprudență care să apere interesele cetățenilor și să nu permită pe viitor utilizarea presei în scopuri propagandistice, inclusiv în campaniile electorale. 

  • În cadrul Consiliului Național Politic s-a propus modificări ale legislației electorale, care să nu mai admită o eventuală fraudare a alegerilor. Ce ar presupune astfel de modificări?

În primul rând, vom propune modificări care să faciliteze votul diasporei. Un alt aspect ține de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, or în Republica Moldova însăși legea este cea care stimulează finanțarea partidelor de către oligarhi. La fel, vom propune mecanisme de contracarare a fraudelor electorale, deoarece am văzut că în cadrul scrutinului prezidențial nicio instituție de stat nu a dorit să examineze fraudele pe care le-am constatat și le-am probat, fiecare declinându-și competența către altcineva. Sigur că nu toate problemele se pot rezolva prin modificări ale legii, poate mai important este să asiguri aplicarea legii de către instituțiile statului. Ce folos că legea interzice finanțarea partidelor din exterior, dacă instituțiile statului nu au luat nicio măsură în cazul Partidului Socialiștilor în raport cu care presa de investigație a adus probe indubitabile că a primit milioane de lei din Bahamas? 

  • Cum vedeți sprijinul de care se bucură PAS în diaspora? Veți întreprinde acțiuni concrete pentru a vă consolida această susținere din partea cetățenilor din afară? 

Mobilizarea exemplară a diasporei a fost, cred, unul dintre cele mai frumoase momente ale acestei campanii. Le suntem recunoscători pentru efortul lor enorm de a ajunge la cele câteva secții de vot, parcurgând distanțe enorme și așteptând ore în șir la coadă. Într-adevăr, am planificat în lunile următoare un șir de acțiuni în străinătate, unde să informăm concetățenii noștri de acolo despre activitatea PAS și să creăm structuri informale ale susținătorilor noștri din afara țării. Mizăm foarte mult pe capitalul uman enorm pe care-l deține diaspora și ne propunem să-i atragem cât mai mult în identificarea soluțiilor pentru problemele cu care ne confruntăm aici. Avem nevoie de experiența și inteligența lor și sperăm ca, în alegerile următoare, să devină acea forță care va face diferența. 

  • Ce mesaj aveți față de cetățenii care sunt mai aproape de modelul rus de dezvoltare și orientare politică a R. Moldova?

Chiar în ziua ce a urmat turului doi de scrutin am declarat că respectăm decizia celor care au votat pentru contracandidatul nostru și nu dorim să divizăm artificial cetățenii pe criterii geopolitice. Acești oameni nu pot fi convinși despre valorile modelului pe care îl promovăm noi doar prin vorbe. Atunci când o să avem o guvernare responsabilă, autentic pro-europeană, care să asigure standarde de viață mai bune tuturor, atunci vom putea conta pe creșterea sprijinului pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, inclusiv din rândul celor care astăzi se uită spre est. Pentru ca să ajungem acolo, venim cu o agendă care unește: lupta împotriva corupției, stat de drept, administrare transparentă a banilor publici. Dodon, dimpotrivă, pune accent pe o agendă care divizează, aduce în discuție subiecte care nu vor îmbunătăți situația economică a oamenilor. Atunci când cetățenii vor înțelege că sursa principală a problemelor cu care se confruntă este corupția și incapacitatea guvernanților de a promova reforme reale, există șanse ca țara să iasă din impas. Noi ne dorim ca Moldova să aibă relații de colaborare cu toți vecinii, cu toți actorii globali importanți, inclusiv cu Federația Rusă, dar la baza acestor relații trebuie să stea interesele naționale ale Republicii Moldova. Iar la momentul actual, principala noastră sarcină este scoaterea statului din captivitatea grupărilor ce parazitează pe seama sa, combaterea corupției, relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. Și acest lucru se poate obține doar prin efortul comun al tuturor cetățenilor.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 × 2 =