Maia Sandu despre politica de pe Bâc – partea a II-a

maia
  • Care va fi viitorul R. Moldova cu Igor Dodon în calitate de președinte? La ce vă așteptați în relațiile R. Moldova cu statele vecine?

Din fericire, viitorul R. Moldova nu depinde de calitatea de președinte a lui Igor Dodon, ci de voința cetățenilor săi. Dodon a promis să fie președintele tuturor, dar deocamdată el reprezintă doar partidul din care făcea parte, PSRM, promovând activ programul politic al partidului în materie de politică externă, inclusiv ideea de federalizare. Cu alte cuvinte, noi, cetățenii acestei țări, nu ne simțim reprezentați de el. Plus la aceasta, face în permanență declarații contradictorii, care ridică semne de întrebare în privința angajamentelor pe care le are statul nostru. La Moscova spune una, la Bruxelles va spune alta, la Washington cu totul altceva. Prin acest comportament, face jocul guvernării corupte, care capitalizează pe ideea că este singura care poate păstra vectorul european, încercând să-și refacă deficitul de credibilitate în exterior. Bănuiala că toate acestea fac parte dintr-un scenariu prestabilit și constituie unul dintre angajamentele pre-electorale cu Plahotniuc se adeverește tot mai mult. 

Maia Sandu despre politica de pe Bâc – partea a I-a

  • Președintele Dodon dispune de suficiente pârghii pentru a denunța Acordul de Asociere cu UE semnat de R. Moldova în 2014? Poate adera R. Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică?

În calitate de președinte nu are aceste pârghii, dar în cazul în care PSRM ar obține, eventual, majoritatea parlamentară, da. De altfel, acesta a și fost mesajul pe care l-a avut pentru Putin. Guvernarea de la Chișinău va încerca să facă din această probabilitate o sperietoare pentru consum extern, dar și intern. Va încerca să șantajeze partenerii externi cu pericolul schimbării vectorului, pentru a obține legitimitate pe plan internațional. Totodată, va încerca să impună idea lipsei de alternative pe plan intern, pentru a obține voturile la parlamentare. Dar aceasta este o iluzie, deoarece ambii actori, Plahotniuc și Dodon, fac parte dintr-un singur pol al puterii, care doar și-au repartizat abil niște roluri pentru a crea confuzie. În realitate, ei se înțeleg foarte bine. Socialiștilor li se permite finanțarea ilicită din străinătate, li s-au dat segmente importante din piața audio-vizualului, necesare pentru viitoarele alegeri etc. Așa se comportă partenerii, nu adversarii.

În ceea ce privește Uniunea Economică Euroasiatică, aceasta este mai degrabă un proiect simbolic, sub paravanul căruia se ascund ambițiile de dominație globală ale lui Putin, prin refacerea fostului proiect imperial rus/sovietic. Știm că acum Rusia nu are resursele necesare pentru realizarea planului, dar este folosit ca instrument de a menține în orbita sa fostele republici sovietice și un rol important aici îl joacă propaganda Kremlinului. Sper ca la viitoarele alegeri, cetățenii Republicii Moldova să-și reconfirme angajamentul pro-european. De altfel, este și unul dintre obiectivele fundamentale ale partidului pe care-l conduc. 

  • Credeți în soluția federalizării R. Moldova propuse de Igor Dodon? În cercurile diplomatice se vorbește mai des că federalizarea republicii ar putea deveni o variantă agreată de Germania. Ce părere aveți? Ce soluții propuneți pentru reglementarea conflictului transnistrean?

Cred că federalizarea Republicii Moldova este o idee proastă. În primul rând, fiindcă pare mai degrabă un plan speculativ și populist care nu ține cont nici de contextul politic actual, dar nici de tradițiile locale. Faptul că elitele din raioanele din stânga Nistrului și Găgăuzia vor primi dreptul să blocheze orice inițiativă legislativă a Moldovei, inclusiv pe cele legate de integrarea europeană, mi se pare inacceptabil. Plus la aceasta, drept garant al unui asemenea sistem se preconizează a fi cantonarea în continuare a trupelor ruse pe teritoriul țării, fapt care contravine legii fundamentale. De altfel, Biroul Permanent al PAS, prin declarația sa din 5 ianuarie 2017, a atenționat că, prin acțiunile sale, Igor Dodon recunoaște, în mod implicit, legitimitatea structurilor anticonstituționale din stânga Nistrului și devine portavoce a acestui regim.

Nu există soluții de moment. Evident că noi salutăm continuarea discuțiilor pe cale diplomatică, cu implicarea partenerilor străini, fiind conștienți că o pace proastă este preferabilă unui război bun. Dar înțelegem, totodată, că orice plan de reglementare trebuie să aibă la bază ideea îmbunătățirii reale a vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Nu pot exista soluții artificiale, ele trebuie să pornească de la necesitățile stringente pe care le au oamenii. Aceștia o duc prost și de o parte, și de alta a râului, iar guvernanții din ambele părți se înțeleg în privința unor scheme ilicite, cum ar fi cele din domeniul livrării energiei electrice, care duc la sărăcirea noastră și îmbogățirea lor. Dacă vom reuși să creăm un stat sustenabil, democratic, capabil să soluționeze problemele cetățenilor, prin aceasta, mai degrabă, vom avea posibilitatea să-i atragem pe cei din stânga Nistrului într-un dialog constructiv. 

  • Ați participat, în Germania, la Congresul creștin-democraților și ați purtat discuții cu înalți oficiali germani. Ce părere au oficialii germani despre actuala conducere din R. Moldova? Cum considerați, va mai exista susținere din partea Berlinului pentru guvernarea de la Chișinău? Dar din partea Bruxellesului și a Washingtonului?

Oficialii din Germania sunt dezamăgiți de guvernele de la Chișinău, care au beneficiat de sprijin important din partea lor, dar care s-au dovedit a fi altceva decât au pretins. Ei înțeleg foarte bine jocul pe care îl face guvernarea actuală și, judecând după numărul vizitelor oficiale, nu o susțin nici tacit. Sper că și la Bruxelles, și la Washington lucrurile sunt clare. Înțeleg foarte bine preocupările occidentului în regiune, dar sper că pentru toată lumea este evident că o guvernare coruptă, șantajabilă nu poate fi un partener de încredere. Dimpotrivă, cu cât mai mult va fi susținută de către occident această guvernare compromisă, cu atât mai îngust va deveni segmentul societății favorabil occidentului. 

  • Credeți în viitoarea aderare a R. Moldova în Uniunea Europeană sau pledați mai degrabă pentru o variantă de europenizare a republicii care va duce, într-un final, la integrare? 

Înainte de toate trebuie să devenim europeni și să ne comportăm ca europenii, iar după aceea integrarea va fi o chestiune de formalitate. Greșeala mare făcută de toți politicieni, ziși „pro-europeni” de până acum, era că au mimat procesul de euro-integrare cu scopul obținerii unor avantaje de ordin politic și financiar. Ideea de integrare europeană pentru cei de la PAS înseamnă, în primul rând, crearea unui stat de drept cu instituții funcționale, care să lucreze în beneficiul cetățenilor, îmbunătățirea calității guvernării și ridicarea standardelor de viață a oamenilor. Uniunea Europeană se bazează pe niște valori și norme care stau la baza bunei funcționări a societății. Nu te poți declara adeptul „vectorului” pro-european, folosind corupția ca instrument de guvernare, încălcând grosolan libertățile și drepturile fundamentale ale omului, persecutând presa independentă și storcând populația prin tot felul de scheme ilicite. „Integrarea europeană” este un proces complex de transformare internă, care trebuie să aibă ca finalitate întărirea instituțiilor democratice și formarea unei societății civile. Abia atinse aceste premise, vom avea șanse să demarăm cu adevărat procesul de euro-integrare. 

  • Vi s-a reproșat în campanie că nu ați abordat suficient de mult tema geopolitică. Mai este geopolitica o temă actuală în R. Moldova? Dacă da, ce preferințe geopolitice aveți?

Din păcate, guvernarea de la Chișinău instrumentalizează discursul geopolitic pentru a abate cetățenii de la problemele grave ale societății: sărăcia, migrarea în masă a populației, lipsa unei economii sustenabile, toate având ca sursă corupția endemică. Prin sistemul său de valori, PAS este un partid autentic pro-european, care consideră că modelul de dezvoltare european este singurul capabil să construiască un stat puternic și o societate prosperă. În campanie, nu am pus accent prea mare pe subiectul geopolitic pentru că acesta divizează societatea, ia noi ne-am propus să venim cu mesaje unificatoare. De asemenea, toate sondajele arătau că sprijinul pentru o retorică explicit pro-occidentală era mai mic din cauza guvernării proaste din ultimii șase ani. Dincolo de retorica pretins europeană, regimul Plahotniuc-Dodon construiește un model de stat autoritarist, care mai degrabă aduce a modelul iliberal și anti-democratic de tip putinist, străin spiritului occidental. Iată de ce schimbarea actualei clasei politice este un imperativ, iar alegerile parlamentare care bat la ușă vor arăta ce cale de dezvoltare va alege Moldova. Sper să fie cea democratică.    

  • Cum vedeți relațiile bilaterale ale R. Moldova cu România? Ce atitudine aveți față de cetățenii republicii care împărtășesc și susțin proiectul unionist? Este o temă actuală în R. Moldova? Care ar fi teme care, cu adevărat, contează pentru cetățeni?

Am spus nu o singură dată că România a arătat nu prin vorbe, ci prin fapte că este cel mai sincer avocat al Republicii Moldova. Considerăm că relațiile bilaterale trebuie să se adâncească spre beneficiul cetățenilor ambelor țări, prin promovarea unor proiecte bilaterale fezabile. Moldova are nevoie de sprijinul și expertiza României, indiferent ce ar spune adversarii săi și sperăm ca această colaborare să continue. Republica Moldova are nevoie de exemplul României, de aceea sperăm ca lupta împotriva corupției să continue pentru ca să putem arăta spre România atunci când cetățenii noștri ajung să nu mai creadă în schimbare.

Noi respectăm opțiunile fiecărui cetățean, inclusiv celor cu viziuni pro-unioniste. Mai mult, printre membrii și simpatizanții PAS-ului sunt mulți adepți ai acestui curent, deoarece convingerile lor nu contrazic principalul deziderat al partidului: combaterea corupției, îmbunătățirea nivelului de trai și sprijinul euro-integrării. Unirea se poate face doar cu votul majorității cetățenilor, iar acest lucru nu este fezabil în viitorul apropiat. Am vorbit mai sus despre cât de scindată este societatea, iar subiectul unirii creează și mai multe tensiuni. Nici măcar o dezbatere serioasă la subiect nu poate fi făcută atât timp cât mediul informațional din Republica Moldova este dominat de propaganda rusească. PAS promite lucruri care pot fi făcute astăzi, care țin de preocupările tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Ei vor să trăiască aici și acum într-un stat care să le asigure drepturile și libertățile fundamentale, dreptul la un trai decent și securitatea personală. Noi credem că o bună guvernare și bună organizare poate atinge aceste obiective. Dar pentru aceasta este nevoie de voință politică și unitatea întregii societății. Cu acest mesaj vom merge în alegeri și sperăm să obținem votul popular. 

  • În programul PAS e menționat dezvoltarea Dialogului Strategic moldo-american. Cum vedeți realizarea acestuia în contextul statutului de neutralitate al republicii? Acest statut ar putea fi negociat în eventualitatea apropierii Chișinăului de NATO?

Nu este nimic mai efemer decât angajamentele „veșnice”. Statutul de neutralitate, așa cum este fixat în Constituție a reflectat situația politică la momentul adoptării legii fundamentale în 1994. Dar lumea este în permanentă schimbare. Constituția trebuie să servească interesului național și dacă conjunctura politică se schimbă, atunci cetățenii sunt în drept să revizuiască unele angajamente, să le aducă la zi. Cunoaștem din istorie și din experiența relațiilor internaționale mai recente că statele agresoare nu țin cont de statutul declarat de „neutralitate” al unei eventuale victime, ci de sistemul de alianțe din care face aceasta parte și, nu în ultimul rând, de capacitatea sa de rezistență. Un stat corupt se va dărâma la prima lovitură din afară, pentru că nimeni nu va sări să-l apere, nici din interior, nici din exterior. Parteneriatul strategic cu SUA este spre binele Republicii Moldova. Dar și Occidentul are nevoie de un stat funcțional și puternic și nu de o sursă de instabilitate la granițele sale. Chiar  dacă acum, odată cu învestirea noului președinte se produce o recalibrare a politicii externe americane, sperăm că SUA nu-și va schimba radical strategiile și angajamentele față de regiunea noastră și Republicii Moldova i se va rezerva un loc important în sistemul de securitate internațional. 

  • Cum vedeți viitorul Parteneriatului Estic și pe ce loc se va situa R. Moldova în acest grup de state? Cum poate R. Moldova face față amenințărilor venite dinspre Rusia și cum vedeți dialogul Chișinăului cu Moscova?

Parteneriatul Estic rămâne un exemplu de politici articulate ale UE în spațiul post-sovietic. Sper că această colaborare va continua, mai ales că participarea în acest acord este convenabilă în primul rând Moldovei, deoarece pune accentul pe dezvoltarea democrației, bunei guvernanțe în statele semnatare, vizează problemele de integrare economică și convergența cu politicile europene, dar și pe cele de securitate energetică, problemă vitală pentru noi.

Amenințările venite din partea Rusiei pot fi diminuate prin eforturile comune ale statului cu partenerii de dezvoltare occidentali. Pentru aceasta, Moldova trebuie să redevină un partener credibil în Occident, lucru care poate fi obținut doar prin asumarea responsabilă a parcursului european, realizarea unor reforme sistemice și combaterea corupției. Un rol important în combaterea acestor amenințări îl va avea reducerea influenței propagandei Kremlinului în Republica Moldova. Aici ne-ar putea ajuta experiența statelor europene, care adoptă tot mai des legi dure împotriva mediilor de propagare rusești. Noi avem parte de un joc duplicitar din partea guvernării de la Chișinău care, pe de o parte, declară sus și tare că este adeptul euro-integrării, pe de altă parte, oferă noi și noi licențe posturilor din Rusia, scopul cărora este tocmai să submineze acest  proces.

În privința „dialogului cu Moscova” avem deja stabilite niște coordonate, ce s-au profilat în urma vizitei lui Dodon în Federația Rusă. Pe de o parte, avem comportamentul cvasi-vasalic al președintelui Moldovei față de Putin, promisiuni de a denunța Acordul de Asociere, de „federalizare” a țării în termenii convenabili Rusiei sau angajamentele făcute pe placul rușilor de a plasa datoriile pentru gazul folosit de regiunea transnistreană la prețuri derizorii pe umerii cetățenilor din dreapta Nistrului (peste 6 miliarde de dolari SUA). Pe de altă parte, PD-ul, care deține controlul legislativului și executivului, va încerca să arate Occidentului că poate tempera planurile de „subjugare a Moldovei intereselor Rusiei”, fie reducându-i președintelui din prerogative, fie amenințându-l cu demiterea, promițând continuarea parcursului european al țării. Cu siguranță, până la alegerile parlamentare, când se va configura o nouă majoritate, această neclaritate va fi menținută. Despre dialogul cu Moscova am vorbit mai sus, că acesta ar trebui să se bazeze pe interesul național al Republicii Moldova și aș pune aici, în primul rând, problema scoaterii trupelor străine de pe teritoriul nostru.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj