Legea anti-propagandă provoacă cea de-a treia suspendare a lui Igor Dodon

propaganda

Președintele țării Igor Dodon a fost suspendat, din nou, din motiv că nu și-a respectat obligațiunile de serviciu, refuzând în mod repetat să promulge modificările legislative privind combaterea propagandei pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată astăzi de către magistrații Curții Constituționale.

CCM a fost sesizată ieri, 4 ianuarie de deputatul Serghei Sîrbu.

Legea va fi semnată de preşedintele parlamentului de la Chişinău

Acesta și-a motivat demersul prin necesitatea de depășire a blocajului instituțional, provocat de refuzul șefului statului de a promulga noile modificări la Codul Audiovizualului.

Decretul de promulgare a legii va fi semnat de președintele Legislativului, Andrian Candu. Decizia CCM este definitivă și nu se supune căilor de atac.

Această hotărâre a magistraților de la CCM vine la doar trei zile după ce Igor Dodon a fost suspendat, pentru că a refuzat repetat să semneze decretele de numire în funcție a 7 noi miniștri.

Amintim că, modificările la Codul Audiovizualului cu privire la combaterea propagandei au fost votate de Legislativ pe 7 decembrie 2017.

Ce prevede Legea anti-propagandă

Proiectul de lege care, potrivit Partidului Democrat, va contracara propaganda rusă în audiovizualul din Republica Moldova, prevede modificarea și completarea Codului Audiovizualului astfel încât toate programele informative, analitice, militare și politice din statele care nu au aderat la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră nu vor putea fi retransmise în Republica Moldova. Așa cum Federația Rusă nu este parte a Convenției iar canalele TV rusești sunt cel mai eficient instrument de promovare a influenței rusești în Republica Moldova, Legea este privită atât de partidele moldovenești pro-ruse cât și de Federația Rusă drept una îndreptată împotriva Rusiei.

Dodon a atacat Legea la Curtea Constituțională

De remarcat că după ce a refuzat repetat să promulge legea, președintele Igor Dodon a sesizat și el Curtea Constituțională.

Acesta spune că legea „atentează la principiile democrației și încalcă în mod direct drepturile fundamentale ale omului, garantate de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului și anume: dreptul la libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de opinie…”.

În opinia lui Dodon „totodată, respectiva lege, contrar Constituției, instituie cenzura, fapt inadmisibil într-un stat de drept”.

Cât cheltuie anual Federația Rusă pentru propagandă

Peste cinci miliarde de dolari – atât cheltuie anual Federaţia Rusă pentru războiul informațional pe care îl duce inclusiv în Republica Moldova, a menționat în cadrul unei dezbateri privind securitatea informațională deputatul majorității parlamentare Eugen Carpov.

Cum poate să-şi protejeze Moldova spaţiul informaţional? Eugen Carpov, care este şi vicepreşedinte al comisiei parlamentare pentru securitate națională, a spus că e nevoie de instituţii funcţionale, stabilitate politică şi de legi bune:

Legislaţia noastră nu corespunde sub nici o formă ameninţărilor care se prefigurează. Cadrul juridic ar trebui perfecţionat.”

Propaganda rusească, monitorizată și de Asociația Presei Independente

În perioada 27 martie – 26 aprilie 2017, Asociația Presei Independente a monitorizat conținutul a cinci posturi de televiziune din Federația Rusă retransmise în Republica Moldova de radiodifuzori locali. Experții au analizat cum reflectă mediile rusești subiectele ce se referă la situația internă din Ucraina, relațiile Federației Ruse cu Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii precum și conținuturile care promovează interesele geopolitice ale Federației Ruse, conflictele regionale și internaționale. Iar una din concluziile autorilor este că de cele mai multe ori materialele jurnalistice au fost realizate din perspectiva vinovăției Ucrainei, a Uniunii Europene, SUA și NATO pentru toate relele ce se întâmplă în lume.

În emisiunile informativ-analitice și cele de autor difuzate la televiziunile monitorizate, și anume Pervîi Kanal, RTR, NTV, REN TV și STS, jurnaliștii promovează poziția oficială a Kremlinului și ideea că Vladimir Putin este unicul luptător împotriva terorismului și apărătorul valorilor democratice și al creștinității. Același mesaj este promovat chiar și în buletinele de știri. Experții notează că promotori ai acestuia sunt analiști, jurnaliști și observatori care susțin ostentativ că UE ar degrada moral și este pe cale de destrămare iar SUA și NATO ar urmări doar scopuri de război.

La Pervîi Kanal bunăoară, spune directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, jurnaliștii au reflectat cu predilecție situația internă din Ucraina, doar că indiferent că erau știri din domeniul politic, educație, lupta cu corupția sau situația economică, toate au fost prezentate în context negativ. În schimb, situația din regiunile separatiste din estul Ucrainei a fost arătată în perspectivă de continuă dezvoltare, remarcă Petru Macovei:

Au transmis sistematic mesaje anti-ucrainene, anti-europene și anti-occidentale. Multe subiecte au fost documentate dintr-o singură sursă sau nu au avut sursă în general. Deseori, în reportaje, opiniile jurnaliștilor au fost fost prezentate ca fapte. În calitate de experți au fost citați aproape în exclusivitate persoane care susțin poziția Rusiei iar argumentele oponenților au fost, fie trecute cu vederea, fie distorsionate.”

Adoptarea proiectului a fost grăbită mai degrabă din rațiuni de partid

Deși calificat una extrem de necesară pentru securitatea țării, adoptarea legii anti-propagandă despre care se vorbește de mai mulți ani, a fost urgentată abia acum, la finele lui 2017. Și aici sunt la mijloc mai degrabă interese de partid sau chiar personale.

Expertul media Vlad Ţurcanu observă că în Moldova se intervine împotriva propagandei doar din interese de partid. Aşa s-a întâmplat în 2005 pe vremea guvernării comuniste când în contextul răcirii relaţiilor cu Moscova, Chişinăul trebuia să răspundă propagandei declanșate de mass-media rusească. Aşa se întâmplă şi acum, constată Ţurcanu:

PDM, care controlează actuala majoritate parlamentară, a decis din anumite raţiuni geostrategice, dar şi electorale să se contrapună unor anumite politici ale Federației Ruse şi în felul acesta beneficiem de o reacţie din partea instituţiilor mediatice afiliate PD la ceea ce prezintă instituțiile mediatice ruseşti. Factorul politic decide când să intervină, în realitate însă este nevoie ca această acţiune de combatere a propagandei să se desfăşoare cu consecvenţă, într-un mod ritmic.”

De remarcat că la finele lunii noiembrie 2017, președintele Partidului Democrat din Moldova, oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în căutare internațională de către autoritățile rusești. Așa cum legea anti-propagandă a fost votată imediat după aceasta, mulți consideră că ea nu este decât un instrument de presiune dintre liderul PDM și autoritățile rusești.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

nineteen − two =