De ce nu se găsesc cumpărători pentru acțiunile celor mai mari bănci moldovenești

obligatiuni

Deși de peste un an, pachete importante de acțiuni în cele mai mari două bănci moldovenești sunt scoase la vânzare la Bursa de Valori a Moldovei, până în prezent nu s-au găsit cumpărători.

Băncile moldovenești aflate în fruntea clasamentului bancar, Moldova-Agroindbank și Moldinconbank ale căror acțiuni au fost expuse la vânzare, în mod forțat, la bursa de valori acum peste un an nu-și pot găsi cumpărătorii.

Marți, 26 decembrie la Bursa de Valori a expirat licitația de vânzare a celor două pachete de acțiuni ale Moldova-Agroindbank, scoase la mezat încă în septembrie 2016.

Este vorba despre pachetul de 3,53% propus spre vânzare la prețul de 1064 de lei pentru o acțiune și pachetul de 37,56% ce putea fi cumpărat la prețul de 1054 de lei acțiunea. În total cele două pachete de peste 41% din capitalul social al băncii costă circa 450 milioane de lei moldovenești sau aproximativ 22 milioane de euro. Acestea nu și-au găsit cumpărători, deși prețul este mai mic decât valoarea de bilanț a acțiunilor, care ar fi de circa trei mii de lei pentru o unitate.

BNM speră să atragă grupuri financiare notorii

Amintim că pe lângă cele circa 40% de acțiuni ale MAIB, și circa  64% din acțiunile Moldindconbank sunt pasibile vânzării forțate la prețul de circa 360 milioane de lei în cadrul unei proceduri speciale de înstrăinare inițiate de Comisia Națională a Pieței Financiare, care astfel pedepsește deținătorii acestor acțiuni pentru nerespectarea cerințelor legislației cu privire la transparența acționariatului.

Banca Națională a Moldovei, care a solicitat aceste proceduri și care supraveghează MAIB și administrează Moldindconbank, speră că aceste acțiuni vor fi cumpărate de jucători importanți de pe piața financiară mondială. Deocamdată, însă, nu există prea mulți doritori reali de a le cumpăra, deoarece foștii proprietari ai acțiunilor au contestat în judecată decizia autorităților moldovenești de a-i lipsi de dreptul de a deține acțiuni în aceste bănci.

Reticența cumpărătorilor ar fi condiționată, potrivit mai multor opinii, faptului că în condiţiile în care deciziile autorităților sunt contestate în instanţe de foştii proprietari inclusiv la Curtea de Arbitraj din Stockholm, nu prea se găsesc doritori să acționeze niște acțiuni care să-i atragă în litigii judiciare interminabile.

Cu toate acestea, BNM speră să ducă până la capăt în următoarele luni această procedură și speră că, pachetele respective vor ajunge în proprietatea unor grupuri bancare notorii, care să contribuie decisiv la sporirea calității sistemului bancar moldovenesc.

Eșecul vânzării acțiunilor MAIB vine însă după ce Insitutul de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm a dat la începutul lunii decembrie câştig de cauză Republicii Moldova în litigiul iniţiat de foștii acționari ai celor două pachete de acțiuni.

Acționari ruși au chemat R. Moldova în judecată

Amintim că pe 24 mai 2016, compania rusească Evrobalt LLC a iniţiat un litigiu arbitral împotriva Republicii Moldova în faţa Insitutului de Arbitraj al Camerei de Comert din Stockholm pentru pretinsa încălcare a dispoziţiilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor capitale din 17 martie 1998.

Evrobalt LLC susţinea că a făcut o investiţie prin achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 4,5% în capitalul MAIB cu aprobarea Băncii Naţionale, dar aceasta ulterior a constatat că Evrobalt LLC acţionează concertat cu alţi acţionari ai acestei bănci şi deţine cu ceilalţi acţionari o cotă substanţială în capitalul băncii respective fără permisiunea BNM.

În consecinţă, drepturile de vot şi alte drepturi ale Evrobalt LLC au fost suspendate, compania fiind obligată să-și vândă în termen de trei luni acţiunile deţinute. Acest fapt, potrivit reclamantului, “echivalează cu o expropriere ilegală şi neasigurarea unui tratament just şi echitabil, încălcând astfel Acordul încheiat între Guvernul Republici Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor capital”. Beneficiar al Evrobalt figurează cetăţeanul rus Igor Bevz.

Pe 9 iunie 2016 un alt acţionar al aceleiaşi bănci – Kompozit LLC (beneficiar cetăţeanul rus Andrei Voronin) – în aceleaşi circumstanţe şi din aceleaşi motive, a iniţiat separat de Evrobalt LLC un litigiu arbitral similar împotriva Republicii Moldova în faţa Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm.

De fapt aceste pachete de acţiuni, împreună cu alte pachete ar fi aparţinut unui grup de companii şi persoane fizice afiliate afaceristului Veaceslav Platon, aflat acum în detenție fiind condamnat pentru implicarea în furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești și spălare de bani. Pentru că ar fi acţionat concertat şi au cumpărat acţiunile fără permisiunea BNM, la începutul anului 2016 proprietarii lor au fost obligaţi să le vândă.  Însă deoarece acționarii nu s-au conformat acestor cerințe, banca a anulat acțiunile, a emis un număr similar de acțiuni pe care le-a expus la vânzare. Drept urmare, banii pe care ar urma să-i obțină, îi va returna foștilor acționari.

Stratagema statului

De altfel, recent, şeful legislativului Andrian Candu şi preşedintele comisiei Economie, Buget şi Finanţe, Ştefan Creangă, au înaintat spre discuții publice un proiect de lege care presupune procurarea de către stat a acţiunilor emise de către cele două bănci şi revânzarea lor ulterioară  pe piaţa reglementată. Astfel, statul speră că va lua asupra sa posibilele litigii pe care ar putea să le inițieze foștilor acționari iar noii acționari vor putea deține nestingheriți pachetele respective de acțiuni.

Economie mică, sector bancar neatractiv

Însă, în opinia experților, nu doar iminența unor litigii cu foștii acționari îi sperie pe potențialii investitori. Cauza acestei lipse de interes ar consta și în dimensiunea mică a economiei moldovenești și implicit a sectorului ei bancar, fapt care reduce din atractivitatea acestuia pentru băncile străine de talie mare. În opinia expertului financiar Eugen Ghilețchi de la Centrul analitic Expert-Grup, modelul actual al businessului bancar din R. Moldova nu este durabil, acest fapt fiind observat din analiza profiturilor băncilor. În perioada 2012-2016, circa 50% din profituri s-au datorat veniturilor din valori mobiliare de stat și certificate ale Băncii Naționale. Fără o relansare a creditării, profiturile respective pot să se diminueze considerabil într-un termen foarte scurt.

Ghilețchi crede că pentru a asigura apariția investitorilor calitativi, este important să fie făcute clarificările de rigoare atât cu privire la cadrul legal primar care stabilește perioada de vânzare a acțiunilor, cât și vis-a-vis de modul de formare a prețului acestora. Iar un alt factor important cu care Moldova nu se poate lăuda în prezent este stabilitatea politică a țării.

Reforma sectorului bancar trebuie finalizată

Expertul consideră că pentru a continua evoluția pozitivă în vederea reformării efective a sectorului bancar este necesară aprobarea legii privind activitatea băncilor în lectura a doua, cu transpunerea întocmai a celor mai noi standarde, promovarea politicilor care ar reorienta băncile către creditarea sectorului real al economiei, finalizarea eforturilor privind asigurarea calității acționariatului tuturor băncilor, și nu în ultimul rând este nevoie de un document național de planificare strategică privind dezvoltarea generală și holistică a sistemului financiar, care să fie coordonat cu toate autoritățile relevante.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × three =