Cum autoritățile de la Chișinău încearcă să stăvilească exodul capitalului uman

forţă de muncă

Deși vorbesc despre atragerea investițiilor și de transformare a economiei moldovenești în dintr-una de consum într-una producătoare de bunuri, autoritățile moldovenești nu au strategii viabile, îndeosebi în problema opririi exodului masiv al populației peste hotare, pierzând astfel principala resursă economică – forța de muncă. Câteva proiecte răzlețe, propuse recent de autorități, nu iau în considerație amploarea fenomenului.   

Un studiu realizat de Magenta Consulting arată că, zilnic, populația Republicii Moldova scade cu 106 persoane. Drept urmare, rata anuală a creșterii populației e de minus 1,1%.

Estimări diferite ale amplorii exodului

E vorba de persoane de toate vârstele, cu o mică preponderență în rândul tinerilor de 18-29 de ani.

Deși este vorba deocamdată, preponderent despre persoane care migrează temporar, cu gândul de a se întoarce, este tot mai frecventă tendința de a se stabili în străinătate pentru totdeauna, mai ales printre moldovenii plecați în Uniunea Europeană,  SUA și Canada.

Potrivit statisticilor oficiale, numărul celor plecați la lucru peste hotare a fost la finele anului trecut de 315.000.  Potrivit altor calcule, cifra ar fi de circa un milion, dintre care aproape 500.000 s-ar afla în Federația Rusă.

Este dificil de constatat numărul real de moldoveni, care muncesc în afara țării însă cu siguranță numărul acestora este unul foarte mare, fenomenul fiind resimțit pe deplin de către autoritățile de la Chișinău.

Beneficii pe termen scurt

Pe termen scurt, autoritățile au de câștigat de pe urma migrației, datorită căreia, prin remiterile bănești este susținut consumul intern și este asigurată o oarecare creștere economică. Potrivit experților de la centrul analitic Expert-Grup, creșterea economică de patru la sută din 2017 s-a datorat în cea mai mare parte banilor trimiși în țară de către emigranții moldoveni. În pofida unei economii reale foarte firave, remiterile susțin de mai bine de 10 ani creșterea economică în Republica Moldova.

Daune mai mari pe termen lung

Acest fenomen nu poate, însă asigura o creștere pe termen lung deoarece R. Moldova pierde cea mai importantă resursă economică, forța de muncă. Drept urmare, nu mai poate fi vorba despre atragerea investițiilor masive în Zonele Economice Libere grație forței de muncă ieftină și calificată. Încă în 2014  ministrul moldovean al economiei de atunci, Valeriu Lazăr, vorbea despre faptul că bazinul forței de muncă ieftină este pe cale să sece.

Moldovenii au posibilitatea să aleagă între un salariu de 300 de euro, oferit într-o întreprindere, amplasată într-o ZEL moldovenească și salarii de 1,5-2 mii de euro peste hotare. Evident că vor fi puțini care vor alege să rămână în țară.

Proiecte pentru stimularea deschiderilor de noi locuri de muncă

Autoritățile au pierdut mai toate argumentele în favoarea atragerii investițiilor și creării de noi locuri de muncă astfel că în cadrul Moldova Business Week, eveniment desfășurat în luna octombrie la Chișinău, vicepremierul Octavian Calmîc a prezentat o nouă inițiativă al Guvernului pentru mediul de afaceri – un proiect conform căruia statul va oferi câte 40.000 de lei pentru fiecare loc de muncă creat companiilor care deschid minimum 100 de locuri de muncă și oferă salarii de cel puțin 75% din salariul mediu pe economie.

Guvernul își pune speranțele în proiectul Prima Casă

Mai mult, din cauza migrației masive, în special a tinerilor cu studii superioare, autoritățile de la Chișinău nu prea găsesc angajați calificați pentru ministerele centrale.

Inclusiv din această cauză a fost elaborat și votat la finele lui 2017 proiectul legii privind proiectul Prima Casă. Potrivit acestuia, tinerii în vârstă de până la 45 de ani, ar putea să intre în acest program dacă au un loc de muncă oficial.  Pentru început, aceștia trebuie să achite 10 la sută din valoarea apartamentului sau a casei, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Totodată, deputaţii au decis ca veniturile obținute peste hotare de soție, soț sau rudele de gradul întâi ale celor care vor accesa programul „Prima Casă” să fie considerate eligibile.

Toate studiile pe care le avem ne vorbesc despre faptul că tinerii pleacă din Republica Moldova în primul rând din cauza lipsei unei perspective de a-și cumpăra o locuință. Sperăm ca prin acest program să rezolvăm această problemă. Pe viitor ne dorim să-l dezvoltăm. Convențional, pe coridoarele Guvernului el deja se numește „Prima casă 2”. Vom identifica categorii speciale, care vor avea și facilități suplimentare decât le prevede Programul „Prima casă””, a declarat recent premierul Pavel Filip în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune.

Locul 107 din 188 țări privind dezvoltarea capitalului uman

Totuși, lipsa locuinței nu este singura cauză a emigrării capitalului uman din Republica Moldova.

Iar acesta, potrivit economiștilor de la Expert-Grup este unul dintre puținii factori ce poate influența pozitiv creșterea economică în Republica Moldova pe termen mediu și lung, prin stimularea productivității.

Indicele de Dezvoltare Umană al PNUD (IDU), un indicator-cheie compozit ce caracterizează capitalul uman prin prisma celor mai importante aspect ale sale (educație, sănătate și venit), plasează Republica Moldova pe locul 107 din 188 de țări, cu o valoare de 0,699.

Deși, pe parcursul ultimilor ani, indicele de dezvoltare umană în Republica Moldova a crescut, discrepanța față de țările din regiune s-a menținut înaltă. Mai mult, în 2015, indicele în cauză a înregistrat o scădere, determinată de reducerea venitului național brut pe cap de locuitor. Și asta, deoarece în situația în care venitul național brut reflectă condițiile de dezvoltare ale unei țări – inclusiv capacitatea de a investi în educație și sănătate, acest indicator oglindește și posibilitățile statului de dezvoltare a capitalului uman.

Tot mai mulți oameni nu lucrează conform calificării

Dezechilibrul format între cererea și oferta de forță de muncă calificată generează probleme semnificative pentru piața muncii locală.  În special, are loc angajarea absolvenților de studii superioare la locuri de muncă ce necesită calificări mult mai joase, astfel încât absolvenții studiilor profesional-tehnice (deși fiind în căutare) își găsesc mai greu un loc de muncă.

În același timp, acea parte a populației care nu are studii specializate sau a cărei competențe nu mai sunt solicitate pe piața muncii, lucrează la locuri de muncă necalificate și nu poate contribui la creșterea productivității.

Astfel, ponderea populației ce are calificări superioare celor necesare la locul de muncă este de 19,2% din populația total ocupată în 2016, iar ponderea celor având calificări inferioare celor necesare la locul de muncă e de 21,6% conform datelor Biroului Național de Statistică.

Pe de altă parte, potrivit metodologiei-standardizate utilizate de Forumului Economic Global, rata celor ce dețin calificări superioare necesare locului de muncă este chiar mai mare (27,3%), cu mult peste media țărilor Europei Centrale și de Est, membre ale Uniunii Europene.

Iar ponderea celor ce dețin calificări inferioare necesare locului de muncă este relativ mică – 6,6%.

Economie puțin sofisticată cu productivitate scăzută

Această situație confirmă starea economiei moldovenești: este puțin sofisticată, cu productivitate scăzută, căreia îi corespunde forța de muncă având calificări mediocre sau calificări ce nu sunt cerute pe piața muncii locală.

Pentru a atinge un alt nivel de productivitate și o economie mai sofisticată, competențele capitalului uman rămas sau dispus să rămână în țară nu sunt suficiente.

Studiul Expert-Grup constată că nici angajatorii nu par destul de interesați în creșterea calificărilor angajaților. Instruirea pe parcursul vieții aproape că lipsește în Republica Moldova.

Deși această situație este determinată și de dificultăți fiscale, și de recunoașterea problematică, pe parcursul mai multor ani, a instruirii non-formale și informale, dorința angajatorilor de a spori productivitatea muncii în cadrul companiilor ar trebui să aibă un impact major asupra investițiilor în creșterea calificărilor angajaților.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

18 − fourteen =