Cooperarea transfrontalieră Ucraina-România: perspective, provocări

cooperare transfrontaliera

După Euromaidan, dar mai ales după semnarea Acordului de asociere Ucraina – UE, discursul oamenilor politici din Ucraina se axează din ce în ce mai mult pe aspectul colaborării cu UE, cooperării transfrontaliere și regionale la frontiera estică și sudică ucraineană. După schimbarea guvernului din România, analiștii politici ucraineni își pun întrebarea care va fi viitorul cooperării dintre Kiev și București într-un context regional și geopolitic în reașezare. În acest context, corespondentul Transilvania Regional Business în Ucraina a dialogat cu Zinovii Broide, consilierul guvernatorului regiunii Cernăuți, numit și „consilier neschimbat”, care este responsabil de politica regională în sfera colaborării transfrontaliere.

Transilvania Regional Business: Domnule Zinovii Broide, România are un nou guvern și un nou program de guvernare. Cum este văzută în Ucraina această schimbare? La ce ne putem aștepta în viitorul apropiat din perspectiva unei colaborări bilaterale regionale?

Zinovii BROIDE: În primul rând trebuie să amintesc că în ultimul proces verbal al comisiei interguvernamentale ucraineano-române a fost fixat drept proiect de acțiuni o renovare a colaborării dintre ministerele dezvoltării regionale din Ucraina și România. Este un moment important pentru că, potrivit Acordului de asociere Ucraina – UE, dezvoltarea teritoriilor și dezvoltarea regională este prioritară. Adică, dezvoltăm nu transportul sau sfera energiei în linii generale, ci domeniile respective într-un cadru regional. Sper foarte mult într-o cooperare bilaterală la nivelul celor două ministere de politică regională, mai ales că și la noi și în România șefii departamentelor amintite sunt vice-premieri. Există, așadar, premise politice pentru dezvoltarea cooperării din perspectiva regională transfrontalieră. În același timp trebuie să ne gândim la umplerea formelor cu un anumit conținut. La întâlnirea dintre premierul român și polonez din anul 2016 au fost examinate o serie de aspecte ale cooperării regionale care se referă și la regiunea noastră, regiunea Cernăuți. Bucovina și Galiția au fost în permanență căi europene de comunicare și transport. Și aici merită menționat faptul că la ședințele grupurilor pentru gestionarea Strategiei Dunării a fost aprobat proiectul-pilot de modernizare a căilor transeuropene de comunicație care traversează Ucraina. Așadar, ne dorim să restabilim calea ferată „europeană” tradițională în zona Subcarpatia și Maramureș. În unele cazuri trebuie să construim căi ferate paralele de tip „rus” sau de tip „european”.  Lățimea căilor ferate la noi, în spațiul CSI, este mai mare decât în UE. De asemenea, vor fi construite în UE autostrăzi spre Ucraina, existând proiecte referitoare la renovarea magistralei transeuropene în țara noastră. În România, de exemplu, a fost adoptată decizia să fie construit drumul expres Siret – Suceava – București, care figurează în Master Planul General de Transport al Guvernului României. Și autoritățile ucrainene trebuie să se gândească în ce mod va fi continuat proiectul european pe teritoriul nostru de la Siret mai departe până în orașul Lviv,  cu ieșirea la frontiera cu Polonia. Este un proiect care va fi neapărat implementat, deoarece pe toate hărțile europene acest drum este considerat de importanță strategică.

 

Informație Transilvania Regional Business. Strategia UE pentru regiunea Dunării (Strategie Dunării) este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei UE. La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

 

Transilvania Regional Business: Care proiecte transfrontaliere, în afară de cele din domeniul transportului, trebuie realizate și sunt de mare importanță pentru Ucraina și România?

Zinovii BROIDE: Sunt unele idei referitoare la sectorul energetic și utilizarea potențialului energetic al munților Carpați. Ne gândim și la modernizarea complexului hidroenergetic de acumulare de pe Nistru, care ne va permite să manevrăm cu curentul electric, să prevenim situațiile de criză etc. Utilizarea posibilităților centralei hidroelectrice de pe Nistru pentru producerea de curent electric are anumite perspective transfrontaliere în contextul echilibrării sistemului energetic regional. Să ne amintim și de potențialul cooperării turistice și valorificarea patrimoniului cultural comun. În afară de aceasta, dacă ne referim la Strategia Dunării, nu trebuie ignorată importanță proiectelor ecologice și a celor care se referă la cultura antreprenorială. În Ucraina a fost realizat deja un proiect important al UE referitor la sfera ecologică. Este vorba de proiectul de prevenire a inundațiilor în bazinul Tisei. Nu a fost un proiect simplu, însă a apărut deja o bază geoinformațională în localități pentru gestionarea cataclismelor ecologice și prevenirea inundațiilor. Ne gândim în ultima vreme la cerința UE de a integra și a sistematiza concepțiile colaborării transfrontaliere și regionale în cadrul Strategiei Dunării. Această strategie în momentul de față se referă la patru regiuni ucrainene – Transcarpatia, Cernăuți, Odesa și Ivano-Frankivsk, însă în cadrul audierilor parlamentare de la Kiev a fost discutată posibilitatea extinderii impactului pozitiv al strategiei UE asupra altor regiuni din proximitate. Inițiativa este susținută personal de comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn. Strategia Dunării prevede o apropiere a noastră de România și Republica Moldova, ceea ce la fel este destul de important.

Transilvania Regional Business: Domnule Zinovii Broide, vă rugăm să ne povestiți despre  realizările și problemele euroregiunii „Prutul de Sus”, care include parteneri din Ucraina, România și Republica Moldova.

Zinovii BROIDE: Euroregiunile s-au afirmat destul de eficient la începutul anilor 2000. În continuare a apărut o dilemă, despre care am aminti la unele conferințe: ori aplicăm instrumente moderne, ori euroregiunea se transformă într-un club al discuțiilor. Ceea ce a trebuit să se vorbească despre euroregiuni s-a spus demult. Hotărârile necesare pentru euroregiuni au fost adoptate până la mijlocul anilor 2000. După ce a fost realizat un proiect, în UE sunt căutate alte mecanisme mai eficiente. „Mama” euroregiunilor a fost nu Uniunea Europeană, ci Consiliul Europei. În anii 80 ai secolului trecut a fost semnată Convenția de la Madrid, care a stat la baza creării euroregiunilor. Și în paralel a început crearea a două structuri, cea de a doua fiind asociațiile europene teritoriale de colaborare. Pentru regiunea noastră, care are alături patru țări vecine membre UE, precum și parteneri în Germania și Austria, sunt foarte convenabile aceste asociații europene teritoriale de colaborare. Dar mai sunt și asociații euroregionale create de Consiliul Europei, care de asemenea trebuie dezvoltate. Aceste două feluri de asociații vor figura în amendamentele la legea privind colaborarea regională din Ucraina. Potrivit legii, vor fi create unele structuri care vor elabora proiecte și vor obține finanțare din partea UE.

Transilvania Regional Business: Care sunt proiectele euroregiunii „Prutul de Sus” în viitorii ani?

Zinovii BROIDE: În primul rând în Ucraina vor fi introduse modificări la legea privind colaborarea transfrontalieră. Vom obține noi mecanisme de aplicare a concepțiilor elaborate în cadrul euroregiunii. În anul 2016 împreună cu conducerea județului Suceava am desfășurat câteva ședințe comune la frontieră. S-a împlinit unul dintre visele mele mai vechi: delegațiile se pot întâlni la frontieră și discuta toate problemele și soluțiile fără a trece frontiera. La punctul de trecere și control Porubne-Siret există săli de conferințe pentru asemenea întruniri. Deci, la întrunirile amintite au fost examinate proiecte concrete. Deoarece țin de vecinătatea europeană, finanțarea lor are loc în avans. Însă la realizarea proiectelor mari urmează să fie implicate treptat mecanismele Uniunii Europene – finanțarea la nivelul de 90 la sută, restul, 10 la sută, sunt mijloacele proprii ale beneficiarilor finanțării.  Se acordă în avans 20-30 la sută  din suma prevăzută. Restul banilor sunt căutați și folosiți de participanții la proiect, apoi aceste cheltuieli sunt decontate de Uniunea Europeană. Activând de mai mulți ani în acest domeniu, m-am convins că este o politică justă. Acest avans acordat de Uniunea Europeană este, totuși, un stimul pentru cei care vor să facă ceva.

Oamenilor de afaceri le place acest principiu. În schimb, funcționarii și liderii organelor regionale trebuie să-și schimbe mentalitatea. Nu se poate acționa după principiul – dați-ne bani și noi vom lucra. Trebuie să se lucreze în orice condiții. Uniunea Europeană asigură 90 la sută din valoarea proiectului. Partea ucraineană urmează să asigure numai 10 la sută. Și căutarea acestor mijloace financiare care constituie 10 la sută este o adevărată școală a  businessului. Cunosc multe cazuri când oamenii noștri de afaceri sau autoritățile locale nu se încumetau să asigure și cele 10 procente. Dacă ai trecut acest „prag” al conștiinței, apare interesul de a atrage mijloace financiare și, concomitent, de a participa la realizarea proiectelor cu susținerea Uniunii Europene. Este un moment foarte important, or dacă dorim să conlucrăm cu UE neapărat trebuie să alocăm și mijloace proprii. O altă soluție nu există. În calitate de consilier al șefului Administrației Regionale de Stat Cernăuți pentru colaborarea transfrontalieră pot spune că autoritățile noastre înțeleg noua realitate transfrontalieră. Suntem în așteptarea realizării unor proiecte ample, inclusiv cu participarea României și R. Moldova.

Interviu realizat pentru G.M.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj