Companiile de stat, povara care trage în jos economia moldovenească

companiile de stat

La 26 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova și la trecerea oficială la economia de piață, companiile de stat rămân să dețină o pondere substanțială în economia națională. Iar din cauza că deseori acestea dețin și poziții dominante pe piețele unde activează dar și beneficiază frecvent de un tratament preferențial din partea instituțiilor statului, se distorsionează grav mecanismele economiei de piață. În plus, companiile statului rămân a fi în marea lor majoritate foarte prost gestionate, generând în foarte multe cazuri pierderi și acumulând datorii la bugetul public național.

Potrivit datelor Agenţiei Proprietăţii Publice, în Republica Moldova există peste 200 de întreprinderi de stat şi peste 100 de societăţi pe acţiuni cu capital de stat. Aceste entităţi, prin dimensiunea și poziţia dominantă pe care o au, continuă să joace un rol semnificativ pentru economia ţării.

Potrivit raportului privind administrarea și destatatizarea proprietăţii publice de stat în anul 2015, întreprinderile cu capital de stat, au încasat venituri în valoare de peste 26 miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 21% din PIB-ul țării. Veniturile nu se transpun însă și într-o profitabilitate corespunzătoare. În anii 2013-2016, companiile cu capital de stat au suportat pierderi de peste 3,5 miliarde de lei moldovenești.

În statistici nu sunt incluse și pierderile Moldova-Gaz, furnizorul controlat în proporție de 63 la sută de Gazprom și regiunea transnistreană și doar în proporție de 37 la sută de guvernul moldovenesc, acumulând până în prezent datorii de peste 6 miliarde de dolari.

Potrivit unui studiu elaborat de centrul analitic expert-Grup, rezultatele slabe privind profitabilitatea întreprinderilor cu capital de stat rezultă în mod firesc dintr-un grad înalt de îndatorare a acestora, fapt care, în eventualitatea perpetuării ar putea duce la falimentul lor, punând o presiune considerabilă asupra bugetului de stat. Conform datelor disponibile, nivelul de îndatorare a întreprinderilor de stat a crescut între anii 2013 și 2015, cu o scădere în anul 2016.

Necesitatea unei guvernări corporative eficiente

Pe lângă factorii economici fundamentali, profitabilitatea companiilor cu capital de stat este afectată și de o serie de alţi factori precum numirea administratorilor cu afiliere politică, neimplementarea unor principii eficiente de guvernanţă corporativă, definirea neclară a obiectivelor de performanţă, controlul slab din partea autorităţilor statului și transparenţa relativ joasă privind activitatea financiară. Unele întreprinderi prin definiţie nu-și propun să obţină profit, ci mai curând sunt axate pe livrarea unui serviciu public. Aceasta însă nu exclude obligativitatea ca întreprinderea să fie suficient de viabilă ca să poată întoarce datoriile din contul profiturilor, fără ca să devină o povară pentru buget.

Conflicte de interese

Structura guvernanţei companiilor cu capital de stat în Moldova, din start creează un potenţial conflict de interese. Instituţiile statului care sunt proprietari ai întreprinderilor, sunt de cele mai multe ori și cei care elaborează politici pentru domeniul în care activează întreprinderile respective dar și efectuează uneori supravegherea și reglementarea acestor domenii. Astfel se poate întâmpla ca un funcționar al unui minister ce supraveghează un domeniu al economiei să fie numit și membru al consiliului unei întreprinderi de stat ce activează pe această piață.

Transparență scăzută

Transparenţa relativ joasă în partea ce ţine de rapoartele financiare ale companiilor cu capital de stat continuă să fie o problemă. Deși în anul 2016, după o modificare a legii întreprinderii de stat, circa 80 de întreprinderi de stat urmau să publice situaţiile financiare anuale, inclusiv retribuţiile membrilor organelor de administrare, cele mai multe întreprinderi nu s-au conformat acestei prevederi. Multe întreprinderi au publicat rapoarte incomplete sau nu le-au publicat în general. Noua lege privind întreprinderea de stat și municipală, care se află în examinare în Parlament, extinde prevederile privind necesitatea dezvăluirii informaţiei asupra tuturor întreprinderilor de stat sau municipale.

Printre cei mai mari datornici

Toate aceste probleme conduc la degradarea continuă a companiilor de stat. Datoriile acestora au ajuns să reprezinte peste 35 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova în 2014. Ce-i drept, marea majoritate a datoriilor din acel an au revenit Băncii de Economii și Moldova-Gaz. Prima a falimentat în rezultatul furtului unui miliard de dolari, în cea mai mare parte din conturile de depozit ale acestei bănci. Moldova-Gaz rămâne și ea într-o situație specifică din cauza datoriilor enorme acumulate de către regiunea transnistreană. Însă și Republica Moldova acumulează constant datorii din cauza neajustării la timp a tarifelor la gaze pentru consumatorul final în raport cu prețul gazului livrat de către Gazprom.

Totuși aceste două cazuri arată încă o dată că statul este un manager extreme de prost.

De asemenea și rapoartele Casei naționale a asigurărilor sociale arată că cei mai mari datornici la fondurile de pensii sunt întreprinderile și organizațiile statului sau cele municipale. Din cei mai mari cinci datornici la CNAS, patru sunt gestionați de către stat.

Recomandările experților

Atât timp cât corupţia este un element care domină arena economică și politică – fiind acceptată la toate nivelurile, riscul implicării companiilor cu capital de stat în practici de corupţie este foarte înalt, constată studiul Expert-Grup. De aceea reforma companiilor cu capital de stat ar trebui să fie completată cu o luptă determinata cu fenomenul corupţiei în toate sferele. Cadrul de operare al acestor întreprinderi poate fi îmbunătăţit considerabil, diminuând riscul și implicit costul corupţiei.

Experții recomandă diminuarea rolului statului în tot ce înseamnă întreprinderi printr-un proces amplu, competitiv și transparent de privatizare.

Totodată, ei propun să fie stabilite niște criterii clare, axate pe profesionalism și aptitudini pentru numirea membrilor consiliilor de administrare și administratorilor întreprinderilor și interzicerea persoanelor afiliate politic să deţină aceste funcţii.

De asemenea, se recomandă responsabilizarea persoanelor din conducerea întreprinderii, prin limitarea posibilităţii de a se menţine în funcţie în cazul neatingerii repetate a indicatorilor de performanţă stabiliţi anterior și instituirea auditurilor de stat, pe lângă auditurile societăţilor de specialitate, fapt care ar asigura dezvăluirea  informaţiei de către companiile de stat.

Interes redus pentru privatizare

De altfel, astfel de recomandări nu sunt noi pentru autoritățile de la Chișinău, cel puțin de 10 ani fiind propuse de către experți dar și partenerii de dezvoltare soluții pentru redresarea situației gestionării întreprinderilor de stat, municipale sau cu capital de stat. Cu toate acestea, interesele partidelor, aflate la guvernare cântăresc mereu mai greu decât bunul simț iar situația din domeniu se agravează pe an ce trece.

Totodată, trebuie de menționat faptul, că statul a pierdut momentul potrivit de a privatiza unele din cele mai importante întreprinderi aflate în gestiunea sa și astfel, a ratat atât sume mari de bani ce ar fi putut rezulta din aceste privatizări. Două situații emblematice reprezintă Combinatul de Tutun din Chișinău Tutun CTC, care acum 15 ani se afla printre țintele marilor companii multinaționale de tutun, care erau gata să achite sume de sute de milioane de dolari pentru acesta. Însă, așa cum statul n-a decis privatizarea, compania a rămas în custodia statului până în prezent, diminuând producția de la an la an și constituind o sursă de îmbogățire pentru manageri dar și pentru funcționari corupți. În plus, Tutun CTC a fost mulți ani sursa contrabandei cu țigări efectuată în România cu concursul unor mari demnitari de stat. Altă companie importantă, care a ratat momentul privatizării este Moldtelecom. Compania, monopolistă decenii la rând pe piața telefoniei fixe, era o țintă râvnită de mulți investitori la mijlocul deceniului trecut, când avea profituri uriașe (pentru nivelul R. Moldova), de 500 milioane de lei. Acum, când telefonia fixă este pe cale să devină istorie, nimeni nu prea dorește să cumpere Moldtelecom, deși aceasta este expusă la privatizare de câțiva ani. Și în general, rezultatele din privatizarea proprietății publice sunt extrem de slabe în ultimii ani. Acest lucru denotă nu doar slăbiciunea economiei moldovenești dar și neatractivitatea mediului de afaceri autohton. Deși autoritățile au făcut mai multe reforme pro-business în ultimii ani, acestea n-au sporit investițiile în R. Moldova. Cauza ar consta în primul rând în lipsa unei justiții independente, care este subordonată politic. În aceste situații, orice investitor se va gândi foarte bine înainte de a lua o decizie de a investi într-o țară unde legea se află la cheremul grupurilor de interese.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × three =