Alegerile prezidențiale din Moldova – între trecut și viitor

impotentă

Săptămâna aceasta este una agitată nu doar la nivel global, ci și regional. Duminică, 13 noiembrie, se duce o nouă luptă politică, tot pentru funcția de președinte, doar că în stânga Prutului. Republica Moldova, pentru prima dată în ultimele aproximativ două decenii, își alege singură (nu prin intermediul parlamentului) cine și încotro o va ghida mai departe în următorii 4 ani. Turul I a fost unul marginal, fapt ce i-a „împins” pe mulți basarabeni, care nu s-au prezentat în primul scrutin, să conștientizeze că glontele a trecut, șuierând, chiar pe lângă urechile lor și că în turul II ar putea să-i nimerească, dacă nu întreprind măsurile necesare. Astfel, atât în Diasporă, cât și în Republica Moldova, imediat după afișarea rezultatelor finale ale turului I, tinerii au decis să folosească la maximum toate mijloacele posibile pentru a ajunge la inimile și rațiunea celor nehotărâți sau inactivi civic și a-i ajuta pe cei care trebuie să se deplaseze sute sau mii de kilometri până la cea mai apropiată secție de vot. Astfel, au luat naștere grupuri pe Facebook precum „Adoptă un vot” sau „Adoptă un odnoklassnic”, pe care vă invit să le vizitați, ca să înțelegeți mai bine despre ce e vorba.

Zilele acestea se vor duce, în continuare, intense confruntări între forțele politice reprezentate de cei doi candidați de la Chișinău. Cine va ieși triumfător din toată această „luptă”? Sperăm că…cetățenii!

Între timp, am luat legătura cu patru tineri basarabeni din România (Radu Cupcea, Ștefan Miron, Nicoleta Scutaru) și Moldova (Silvia Ursul), care să ne explice mai clar în ce constau aceste alegeri. 

  1. În aceste alegeri prezidențiale, Republica Moldova are de ales între „ce” și „ce”, mai exact?

R.C. : În aceste alegeri prezidențiale, ca în majoritatea alegerilor electorale din R. Moldova, e de ales între cei doi poli geopolitici: Vest și Est. Vestul semnificând relații strânse cu Uniunea Europeană, dialog, apropiere și sprijin din partea României, asistență financiară în schimbul promovării unei legislații conforme cu standardele europene, piață liberă pentru produse de calitate, liberă circulație în state prospere și, nu în ultimul rând, drepturi egale în fața legii pentru toți cetățenii. Principiu care este posibil în fiecare stat doar printr-o luptă neîntreruptă cu ceea ce numim corupție. Pe când Estul semnifică relații prioritare cu Federația Rusă, acces la o piață mult mai săracă decât cea europeană, cu reguli și cerințe mai puține, dar și cu garanții de succes mai puține. Practic, o întoarcere în trecut, un trecut din care oamenii nu au înțeles că n-a mai rămas decât puterea și influența Rusiei. Câștigătorii primului tur, cei doi candidați, reprezintă cu prisosință polii despre care vă vorbeam. Iar cei care cred că aceste alegeri sunt despre doar despre corupție se înșală.

Ș.M. : Consider că aceste alegeri se rezumă la a opta între: schimbare și stagnare, progres și regres, lege și corupție.

N.S. : În aceste alegeri prezidențiale, Moldova are de ales între ceva nou și o falsă stabilitate.  Mulți oameni, însă, după o anumită vârstă, tind să fie mai conservatori, prin urmare mai reticenți la tot ce înseamnă necunoscut sau schimbare.

În multe cazuri, existența unei alegeri a fost pur ipotetică, pentru că un procentaj însemnat din populație probabil că nici nu a avut accesul la informația necesară pentru a analiza cele două opțiuni la nivel critic. Sau a avut acces, dar simțul critic a fost cel care a lipsit. În fine, acea majoritate de oameni rămâne influențată de instituții care ar trebui să vorbească despre pace și bunătate decât despre ură și lipsă de toleranță.

S.U. : Între bun-simț și demagogie. Între îmblânzirea noastră ca popor, pe de-o parte, și o îndobitocire a minții și a sufletului, pe de altă parte. Republica Moldova nu mai are de ales între Est și Vest (alegerea asta mai există, dar undeva în fundal, în umbra altei lupte). Eu văd altfel baricadele: alegerea între morală, educație și progres versus domnia prostiei și a zerourilor politice.

  1. De ce electoratul pro-rus a fost mai organizat decât cel pro-european? Considerați că turul II va aduce o schimbare de poziții? De ce ?

R.C. : Nu știu dacă electoratul pro-rus a fost mai organizat. Cei care votează partidele pro-europene, în mare parte au emigrat, iar cei rămași în R. Moldova sunt dezamăgiți de guvernarea pro-europeană din ultimii ani. Dacă ne uităm peste datele statistice emise de Comisia Electorală Centrală vom vedea că prezența la vot a scăzut cu 7 % față de alegerile parlamentare din 2014. Acesta e un semn că lumea e dezamăgită, derutată, dezgustată de ce a primit și primește (ca ofertă politică mă refer) de la politicienii moldoveniști.

În România, de exemplu, dimpotrivă, la prezidențiale participă mai mulți alegători decât la parlamentare. La fel, dacă ne uităm la profilul alegătorilor din primul tur, vom vedea că cei mai activi au fost cetățenii cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, de obicei simpatizanți ai partidelor pro-ruse, pe când tinerii cu vârsta între 18 și 25 de ani au fost cei mai pasivi. Ei nu mai au încredere în proiectul Republica Moldova sau pur și simplu nu le mai pasă. De aceea, nu cred într-o mobilizare extraordinară în turul doi. Vor ieși, cu siguranță, mai mulți decât în primul tur, dar nu foarte mulți.

Ș.M. : Electoratul pro-rus, comunist sau socialist a fost dintotdeauna mai organizat în ceea ce privește prezența la vot. E o situație foarte apropiată de cea a electoratului PSD din România, fiind vorba, în mare parte, de oameni de vârsta a 3-a, care sunt mereu prezenți printre primii la secțiile de votare.

Singura șansă de a ne putea bucura de o schimbare în turul II este mobilizarea masivă a tinerilor. Sper ca aceștia să conștientizeze gravitatea lucrurilor și să meargă la vot în număr cât mai mare.

N.S. : Electoratul pro-rus a avut preferință, în primul tur, se poate spune, practic pentru un singur candidat, pe când alegătorii pro-europeni au fost mai divizați. Electoratului pro-rus li s-au alăturat un procent deloc mic al oamenilor indeciși, neinformați sau dezinformați.

Acum, vizibilitatea celor doi candidați a crescut. A existat o mobilizare enormă a oamenilor simpli, a voluntarilor, pentru a suplini diferența dintre bugetele de promovare a celor doi candidați. Mulți au luat atitudine, iar această atitudine, sperăm, va fi motorul schimbării.

S.U. : Organizarea vine dintr-o lungă experiență a taberei pro-ruse de planifica lucrurile. Mobilizarea aproape telepatică pro-Dodon nu s-a întâmplat peste noapte, nu a fost spontană. Îndelungata propagandă pro-rusă și anti-europeană a dat roade la momentul potrivit. Oamenii, prost informați și de-a dreptul confuzi, s-au coalizat amețitor de repede tocmai pentru că sunt hrăniți cu jumătăți de adevăr, cu lucruri încâlcite pe care nimeni are timp să le descâlcească pentru ei. Electoratul pro-european, pe de altă parte, este crunt dezamăgit de ceea ce s-a întâmplat cu țara și cu viețile lor de când pretinsele alianțe pro-europene s-au perindat la guvernare. Noi toți am fost martorii muți ai degradării noastre ca societate, degradare care continuă și astăzi în ciuda sforțărilor clasei politice de a ne asigura că avem un parcurs european sănătos. Vedem zi de zi, pe străzi, la televizor, pe internet, cum aleșii poporului (de fapt, nici poporul nu-i mai alege, au tupeul să se aleagă singuri) își ies din minți furând și certându-se pe mize financiare. Pentru omul simplu și onest, politica a devenit întruchiparea opusă a cinstei și moralei.

Cât despre schimbarea de poziții din turul II – eu sper din suflet să se producă. Ar fi normal (așa cum este definită normalitatea într-o țară sănătoasă) să se schimbe situația. Ar fi de bun-simț ca toate mizeriile aruncate în noi să se întoarcă asemenea unui bumerang în fața celor care le-au lansat. Turul II va schimba multe în gândirea noastră și în felul în care ne vedem ca popor. Asta se va datora semnificativ Diasporei, care va încerca să scoată țara din abatorul spre care ne îndreptăm. Rămâne să vedem ce facem noi aici – arătăm Diasporei că ne putem mobiliza la nivelul lor sau rămânem acasă și aruncăm cu noroi în ultimele pâlpâiri ale conștiinței civice.

  1. Campaniile de mobilizare lansate pe rețelele de socializare au arătat că Diaspora s-a activat intens și e gata de vot la 13 noiembrie. Dacă aruncăm o privire în grupul de pe Facebook „Adoptă un vot”, unii alegători vor parcurge sute și mii de kilometri până la cea mai apropiată secție de votare. Care pare a fi situația în privința mobilizării în România (sau Moldova)?

R.C. : Îi felicit sincer pe cei care sunt gata să-și sacrifice timpul, banii și energia pentru a-și exprima votul. Cu siguranță, acești oameni au înțeles că democrația înseamnă implicare și un gram de sacrificiu. Fiind departe de locul unde s-au născut, acesta e singurul mod pentru ei de a face ceva pentru R. Moldova, dacă excludem banii pe care-i trimit, și pe care se menține o parte din economia acestui stat. Cei rămași în Moldova ar trebui să le urmeze exemplul și să iasă în număr cât mai mare la vot. Ei vor decide. Îmi pare rău să o spun, dar cei care vor hotărî cine va fi viitorul președinte, majoritatea, nu sunt nici pe Facebook și nici în străinătate. Însă, exemplul celor care parcurg mii de kilometri pentru a vota și instrumentul Facebook, pot convinge tinerii să iasă într-un număr mai mare la vot și să mai voteze încă o dată împotrivă. Împotriva Estului. Acest lucru îl vor face și românii moldoveni din România.     

Ș.M : Și în România se simte un interes mărit din partea tuturor pentru votul din turul II. Cred că tinerii basarabeni vor fi mult mai activi, de această dată.

Chiar dacă nu e nevoie să parcurgă sute de kilometri, oricum, sunt multe orașe în care locuiesc sau își fac studiile tineri basarabeni și în care nu sunt deschise secții de votare. O altă problemă este numărul mic de buletine de vot. Potrivit calculelor noastre, cel puțin la București, cu siguranță, acestea nu vor fi suficiente.

Încă o dificultate reprezintă și imposibilitatea de a vota cu buletinul, lucru destul de grav, cetățenii fiind, practic, privați de dreptul la vot.

N.S. : Studenților moldoveni din România li s-au oferit aproape toate facilitățile pentru a merge să-și exercite dreptul la vot. Secții sunt deschise, aproximativ în fiecare centru universitar, iar pentru toți ceilalți, care, totuși, sunt nevoiți să se deplaseze până la cel mai apropiat centru de votare, statul român oferă transport gratuit în turul II. În primul scrutin, numărul tinerilor care s-au prezentat la alegeri a fost destul de redus. Sper, din tot sufletul, că nu va fi aceeași situație și pe 13 noiembrie.

S.U : Nu cunosc care este situația reală în România, pentru că nu mai trăiesc de mai bine de un an acolo. Totuși, sunt mulți elevi și studenți basarabeni în aproape fiecare oraș românesc, ca să nu mai zic de cei care s-au stabilit cu traiul definitiv în marile orașe. Cred că, pentru ei, efortul de a se sprijini unul pe altul va fi unul minim, în sensul că în România s-au conturat deja mici comunități de moldoveni, bazate pe relații de cunoștințe și rudenie. Comunicarea în cadrul acestor comunități, schimbul de informații, ajutorul financiar sau moral este la ordinea zilei și consider că membrii acestor comunități își pot deschide ușile caselor pentru a-i găzdui pe cei care caută unde să poposească în drumul lor spre secțiile de votare.

Am văzut că și serviciul de transport feroviar vine în sprijinul celor care vor să meargă la vot, oferindu-le curse gratuite. Din acest motiv, sper că mobilizarea cetățenilor moldoveni în România va fi una inspirată, organizată și demnă de toată lauda.

Totuși, ca locuitor al Republicii Moldova în prezent, nu vreau să pun tot greul mobilizării pe umerii Diasporei. Noi, cei de aici, trebuie să ne organizăm și să ieșim masiv la vot, să ne părăsim fotoliile pentru scurtul drum până la secția de votare. E împotriva bunului-simț să avem așteptări de la frații noștri plecați de acasă să înghețe pe străzi, pentru a ne scoate din gaura în care alunecăm apatici și noi să nu facem acest minim efort de a ne prezenta la vot.

  1. Doar aproximativ 9500 de cetățeni moldoveni s-au prezentat în primul tur la vot în întreaga Românie. Vouă, celor care vă pasă – cum îi motivați și pe alții să nu fie indiferenți?

R.C. : Sincer nici nu știu câți români, ca și mine, posedă cetățenia Republicii Moldova și locuiesc sau învață în România. Probabil că sunt mai mulți decât 9500 și se vor prezenta într-un număr mult mai mare la vot în turul doi.

Prezența modestă se explică, după cum afirmam și mai devreme, prin faptul că tinerii care au venit în România la studii și s-au stabilit aici sau au plecat mai departe în alte state europene, nu mai cred în poveștile spuse de politicienii de la Chișinău:  „o Moldovă prosperă, eliberată de corupție, neutră din punct de vedere militar, care va adera în câțiva ani la Uniunea Europeană fără a întocmi un proiect concret cu România”. Nici cei rămași în republică nu mai cred în aceste promisiuni. Și nimeni nu-i poate condamna că gândesc astfel. Ei au încercat la 7 aprilie 2009. Au ieșit în stradă pentru un viitor mai bun și pentru un parcurs european ireversibil. Au reales partidele pro-europene în 2014. Cu regret, așteptările nu au fost decât parțial îndeplinite. Integrarea e din ce în ce mai dificilă din cauza politicii unor partide ca PLDM, PD, care au permis în timpul guvernării lor concesionarea aeroportului către o firmă din Federația Rusă, furtul banilor din bănci, crize politice îndelungate, tergiversarea reformelor în justiție, ș.a.m.d, iar de aderare nici nu se mai vorbește la Bruxelles. Poate doar la Chișinău. În mintea lor.

În primul tur am mers la vot și i-am îndemnat pe toți cei pe care îi cunosc să meargă să voteze pentru ca România și Republica Moldova să devină mai apropiate, să lucreze împreună la un proiect de viitor. Acum, le voi spune să meargă la vot nu pentru a lucra împreună, ci pentru a nu ne îndepărta din nou. Ar fi păcat să se distrugă ceea ce s-a construit atât de greu în ultimii 6 ani.

Ș.M. : O parte considerabilă din cei care nu au fost în primul tur au conștientizat, deja, necesitatea de a veni pe 13 noiembrie la vot. Oricum, încercăm să vorbim cu cât mai mulți tineri, să le transmitem mesaje și informații. Mai mult decât indiferență, în rândul acestora se poate vedea o doză mare de dezamăgire. Anume peste această dezamăgire le este cel mai greu să treacă. Trebuie, însă, ca fiecare din noi să conștientizeze că viața merge înainte și că bucata mică de pământ numită R. Moldova chiar are nevoie de ajutor pentru a ieși din acest impas, iar tinerii joacă un rol vital în această mișcare.

N.S. : Urmăresc activitatea colegilor din organizațiile de basarabeni precum  „Grupul de Inițiativă Basarabeană – Cluj”. Au existat nenumărate activități de promovare a prezentării la vot. Cel mai important factor de „convingere” este ca acei tineri să simtă că fac parte din ceva, din ceva care are o influență decisivă. Colegii noștri din România trebuie să conștientizeze cât de masiv este acel ceva din care vor face ei parte când vor merge la vot – și anume schimbarea spre bine a Moldovei.

S.U. : Ca tânăr alegător dezamăgit de mizeriile politice de la Chișinău, găsesc dificilă motivarea altora. Îmi displace profund situația creată de oamenii politici de la noi, care, în lăcomia și foamea lor de putere escaladează limitele onestității și moralei și aduc la repulsie cetățenii care, cândva, au crezut în ei. Îi înțeleg pe cei care astăzi sunt sceptici, cinici și lipsiți de motivație. Respectiv, nu pot să-i condamn pe tinerii care aleg să nu voteze.

Eu am votat în turul I și, cu siguranță, o voi face și în turul II, dar nu pot arunca cu piatra în cei care se abțin de la vot. Nu justific și nu îndreptățesc indiferența lor, dar nici nu-i critic pentru asta. Acesta e rezultatul anilor de circ politic, și o voce din interiorul meu îmi șoptește că s-a ajuns la acest rezultat cu intenție deliberată, că s-a mizat serios pe dezamăgirea celor care mai gândesc, pentru a le accentua absenteismul.

De aceea, singurul fel în care îi pot motiva pe cei care astăzi sunt indiferenți (și pe care, după cum am zis, îi înțeleg) este următorul : ieșiți la vot și dărâmați-le schemele, încurcați-le planurile, dați-i peste cap cu mobilizarea uriașă de care sunteți în stare! Folosiți-vă de această oportunitate pentru a contrabalansa pe cei care habar nu au ce votează, cei care sunt înspăimântător de inconștienți.

Interviu realizat de Sorenela Reniță

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

one × five =